Ziarul de garda
Tarlev i-a promis lui Suruceanu gaze naturale
Pentru a gazifica o gospodarie ar trebui sa cheltui in medie cateva mii de lei. Cu toate ca premierul Tarlev a tot promis in campaniile electorale celor din s. Suruceni, r. Ialoveni, conectarea gratuita la gaze naturale, in sat au ramas zeci de gospodarii negazificate, chiar daca oamenii au platit din propriul buzunar cate aproximativ opt mii de lei.
Recent, premierul Tarlev a reafirmat ca, potrivit programului de gazificare, pana in 2010 urmeaza sa fie construite conducte de gaze spre fiecare localitate, iar administratia publica locala urmeaza sa continue lucrarile in interiorul localitatilor. La fel promitea si in campaniile electorale, la intalnirile cu alegatorii…
«Tarlev ne-a tot promis in perioada alegerilor, dar nu-l mai cred!», imi spune Maria Suruceanu din Suruceni. «Dar nici bani pentru a-mi gazifica gospodaria n-am dat, fiindca nu-i am.»
Deoarece Vasile Tarlev nu si-a respectat promisiunea, cei din Suruceni au pornit gazificarea gospodariilor, achitand din propriul buzunar. Sapte-opt mii de lei, atat a costat gazificarea fiecarei locuinte din Suruceni. Chiar daca au dat acesti bani, vreo 20 de gospodari au ramas cu casele negazificate.
O pensie pentru 1 m.c. de lemne
«Pentru ca nu ajungeau resurse financiare, banii adunati de noi au fost cheltuiti pentru gazificarea altor gospodarii», explica Maria Duja, care a achitat 7 800 de lei acum patru ani. Valeriu Gara insa a platit, in 2004, doar jumatate din suma. «Nici nu voi da mai mult pana nu voi fi sigur ca gazele naturale vor ajunge in casa mea, adica pana ce va fi instalat contorul», spune el. «De fapt, nici nu ni s-a explicat cum au fost cheltuiti banii. Cica proiectul a fost intocmit pentru tot satul — si pentru cei care doreau, si pentru cei care nu doreau… Cu siguranta stim doar ca banii s-au cheltuit!» De vreo trei saptamani, la poarta lui Valeriu Gara stau cateva tevi care urmeaza a fi instalate. «Ni se tot promite… Le spun ca vine iarna si e frig, iar responsabilii se tot tin de promisiuni». Pentru orice eventualitate, barbatul a cumparat si un tractor de lemne de foc pentru iarna. Pentru fiecare metru cub Gara a platit 400 de lei, exact atat cat e pensia soacrei sale, Maria Neaga. «Cum sa ne descurcam?», se intreaba femeia de 72 de ani. «Ne vom imbodoli cu totii si vom astepta vara. Lemnele is tare scumpe. O pensie de a mea valoreaza exact cat un metru cub de lemne. Dar ce sa mai mancam?»
Salariul unui invatator — pentru mai putin de jumatate de luna
Vera Suruceanu, fosta invatatoare de clasele primare din sat, are o propunere. «De ce nu ar incerca cei de la putere sa mearga la munca peste hotare, sa guste si ei din amarul strainatatii?», spune femeia, care a incercat pe propria piele aceasta experienta, fiind nevoita sa lase scoala si elevii, care au ramas fara invatatoare, ca sa-si poata intretine gospodaria. Doar asa a reusit sa achite aproape opt mii de lei pentru instalarea gazelor naturale. «Din 2004, de cand am dat banii, ni se tot promite: „Saptamana viitoare”…» Chiar daca a muncit in Italia vreo cateva luni, suma achitata pentru gazele naturale i se pare enorma si spune ca e un pret european.
Cu salariul pe care il avea Vera Suruceanu in scoala, ar fi trebuit sa munceasca ani in sir si sa nu manance nimic doar ca sa se poata incalzi iarna. A facut chiar si un experiment cu salariul sau de profesoara, incercand sa vada pe cat timp i-ar ajunge sa-si intretina familia. Nici jumatate de luna… «Tarlev a promis satului nostru gazificare gratuita! Asa am si ramas cu promisiunile…», isi aminteste femeia de perioada campaniilor electorale. «Am fost si la primar. Ne-a spus ca nu sunt fonduri.» Vazand ca premierul ii duce de nas, din sat au plecat la munca peste hotare mai multi suruceneni. Vera Suruceanu numara ca doar in Italia muncesc vreo opt profesoare in frunte cu directoarea scolii din sat. «Doar cei care sunt peste hotare au reusit sa achite suma totala pentru gazele naturale. Ceilalti — nu au de unde.» Vera Suruceanu a constatat ca, din cauza problemelor, in R. Modova au aparut foarte multi alcoolici. «Nu sunt locuri de munca. Oamenii beau, se imbata si uita de toate! Din cauza asta am ajuns o tara atat de saraca.»
O picatura de apa de la imparat
«Au mai promis ca medicii si invatatorii nu vor achita intreaga suma», isi aminteste femeia de un alt sir de promisiuni venit din partea autoritatilor. «Si Rosca ne-a promis salarii de trei sute de euro. El si-a atins scopul, a ajuns in Parlament, dupa care s-a intors cu spatele la noi. Ne-a promis cu crucea in fata! As vrea sa-i spun drept in ochi ca nu are niciun fel de credinta. Ba da, are credinta, doar in propriul buzunar!»
Invatatoarea presupune ca poate cineva, de undeva, transmite diverse ajutoare, doar ca ele nu ajung la destinatie. «Un imparat a imbracat haine taranesti si a pornit prin sate ca sa vada cum o duc cei de la tara», isi aminteste Vera Suruceanu o poveste pe care a auzit-o de la tatal sau. «Imparatul a fost primit si bine, si rau. A vazut si multa saracie, si oameni care se plangeau pe faptele sale. A ajuns imparatul la oaste. Vroia sa vada cum traiesc ostasii. Era iarna. Facuse un bulgare mare de zapada. A aranjat soldatii intr-un rand si le-a dat bulgarele sa-l transmita de la unul la altul. La ultimul ostas ajunsese doar o picatura de apa. Vedeti? Asa dau si eu tot de ce are nevoie un om, dar pana ajunge la cel mai mic, nu mai ramane nimic…»
Vera Suruceanu a asociat aceasta poveste cu ajutoarele pe care cineva poate le si transmite pentru saracii din R. Moldova. «Dar pana ajung la noi, acestea se transforma in acea picatura de apa a imparatului.»
13.06.06 Moldova suverana
Programul National “Satul Moldovenesc”
Conditii pentru dezvoltarea afacerilor in fiecare localitate La un an de la lansarea Programului Natoinal “Satul Moldovenesc” au fost inregistrate succese in ce priveste gazificarea tarii, insa lasa de dorit pretul inalt pe care il platesc consumatorii casnici pentru conectarea la retelele de gaz, la fel ca si starea deplorabila a drumurilor. Aceste concluzii au fost expuse, vineri, 9 iunie, in cadrul seminarului republican cu genericul “Realizarea Programului National “Satul Moldovenesc” – obiectiv primordial al autoritatilor administratiei publice centrale si locale”. La reuniunea organizata si moderata de premierul Vasile Tarlev a participat seful statului, Vladimir Voronin, ministri, deputati, presedinti de raioane, alte oficialitati. Seminarul s-a desfasurat la Centrul de Instruire al SA „Moldtelecom” din comuna Ivancea, Orhei.In cursul intilnirii, presedintele Voronin a subliniat importanta asigurarii, in fiecare localitate a tarii, a unei infrastructuri necesare atit pentru dezvoltarea businessului, cit si pentru ridicarea nivelului de viata al oamenilor. „Conditii pentru afaceri trebuie sa existe nu doar in Chisinau si Balti, ci in toate localitatile R. Moldova”, a declarat seful statului. Prin urmare, spune Voronin, in prima etapa a Programului National „Satul Moldovenesc” se acorda mai multa atentie „spatiului ingineresc” – gazificarea, constructia apeductelor, reparatia drumurilor etc.
Costurile pentru conectarea la retelele de gaze ar putea fi reduse
In cadrul seminarului, seful statului si-a exprimat indignarea in legatura cu pretul inalt pe care trebuie sa-l achite doritorii de a se conecta la conducta de gaz. „Important este sa aducem gazul nu doar in centrul satului, ci in fiecare casa si institutie publica”, a evidentiat Voronin. In context, presedintele a mentionat ca in viitorul apropiat se vor face unele schimbari ce vor permite reducerea preturilor pentru conectarea la gazoduct. Astfel, urmeaza sa fie selectate 2-3 institutii care se vor ocupa cu proiectarea si constructia retelelor de gaz. Prin comparatie, la moment exista circa 500 de agenti economici care dispun de licenta in domeniu. Insa, din acest numar, potrivit sefului Directiei gazificare a Ministerului Industriei si Infrastructurii, Mihai Doluan, doar citeva zeci de agenti economici pot sa efectueze lucrarile necesare in mod satisfacator. Anume unele actiuni speculative din acest domeniu genereaza preturi exagerate pentru doritorii de a-si aduce flacara albastra in casele lor.
Pentru a face o claritate mai mare in ce priveste proiectarea si constructia retelelor de gaz, Ministerul Industriei si Infrastructurii intentioneaza sa creeze o Agentie specializata, a mai spus Doluan. Obiectivul gazificarii intregii tari trebuie sa fie realizat pina in anul 2009. Doar in anul curent gazul urmeaza sa ajunga in circa 290 de localitati.
1000.000.000 de lei pentru drumurile noastre
Daca la capitolul gazificare stam bine, atunci starea drumurilor din tara vorbeste de la sine. Miron Gagauz, ministrul Transporturilor si Gospodariei Comunale spune ca circa 80% din drumurile nationale si locale sint intr-o stare foarte proasta si necesita reparatii capitale. Lipsa de bani pentru efectuarea reparatiilor nu este unica problema. Potrivit lui Gagauz, majoritatea intreprinderilor care deserveau drumurile republicii s-au transformat in societati pe actiuni si este mai complicat de cooperat cu ei. In plus, nu doar drumurile sint intr-o stare deplorabila, ci si tehnica implicata in constructia sau repararea drumurilor, care, de regula, este foarte veche.
In aceasta ordine de idei, tinind cont de importanta drumurilor ca element al infrastructurii, presedintele Vladimir Voronin a dat indicatii ministrilor Transportului si Gospodariei Comunale si Finantelor sa identifice, pentru 2007, surse din bugetul consolidat destinate reparatiei si constructiei drumurilor in valoare de un miliard de lei, ceea ce reprezinta o majorarea de peste trei ori comparativ cu banii alocati in acest scop anul curent. De asemenea, seful statului a dat indicatii ca in viitorii 2-3 ani sa fie reconstruite toate strazile principale din capitala.
Miron Gagauz a mai informat ca in viitorul apropiat va fi aprobat un nou Regulament privind transportul de pasageri, document prin care se intentioneaza imbunatatirea situatiei din domeniu.
Telefonizarea intregii tari
Un alt subiect discutat la seminar a fost legat de informatizarea societatii. La inceputul mileniului trei schimbul operativ de informatie, inclusiv la distanta, este un imperativ. In aceasta ordine de idei, Vladimir Voronin s-a referit la necesitatea activizarii actiunilor legate de informatizarea societatii la scara nationala si asigurarea cit mai grabnica a conditiilor tehnice pentru telefonizarea in proportie de 100% a tarii. Actualmente gradul de telefonizare fixa a populatiei tarii este de peste 25%, fiind in crestere permanenta. Numarul utilizatorilor telefoniei mobile recent a depasit numarul abonatilor telefoniei fixe.
Odihna pentru copii
Nu a ramas fara atentie nici subiectul odihnei copiilor in perioada vacantei de vara. Potrivit lui Artur Cozma, ministrul Educatiei si Tineretului, pe an ce trece creste numarul copiilor care beneficiaza de odihna in taberele de vara. Astfel, in ultimii 5 ani au fost create circa 500 de tabere de odihna pentru copii.
La finalul reuniunii, seful statului a precizat ca sarcinile punctate in cadrul seminarului dat tin nu doar de implementarea Programului National „Satul Moldovenesc”, ci vizeaza si realizarea directiilor strategice de integrare europeana a R. Moldova. Programul „Satul moldovenesc” a inceput in martie 2005, la initiativa presedintelui Vladimir Voronin. In baza lui, au fost elaborate strategii de dezvoltare a diferitelor domenii, iar fiecare localitate si-a elaborat strategii locale de dezvoltare pentru anii 2005-2015. Oleg CRISTAL
ZIARUL DE GARDA 8.02.2007
«Satul moldovenesc», o poveste fara eroi
«La solicitarea numerosilor telespectatori, programul TV despre sedinta dedicata mersului implementarii Programului National „Satul Moldovenesc”, prezidata de presedintele Voronin, va fi reluat…», anunta in seara zilei de luni prezentatoarea stirilor de la M1.
Anuntul se referea la sedinta din 2 februarie 2007, cand seful statului si–a dedicat cateva ore din viata sa analizei implementarii Programului National «Satul Moldovenesc», aprobat la 1 martie 2005, sub pretextul relansarii social–economice a localitatilor rurale. Acum doi ani, guvernantii promiteau ca cele preconizate in acest plan vor fi realizate pana in 2015, lasand astfel sa se inteleaga ca mai au nevoie de doua mandate electorale. La doi ani de la lansare, seful statului spunea ca programul se afla inca la inceputuri.
Sedinta de vineri a avut loc exact peste doi ani de la aprobarea planului si a profitat de o prezentare spectaculoasa la M1, la o ora de maxima audienta. Pentru ca spectacolul de vineri li se paru extrem de reusit, autoritatile au decis retransmiterea lui in seara zilei de marti, 6 februarie. Precizam ca ambele emisiuni nu au fost programate la TVM. Desi, in emisia de la M1, nu s–a specificat, in cadrul sedintei au fost facute numeroase accente electorale. In pragul apropiatelor alegeri locale, presedintele a mustruluit ministrii responsabili de gazificare, de asigurarea cu apa potabila, de dezvoltarea sectorului agrar, a antreprenoriatului, a infrastructurii si a turismului rural. Ministrii, cu voci tremurande, pe alocuri chiar vinovate, raportau despre ce au reusit sa realizeze, camufland ca, de fapt, situatia reala a satelor noastre este din ce in ce mai jalnica. La sedinta, cei prezenti s–au eschivat sa recunoasca faptul ca satele Moldovei au imbatranit nemilos, iar cetatenii ramasi de trenul migratiei ilegale s–au alcoolizat in masura in care nu mai pot ajunge pe la ghiseele serviciilor consulare, pentru a solicita vreo viza de plecare in lume.
Tenta electorala a intalnirii putea fi desprinsa cu usurinta din declaratiile presedintelui, care amintea ca, pana la 1 ianuarie 2007, au fost gazificate 48 la suta din localitatile Moldovei. Deci, pana la alegerile din primavara avem gaze in jumatate de republica. Tot atunci, Voronin solicita incheierea gazificarii pana in 2009, adica pana la alegerile parlamentare. Voronin facea calcule, aratand ca, pana la finele anului 2009, urmeaza a fi gazificate 801 localitati, cate 267 in fiecare din cei 3 ani cati au mai ramas pana atunci. Seful statului a vorbit si despre constructia gazoductelor, aratandu–se mare expert in diametrul si lungimea tevilor. El a obligat Executivul sa aprobe o hotarare despre formarea preturilor pentru proiectarea si constructia sistemelor de alimentare cu gaze naturale si apa potabila, dispunand uniformizarea preturilor la toate intreprinderile incluse in realizarea acestor proiecte. Voronin a cerut si stabilirea unor preturi fixe si la conectarea consumatorilor casnici la conductele de gaze.
Pe la mijlocul sedintei, presedintele a adus, totusi, cateva cifre care dezvaluie ritmul conectarii gospodariilor individuale la retelele de gaze naturale. In 2006, bunaoara, au fost conectati la conducta de gaze 31 de mii de cetateni, cate 42 de consumatori in fiecare din cele 727 de localitati gazificate. Atat a putut face Guvernul — gazificarea unui numar de 42 de gospodarii din 727 de sate. Presedintele nu a vrut sa recunoasca faptul ca aceste statistici dezvaluie atat incapacitatea guvernantilor de a solutiona problemele sociale, cat si insolvabilitatea cetatenilor, pentru care asigurarea gospodariilor cu gaze naturale si cu apa potabila tine de taramul viselor.
La aceeasi sedinta, presedintele a recurs la traditionalul cal de bataie al actualilor guvernanti — promisiunea. Astfel, el a lansat initiativa conectarii gratuite, din contul bugetelor centrale si locale, a 11 categorii de cetateni din localitatile rurale. Printre acestia ar urma sa fie veteranii (care?), pensionarii, invalizii, participantii la conflicte armate, la lichidarea consecintelor catastrofei de la Cernobil, medicii, pedagogii. Initiativa nu a fost urmata de un calcul al eventualelor costuri ale acestei actiuni, despre care economistii sustin ca ar fi una exclusiv populista, chiar daca presedintele a cerut sa fie pregatite listele cetatenilor din fiecare localitate in parte, gospodariile carora vor fi gazificate pe gratis.
Deranjat de lipsa apei, presedintele a ridicat–o in picioare pe viceprim–ministrul Zinaida Greceanii
Lipsa apei potabile si a sistemelor de canalizare a fost cel de–al doilea subiect abordat de presedinte la sedinta de vineri. De altfel, sedinta a coincis, deloc intamplator, probabil, cu perioada majorarii tarifelor la gazele naturale si la apa potabila. Amintim ca, in legatura cu aceste majorari, guvernul nu a anuntat masuri compensatorii pentru populatie.
Pana la 1 ianuarie 2007, in Moldova erau asigurate cu apa potabila 343 de localitati, 22 la suta din numarul total.
Voronin a indicat asupra constructiei bransamentelor de la apeductul Soroca–Balti (n.r., zone populate preponderent de electoratul comunistilor) spre raioanele Drochia, Floresti, Sangerei, Telenesti.
Deranjat profund de lipsa apei, presedintele a ridicat–o in picioare pe viceprim–ministrul Zinaida Greceanii, intreband–o daca Fondul Provocarile Mileniului ar putea sprijini aceste proiecte. Zinaida Greceanii a asigurat ca acest fond ar putea sprijini si asemenea proiecte… Astfel, autoritatile de la Chisinau implica, fara acordul si fara stirea acestora, fondurile donatorilor externi in proiectele lor electorale.
Energetica – factorul determinant al dezvoltarii durabile a economiei nationale 22.12.06 MOLDOVA SUVERANA
Vladimir ANTOSII, ministrul Industriei si Infrastructurii
Ministerul Industriei si Infrastructurii promoveaza cursul Guvernului in domeniul elaborarii si monitorizarii implementarii conceptiilor, strategiilor si programelor de dezvoltare a complexului energetic in ansamblul si a fiecarui sector in parte la nivel national si regional, coordoneaza activitatea organizatiilor, institutiilor si intreprinderilor de stat, subordonate pentru asigurarea fiabila si eficienta a tarii cu energie si combustibil, in cantitati necesare si la pret accesibil.
In prezent, in sectorul energetic al tarii activeaza 11 intreprinderi de stat si 16 societati pe actiuni, in care sint angajati circa 11,8 mii de persoane. Putem spune cu certitudine, ca de activitatea acestui sector, in mare masura, depinde succesul realizarii Programelor de dezvoltare a economiei nationale, precum si stabilitatea in societate.
Referitor la situatia actuala, atit in sistemul electroenergetic, cit si in ansamblu in sectorul energetic, Ministerul Industriei si Infrastructurii constata, ca in anul 2005 si pe parcursul anului curent indicii tehnico-economici s-au imbunatatit.
In 9 luni ale anului curent, productia intreprinderilor complexului energetic a constituit circa 685 mln. lei si s-a majorat fata de perioada respectiva a anului precedent cu 7%.La acest capitol pot fi mentionate I.S. „Moldelectrica” cu o crestere de 18%, SA „CET-Nord”-11%, SA „RED-Nord”-14%, SA „CET-2”-6%, SA „CET-1”-4%.
Vinzarile in aceasta perioada au atins volumul de circa 5 miliarde lei si s-au majorat cu 30% fata de anul trecut. Astfel, majorarile au constituit: la I.S. „Moldelectrica” – cu 16%, SA „Moldovagaz”-18%, SA „RED Nord-Vest”-13%, SA „RED-Nord”-10%. Numarul angajatilor in ultimii 5 ani a ramas constant. Salariul mediu a constituit 2846 lei, s-a majorat cu 20,6%, fiind inclusa si rata inflatiei perioadei respective.
In sectorul electroenergetic s-a inregistrat, dupa cum s-a specificat mai sus, o tendinta de crestere a consumului de energie electrica pe tara. Nivelul colectarilor mijloacelor financiare pentru energia electrica livrata consumatorilor atinge 97,7 la suta, inclusiv SA”RED Nord”- 96,5″, SA „RED Nord-Vest” – 100 %.
Realizarile mentionate au condus la pregatirea la un nivel inalt a Complexului energetic pentru functionare in conditii de iarna.
Energia electrica necesara pentru perioada rece a fost contractata. Se implementeaza Proiectul energetic II si s-au executat planurile de investitii intru asigurarea securitati energetice.
In sectorul termoenergetic, in perioada anului 2006, activitatea Ministerului Industriei si Infrastructurii a fost directionata spre realizarea Programului National privind renovarea sistemelor de alimentare cu energie termica a localitatilor tarii, elaborarea si modificarea actelor legislative si normative respective, in particular elaborarea proiectului de lege „Cu privire la energia termica”. In total pe tara in a.2005 au fost construite 148 centrale termice.
In anul curent, ca si in anul trecut, termoenergeticienii Moldovei au inceput activitatea in sezonul toamna-iarna de la 15 octombrie.
In sectorul gaze, activitatea Ministerului Industriei si Infrastructurii a fost orientata spre realizarea Programului National de gazificare a Republicii Moldova si Programului National „Satul Moldovenesc”. La ora actuala in republica sunt gazificate 700 localitati, ceea ce constituie 45% din numarul total.
Conform Programului National de gazificare, sarcina principala consta in finalizarea pina la sfirsitul anului 2008 a etapei a doua a acestui program, cu gazificarea localitatilor tarii la nivel de 100%.
Pentru asigurarea securitatii in domeniul aprovizionarii cu gaze naturale important este realizarea gazoductului Tocuz-Cainari-Mereni, lucrarile de constructie a caruia au demarat in anul curent.
Acest gazoduct va permite gazificarea unui numar mult mai mare de localitati din regiunile tarii, precum si diversificarea surselor de alimentare cu gaze – factor foarte important in asigurarea securitatii energetice a tarii.
De asemenea, pentru anul 2007, Ministerul Industriei si Infrastructurii va examina posibilitatile existente in vederea implementarii proiectului de perspectiva al gazoductului strategic Balti-Ungheni, destinat sa asigure cu gaze naturale localitatile din raioanele Ungheni, Falesti, Singerei si Telenesti. Realizarea proiectului respectiv va permite in acelasi timp inelarea sistemelor de gazificare din regiune prin executarea segmentului Ungheni-Calarasi.
La capitolul elaborarea actelor legislative si normative in energetica, Ministerul, in comun cu Academia de Stiinte a Moldovei, Universitatea Tehnica, au elaborat proiectul de lege cu privire la utilizarea resurselor regenerabile, care este deja aprobat de Guvern si prezentat Parlamentului spre examinare. Urmeaza sa fie finalizat si proiectul Programului de stat privind utilizarea surselor regenerabile de energie pentru perioada 2007-2010, realizarea caruia va permite sa se atinga in a. 2010 cota surselor regenerabile in balanta energetica a tarii de circa 6%, ceea ce va constitui 240-300 mii tone combustibil conventional anual.
A fost elaborat proiectul Strategiei energetice a Republicii Moldova pe termen lung, aliniata la obiectivele energetice ale Uniunii Europene. Conform acestui proiect, pina in a. 2020 consumul de resurse energetice primare fata de anul 2005 se va dubla.
Cele expuse mai sus demonstreaza, ca in sectorul energetic s-au obtinut rezultate pozitive. Ele au fost posibile datorita contributiei de zi cu zi a fiecarui angajat. Prin urmare, tara dispune de un potentialul uman profesionist si bine pregatit pentru asigurarea bunei functionari a sistemului, modernizarea si dezvoltarea sectorului energetic al republicii in corespundere cu standardele internationale.
Activitatea Ministerului va fi axata pe diversificarea genurilor de combustibil, majorarea capacitatilor de producere a energiei electrice, dezvoltarea interconexiunilor cu sistemele energetice ale tarilor vecine, promovarea unei politici de conservare a energiei, utilizarea resurselor regenerabile.
In anul 2006, Moldova a fost admisa in calitate de tara-observator la Tratatul privind crearea Comunitatii Energetice din Europa de Sud-Est. Acesta este un prim pas spre o comunitate energetica a Uniunii Europene cu regulile interne de functionare a pietei energiei electrice si gazelor naturale. Aderarea tarii noastre la acest tratat in calitate de membru cu drepturi depline ne va deschide noi perspective privind liberalizarea pietei, sporirea functionarii sectorului si atragerea investitiilor in restructurare.
Tot in acest an la Reuniunea Comitetului de Conducere al Uniunii de Coordonare a Transportatorilor de energie electrica (UCTE), urmare cererii comune a operatorilor de sistem din Moldova si Ucraina (SA „Moldelectrica” si NEC „Ukrenergo”) din 8 aprilie 2006, s-a hotarit ca cererea data corespunde cerintelor UCTE si urmeaza a fi semnat un contract, care va stabili pasii ce urmeaza a fi intreprinsi de catre tarile noastre pe viitor pentru aderare la UCTE.
Pentru integrarea sistemului energetic al tarii in spatiul energetic european este necesara realizarea programelor prioritare: Strategia Nationala de crestere economica si reducere a saraciei in RM (compartimentul „Energetica”); Programul National de Gazificare a RM pina in a.2010; Programul National de renovare si descentralizare a sistemului de alimentare cu caldura a localitatilor din RM; Programul National de conservare a energiei electrice pina in a.2010.
In ceea ce priveste implementarea Planului de Actiuni RM-UE la Capitolul Energetica, UE in raportul final a constatat ca Republica Moldova a inregistrat unele rezultate pozitive, insa mai sunt probleme, care urmeaza a fi eliminate cu sustinerea financiara a donatorilor internationali. S-au constatat unele progrese vizavi de armonizarea legislatiei in domeniul energetic etc.
Incepind cu a. 2007, ministerul va participa la elaborarea Planului National de Dezvoltare a Republicii Moldova la compartimentele „Energetica” si „Industria”. Consider ca avem sanse reale de a imbunatati situatia in sectorul energetic si de a crea premise de crestere economica.
Cu prilejul sarbatorii profesionale – Ziua Energeticianului, exprim recunostinta si sincere multumiri tuturor colaboratorilor din sectorul energetic pentru devotamentul, munca depusa, profesionalismul inalt de care au dat dovada, dorindu-le sanatate, bunastare, multa inspiratie si perseverenta in activitatea de zi cu zi pentru prosperarea si viitorul tarii noastre.
Detinatorii de patente vor putea inregistra pe gratis intreprinderile individuale 22.12.06 MOLDOVA SUVERANA
Ministerul Economiei si Comertului anunta detinatorii de patente despre posibilitatea practicarii in continuare a activitatilor de intreprinzator in baza altor forme organizatorico-juridice, fara a suporta cheltuieli de inregistrate a intreprinderilor.
Aceasta conditie a fost creata pentru a sustine activitatea detinatorilor de patente, precum si pentru a realiza programul de reformare a sistemului activitatilor de intreprinzator.
Inregistrarea de stat in calitate de intrepinzator individual a persoanelor fizice care isi inceteaza activitatea in baza de patenta, pe motivul expirarii valabilitatii acesteia, va fi efectuata gratuit.
Din fondurile statului vor fi acoperite toate costurile operationale si aferente deschiderii unei afaceri individuale, precum perfectarea documentelor, stampila, anuntul publicat in Buletinul oficial al Camerei de Inregistrare, taxa pentru aprobarea denumirii si a textului de stampila, perfectarea licentei etc.
Concomitent, detinatorii de patenta care vor fi inregistrati ca intreprinzatori individuali pot benficia, in baza art.49 al Codului Fiscal al R.Moldova, de scutirea integrala de la plata impozitului pe venit si vor avea acces la procedurile simplificate de evidenta contabila, fapt ce nu necesita cheltuieli suplimentare.
In contextul acestor conditii, inedite fata de cele precedente, MEC incurajeaza detinatorii de patente sa treaca la o alta forma organizatorico-juridica de activitate de intreprinzator – cu solicitarea suportului statului la inregistrarea intreprinderii si acces la inlesnirile fiscale acordate conform legislatiei in vigoare.
Reforma patentei de intrepinzator va fi realizata in trei etape, ultima urmind a fi introdusa la 1 ianuarie 2009. Conform estimarilor MEC, din cei circa 40 de mii de detinatori de patente, in anul 2007 doar 4,4 mii nimeresc sub actiunea noului cadru legislativ si vor avea posibilitate sa-si schimbe gratuit forma de organizare. Restul patentarilor va continua sa activeze in baza patentelor eliberate anterior.
Pe Moldovenii plecaţi la muncă în statele CSI, cei mai expuşi exploatării
Cotidian Naţional Nr.20082 din 14 ianuarie 2008 flux
Din 2004 a crescut considerabil numărul moldovenilor plecaţi la muncă peste hotare şi, totodată, sumele de bani trimise de aceştia acasă, se arată în studiul „Modele şi tendinţe ale migraţiei şi remitenţelor în Republica Moldova”, făcut public de Misiunea din Republica Moldova a Organizaţiei Mondiale a Migraţiei la 18 decembrie, de Ziua Internaţională a Migranţilor.
Studiul a fost realizat de către Compania de cercetare a opiniei publice CBS-AXA, cu sprijinul economiştilor de la Institutul de Economie Mondială din Kiel, suportul financiar fiind acordat de către Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare Internaţională.
Tot mai mulţi bani trimit acasă moldovenii plecaţi la muncă peste hotare
Potrivit acestei cercetări, în 2006, numărul total al muncitorilor migranţi din Moldova (cei aflaţi peste hotare în timpul efectuării cercetării, plus cei care s-au aflat peste hotare în ultimele 12 luni) a fost estimat la 345 000 de persoane, acesta fiind într-o evidentă creştere în comparaţie cu datele rezultate dintr-o altă cercetare a CBS-AXA, efectuată în 2004, care a constatat atunci că numărul moldovenilor care muncesc peste hotare este de 293 000.
Conform calculului efectuat de către Banca Naţională a Moldovei a balanţei de plăţi, moldovenii care muncesc în străinătate au trimis acasă peste un miliard de dolari. Potrivit CBS-AXA, valoarea medie anuală a remitenţelor pe fiecare gospodărie a crescut de la 700 de dolari, în 2004, la 937 de dolari, în 2006. Experţii explică această creştere a remitenţelor atât prin creşterea numărului de muncitori migranţi moldoveni, cât şi prin faptul că aceştia, obţinând mai multă experienţă în ţările gazdă, câştigă salarii ceva mai mari. Calculele arată că aproximativ 40 de procente din populaţia Republicii Moldova trăieşte în gospodării casnice alimentate cu resurse financiare din exterior.
În 2006, fiecare al treilea moldovean plecat peste hotare muncea la negru
Moldovenii care în 2006 au plecat la muncă în CSI au făcut acest lucru fiind constrânşi de sărăcie şi de imposibilitatea de a se angaja în câmpul muncii în Republica Moldova, însă cei care au mers să muncească în ţările din afara CSI, în special în statele membre ale UE, erau în căutarea unui salariu mai bun şi a condiţiilor de muncă mai bune.
În general, în 2006, fiecare al patrulea migrant a plecat în mod ilegal în ţara în care şi-a găsit un loc de muncă, iar fiecare al treilea locuieşte sau munceşte acolo în mod ilegal. Experţii arată că, din această cauză, ei sunt vulnerabili la diferite forme de exploatare şi, mai ales, li se încalcă drepturile omului. „Acest lucru este deosebit de pronunţat în cazul grupurilor de migranţi care muncesc în sfera construcţiilor în CSI”, au constatat ei. De aici şi diferenţa de costuri la plecarea la muncă peste hotare în funcţie de ţara de destinaţie: în 2006, o călătorie ilegală cu scopul angajării în câmpul muncii într-o ţară UE a costat aproximativ 3 600 de dolari, într-un stat CSI – doar 100 de dolari, în alte ţări – aproximativ 880 de dolari.
Potrivit cercetării CBS-AXA, aproape jumătate din remitenţele muncitorilor migranţi moldoveni în 2006 au fost trimise acasă în numerar. De cele mai multe ori, migranţii în ţările CSI au adus singuri banii acasă, în timp ce migranţii în statele membre ale UE, care se află la muncă în străinătate perioade mult mai îndelungate, au recurs la serviciile şoferilor de microbuze.
Banii trimişi de peste hotare au o importanţă majoră pentru moldovenii rămaşi acasă. 60 la sută din familiile care primesc bani de peste hotare îşi acoperă mai mult de jumătate din cheltuielile curente şi doar o mică parte dintre acestea utilizează parţial aceşti bani pentru procurarea unor bunuri cu o durată de exploatare mai îndelungată sau pentru micul business.
ntru consultatii tehnice sau suport informational, MEC a deschis o linie fierbinte la numarul de telefon 23-70-58, care este operationala din 19 decembrie anul curent.
Recurs la normalitate: Preşedintele Parlamentului de la Chişinău încurajează tinerii găgăuzi să înveţe limba română
Cotidian Naţional Nr.200845 din 13 martie 2008
Preşedintele Parlamentului de la Chişinău, Marian Lupu, a declarat, în cadrul unei întrevederi cu reprezentanţii Ligii Studenţilor de la Universitatea din Comrat, că va insista asupra creării unei comisii speciale care va examina oportunitatea studierii intensive de către minorităţile naţionale a limbii de stat.
Potrivit lui Marian Lupu, comisia respectivă “va aborda aspecte de elaborare a unor noi metode de predare a limbii de stat cetăţenilor alolingvi şi va monitoriza modul în care va fi implementat noul program”. De asemenea, preşedintele Parlamentului a pledat pentru stabilirea unui dialog continuu între autorităţi şi reprezentanţii activi ai organizaţiilor de tineret din ţară “în vederea dezbaterii în comun a problemelor cu care se confruntă tânăra generaţie şi identificării unor politici în domeniu care să reflecte necesităţile tinerilor din R. Moldova”.
Serviciul de presă al Parlamentului mai notează că tinerii găgăuzi au accentuat interesul deosebit de a studia limba de stat în cadrul unor programe speciale pentru minorităţile etnice pentru a se putea integra pe deplin în viaţa socială din Moldova.
Voronin „oficializeaza” limba rusa
18 Mar 2008 | 1 comentarii cotidianul 18.03.2008.
Rating:
Vladimir Voronin (foto) a declarat marti, in cadrul unei conferinte de presa, ca „limba rusa este limba oficiala” in Republica Moldova, relateaza NewsIn.
18 Mar 2008 Voronin
18 Mar 2008 Voronin
Ulterior, el s-a corectat, declarind reporterilor moldoveni ca „rusa nu este o limba interzisa“. Presedintele Republicii Moldova a incercat astfel sa justifice de ce a vorbit in rusa in cadrul Congresului Partidului Comunist, care s-a desfasurat simbata. Voronin nu s-a aratat ingrijorat de audierile din Duma de Stat de la Moscova privind recunoasterea independentei Transnistriei. „Pentru prima data in Duma de Stat a rasunat afirmatia ca Republica Moldova trebuie sa fie un stat unitar“, a subliniat Voronin, mentionind ca orice alte interpretari privind o posibila federalizare dupa unificarea celor doua maluri ale Nistrului sint neavenite. Presedintele Voronin a precizat ca nu va insista sa aiba intilniri bilaterale cu ocazia summitului de la Bucuresti, facind astfel referire la o intilnire cu presedintele Traian Basescu.
12.03.08 timpul
· Cazul ambasadorului Carpov
Tabăra „idealiştilor” lui Voronin îi sacrifică pe „pragmatici”
· Ministrul Stratan îl hrăneşte pe Voronin cu gogoşi despre „integrarea europeană”
· Eugen Carpov a fost rechemat din funcţie şi acuzat de iregularităţi
· Cine este vinovat de falimentul diplomaţiei moldovene?
Anton Dogaru,
pentru Timpul
La 5 martie, Serviciul de presă al preşedinţiei anunţa că „şeful statului a semnat un decret cu privire la rechemarea lui Eugen Carpov din funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar, şef al Misiunii diplomatice a RM pe lângă Comunităţile Europene”. În aceeaşi zi, agenţiile de presă informau că „mandatul lui Carpov a fost suspendat anticipat ca urmare a unor încălcări comise de acesta”, „organele abilitate elucidează circumstanţele cazului” şi că „Eugen Carpov ar fi fost rechemat în urma unor încălcări comise, în particular, estorcare de bani de la anumiţi angajaţi ai săi. Presa a mai scris că „ambasadorul urmează să fie anchetat penal şi eliberat din serviciul diplomatic moldovenesc”.
A doua zi, încă aflându-se la Bruxelles, ambasadorul Carpov menţiona, într-o declaraţie de presă făcută „pentru a spulbera orice interpretări eronate”, că rechemarea sa „după o perioadă de peste cinci ani de activitate în calitate de ambasador – iniţial în Polonia şi ulterior pe lângă Comunităţile Europene – nu poate fi considerată drept anticipată şi că „din punct de vedere juridic, situaţia este în corespundere cu principiul rotaţiei personalului diplomatic”. „Până în prezent, citim în declaraţie, conducerea MAEIE, care a înaintat propunerea de rechemare guvernului RM, nu m-a informat despre alte cauze care să fi servit drept bază pentru o asemenea decizie. În cazul în care îmi vor fi prezentate oricare alte motive, voi reacţiona prompt, utilizând argumentele corespunzătoare şi instrumentele oferite de legislaţia naţională pentru a prezenta situaţia reală”.
Dat fiind faptul că RM tot mai mult se rostogoleşte în prăpastia dictaturii, iar politica de cadre este lipsită de orice transparenţă; că numirile în funcţii şi demiterile se fac pornind nu de la calităţile profesionale ale persoanei, ci de la legăturile de rudenie şi gradul de obedienţă şi slugărnicie ale acesteia faţă de Partidul Comuniştilor, demiterea lui Carpov, fără a fi anunţate cauzele rechemării lui, a dat naştere la un şir de speculaţii.
Lăsând „organele abilitate” să-şi facă treaba şi să elucideze „încălcările” comise de Carpov, ne vom opri totuşi la speculaţiile din jurul cazului, speculaţii care îşi au sursă la MAEIE-ul lui Stratan. Căci, deşi sunt ticsite cu angajaţi ai SIS-ului, Externele, totuşi, „se răsuflă”…
Însă, înainte de a delecta cititorii cu ele, vom sublinia că, din punctul nostru de vedere, este puţin probabil ca dl Carpov să se fi pretat la încălcări atât de grave, încât să conducă la demiterea lui. Şi ne întăreşte această încredere nu doar faptul că ex-ambasadorul Carpov este jurist de profesie şi, totodată, printre puţinii diplomaţi profesionişti care au mai rămas în MAEIE, dar şi ultima frază din declaraţia lui de presă, precum că va utiliza „argumentele corespunzătoare şi instrumentele oferite de legislaţia naţională pentru a prezenta situaţia reală”. Adică, va apela la justiţie pentru a-şi apăra onoarea şi demnitatea.
Demiterea lui Carpov, conform surselor noastre de la MAEIE, este o înfrângere a punctului de vedere „pragmatic” şi, respectiv, o victorie a punctului de vedere „idealist” („diletant”/„amatoricesc”, am spune noi) referitor la integrarea RM în UE. Carpov reprezentându-i, în acest caz, pe „pragmatici”, iar ministrul Stratan – pe „idealişti”. Acesta din urmă, venind de la vamă şi fără pregătire şi studii diplomatice, este convins că RM poate fi „dusă în Europa” trecând peste etapele fireşti ale procesului de integrare în UE. (Mai în glumă, mai în serios, unii subalterni ai ministrului spun că Stratan, plătind tribut trecutului său de vameş, crede că îi poate da şpagă lui Solana ori altor funcţionari de la Bruxelles pentru a accelera aderarea RM la UE…). Drept urmare, deja de câţiva ani, el îi hrăneşte pe preşedintele şi guvernul RM cu gogoşi precum că integrarea europeană a RM se va produce în curând, că moldovenilor le vor fi acordate vize gratuite, că produsele moldoveneşti vor fi admise pe pieţele europene în regim preferenţial etc. Şi conducerea RM, care are şi mai puţină înţelegere ce înseamnă integrare europeană, îl crede pe Stratan…
„Entuziasmul” lui Stratan este exagerat…
Carpov însă, fiind diplomat de carieră, cu experienţă în MAEIE şi în ambasadele noastre la Bucureşti şi Varşovia, reprezintă „curentul pragmatic” din diplomaţia noastră cu privire la integrarea europeană. Tocmai de aceea, el nu o dată a atras atenţia factorilor de decizie de la Chişinău asupra faptului că „entuziasmul” lui Stratan este exagerat (ca să nu spunem pueril), că RM trebuie să-şi facă temele, dacă vrea cu adevărat să se integreze în UE; că Bruxellesul judecă progresele RM pe calea integrării europene nu după lozincile lui Voronin şi ale altor lideri politici moldoveni, ci în funcţie de reformele interne şi îndeplinirea angajamentelor asumate de Chişinău în cadrul Planului de Acţiuni.
Conflictul dintre aceste două viziuni cu privire la integrarea europeană s-a manifestat deschis la una dintre şedinţele de guvern din luna ianuarie a.c., când preşedintele Voronin l-a criticatr dur pe minstrul Stratan pentru lipsa de progres pe calea integrării europene. Stratan a reacţionat foarte bolnăvicios, părăsind sala de şedinţe şi spunând că-şi dă demisia, dacă preşedintele este nemilţumit de performanţele lui. A doua zi însă, Voronin a tăcut, şi Stratan a rămas în funcţie.
„Ţapul ispăşitor” pentru eşecul integrării europene
Dat fiind că RM nu a avansat nici cu un centimetru pe calea integrării europene, după şedinţa din ianuarie, Stratan l-a ales pe Carpov ca subiect de blamare pentru politica falimentară de integrare europeană a RM. Demiterea lui Carpov îi permite lui Stratan şi în continuare să pălăvrăgească despre integrarea europeană, în cârca ex-ambasadorului punându-se toate greşelile MAEIE de până acum. Aceleaşi surse din MAEIE ne-au declarat că, pentru a se debarasa de dl Carpov, ministrul Stratan i-a organizat ambasadorului nostru o „podleancă” (porcărie) în stilul lui Pasat, de unde şi speculaţiile cu privire la „estorcarea de bani de la anumiţi angajaţi ai săi”.
Lăsăm justiţia să-şi spună cuvântul în acest sens şi nu dorim să o influenţăm. Vrem, totuşi, să adăugăm că demiterea lui Carpov se înscrie şi în politica de epurare a cadrelor „româneşti”, promovată de Stratan în MAEIE. Căci, de când a preluat funcţia de ministru, acesta s-a debarasat de toate persoanele mai competente decât el – în special, de cele cu studii la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti (ŞNSPA). În locul lor, noul ministru şi adjuncţii lui şi-au adus rudele, prietenii şi… nu numai. Dar acesta e un subiect pentru un alt articol. Acum vom sublinia doar că şi dl Carpov a absolvit ŞNSPA.
Puterea comunistă nu are soluţii politice în problema transnistreană
Cotidian Naţional Nr.131 din 26 septembrie 2007
Deoarece nu reuşesc să ajungă la un compromis politic în problema transnistreană, puterea comunistă propune reintegrarea R.Moldova cu Transnistria exclusiv din punct de vedere economic şi social.
În cadrul unei mese rotunde desfăşurată la Chişinău a fost discutat proiectul Planului Naţional de Dezvoltare (PND), care prevede reintegrarea ţării sub aspect social-economic. Potrivit secretarului Consiliului pentru Participare al PND, Igor Grosu (în imagine), pentru că în procesul de soluţionare a conflictului transnistrean sunt implicaţi mai mulţi factori de decizie externi, reintegrarea poate fi realizată, în special, prin proiecte economice, sociale şi apoi politice. „Malul drept al Nistrului trebuie să fie mai atractiv din punct de vedere al asigurării cu servicii sociale calitative de primă necesitate, în special, cele medicale. Acordarea unor servicii de acest gen ar determina oamenii să creadă că sunt parte a societăţii unice şi să tindă a se integra cu R. Moldova. Gradul credibilităţii va creşte proporţional cu creşterea calităţii şi cantităţii serviciilor. Dialogul trebuie purtat nu numai cu autorităţile din Transnistria, care sunt „beneficiarii haosului de acolo”, ci cu oamenii de rând, prin facilităţi”, a opinat Igor Grosu
31.05.2007 moldova suverana
Locuinte sociale pentru 10 mii de familii
Presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a convocat intr-o sedinta factori responsabili de elaborarea planului de constructii a unui sector de locuinte sociale, preconizat a fi amplasat pe o suprafata de 50 de hectare in preajma comunelor Budesti si Tohatin din municipiul Chisinau.Directorul general al Agentiei pentru Constructii si Dezvoltare a Teritoriului, Igor Semenovcher, a facut o prezentare detaliata a proiectului noului sector, care include blocuri locative cu un numar total de pina la 10 mii de apartamente, unitati comerciale si administrative, precum si diverse obiective cu menire sociala.
Vladimir Voronin a apreciat proiectul in cauza, mentionind ca acesta trebuie sa devina un model pentru edificarea pe viitor a altor sectoare de locuinte sociale in municipiul Chisinau.
In acest sens, Vladimir Voronin a solicitat conducerii Guvernului si a municipiului Chisinau prezentarea unor propuneri concrete privind asigurarea acoperirii financiare a constructiei sectorului locativ in cauza, inclusiv a spatiului locativ propriu-zis, a infrastructurii si a obiectivelor cu menire sociala si culturala.