Schidu’s Weblog

La data de 23 februarie in incinta

Cu părul alb, îmbujorat la faţă şi cu un discurs monoton care îi trădează cariera anterioară de “aparatcik sovietic”, Vladimir Voronin are scântei de confruntare în ochii săi. Aşa se începe articolul publicat în Financial Times, referitor la recentele acuzaţii ale preşedintelui moldovean de la Bruxelles la adresa României. Prestigioasa publicaţie remarcă discursul dur al preşedintelui Voronin la adresa României, pe care o acuză că atentează la independenţa Republicii Moldova. În contextul problemei lingvistice, Financial Times face trimitere la faptul că “experţii consideră că practic nu există deosebiri între limba şi cultura română şi moldovenească”.

Financial Times remarcă că “o parte din Moldova modernă (actualul teritoriu al Republicii Moldova – n.r.) a făcut parte din imperiul rus în secolul al XIX-lea, revenind în cadrul României în perioada 1918 – 1940 şi, ulterior, fiind sub controlul sovietic în anii 1945 – 1991.”

„Preşedintele Voronin consideră că România atentează la identitatea Republicii Moldova, prin încurajarea cetăţenilor moldoveni să obţină paşapoarte româneşti. Circa 10 mii de studenţi moldoveni, care studiază anual în România, revin acasă cu paşapoarte româneşti.”

Întrebat dacă într-o zi Moldova „va fi absorbită de România”, Vladimir Voronin, potrivit Financial Times, a făcut o precizare: „Nicio ţară nu s-a unit cu o altă ţară după ce a intrat în componenţa Uniunii Europene. Moldova există de 650 ani şi va mai există încă cel puţin 6500 de ani.”

Financial Times remarcă că Vladimir Voronin a deţinut funcţia de ministru de interne în 1989, când autorităţile au utilizat forţa pentru a dispersa miile de manifestanţi anti-sovietici din Chişinău.

Angajaţi locali ai consulatului Germaniei la Chişinău au emis 70 de vize în baza unor documente false în ultimii doi ani, a anunţat luni purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Berlin, citat de AFP. Sâmbătă, presa a anunţat că reprezentanţele germane de la Cairo şi Moscova au emis vize pe bază de documente falsificate, dar este pentru prima oară când apare şi consulatul de la Chişinău.

“Am găsit aproape 1.500 de cazuri de infracţiuni privind cererile de viză în ultimii doi ani”, a precizat purtătorul de cuvânt al Ministerului german de Externe, Martin Jaeger.

“Sunt 1.259 de cazuri la Moscova, 70 la Chişinău, 30 la Shanghai. La Cairo, investigaţiile sunt încă în curs, dar pentru moment am identificat 132 de cazuri”, a adăugat el.

În toate oraşele menţionate, la originea fraudelor sunt colaboratori locali ai serviciilor consulare şi nu membri ai corpului diplomatic german. Colaboratorii implicaţi au făcut obiectul unor măsuri disciplinare, a spus Jaeger.

Presa germană făcea, luni, o paralelă între acest caz şi “scandalul vizelor” care a zguduit guvernul Schroeder în 2005. Şeful diplomaţiei de atunci, Joschka Fischer, a fost acuzat că a permis intrarea în Uniunea Europeană a sute de mii de clandestini din Europa de Est, relaxând criteriile de acordare a vizelor turistice.

Jaeger a declarat însă că scandalul recent nu indică o problemă de fond în procedurile de eliberare a vizelor.

Mnisterul Afacerilor Externe şi Integrării Europene de la Chişinău nu a comentat deocamdată aceste informaţii.

Deşi a afirmat în nenumărate rânduri că nu intenţionează să participle la Eurovision, Natalia Gordienco se pare că s-a răzgândit. Mai mult, interpreta are şanse reale să participe în acest an la concurs fiind impresariată de Filip Kirkorov. Artistul a fost de acord să devină compozitorul şi producătorul Nataliei şi a spus că aşteaptă un telefon de la aceasta pentru a pune la punct anumite detalii. „Sunt încântat. Natalia Gordienco este foarte talentată. Încă se va auzi de ea pentru că are în faţă un mare viitor”, a declarat Kirkorov pentru presa rusă.

10/12, 16:12 Afişări: 125 Comentarii: 2

Timp de o săptămână, rezervele valutare ale Băncii Naţionale a Moldovei au crescut cu 16, 69 mil. Dolari SUA. La 30 noiembrie curent acestea erau de 1290,91 mil. Dolari SUA, cu 1,3% mai mult decât cu o săptămână mai înainte. Surse din BNM au comunicat agenţiei InfoMarkat, că la 23 noiembrie 2007 rezervele valutare au constituit 1274,22 mil. dolari SUA. Precum s-a comunicat anterior, rezervele valutare ale Băncii Naţionale a Moldovei au depăşit limita istorică de 1 mlrd. lei la finele lunii august a.c.

Persoane necunoscute au demontat in aceasta noapte Bradul de Craciun, instalat ieri de Primarie in PMAN

După ce Primăria capitalei a instalat ieri Bradul de Crăciun în Piaţa Marii Adunări Naţionale, acesta a fost scos şi mutat, de persoane necunoscute, în spatele Arcului de Triumf. Astăzi în cadrul şedinţei operative a Primăriei, vicecomisarul, Iacob Gumeniţă, a afirmat că Executivul local riscă să se „trezească pe malul Bâcului”, dacă pe viitor nu-şi va coordona acţiunile cu Poliţia municipală. Pomul de Crăciun a fost instalat, duminica, 9 decembrie, in conformitate cu dispoziţia primarului general Dorin Chirtoacă, nr. 971-d din 07.12.2007 cu privire la organizarea manifestărilor consacrate sărbătorilor de iarnă, de catre angajaţii Asociaţiei de gospodărire a spaţiilor verzi au instalat, în Piaţa Marii Adunări Naţionale.

Ambasadorul Germaniei În R. Moldova

Nikolaus Graf Lambsdorff s-a născut la 10 august 1954 la Köln, fiind cel mai mare dintre cei trei copii ai familiei Lambsdorff. După anii de şcoală, care au inclus şi un an de studii în SUA, în cadrul unui program de schimb de elevi, a urmat serviciul militar la Hamburg. Studiază germanistica, politologia şi economia politică la Universitatea din Hamburg, pe care o absolvă cu menţiunile „licenţiat în politologie“ şi „licenţiat în economie“. În 1984, intră în serviciul diplomatic german. Primele misiuni în străinătate încep în Indonezia, fiind urmate de numeroase posturi ce le-a deţinut în Europa de Est (Estonia, Lituania), Balcani (Bosnia, Kosovo), precum şi funcţia de referent economic la Ambasada din Washington.

Din iulie 2007, Graf Lambsdorff este Ambasadorul RFG în Republica Moldova. Savurează ospitalitatea moldovenilor şi se simte minunat la Chişinău. „Nu sunt berlinez, mie mi-a plăcut foarte mult fosta reşedinţă a guvernului la Bonn, iar foarte verdele Chişinău, mai ales în lunile de vară, îmi aduce aminte, uneori, de oraşul Bonn“.

Graf Lambsdorff este căsătorit cu cetăţeanca SUA Marcie Gräfin Lambsdorff. Au un fiu, care studiază în St. Gallen, Elveţia.

În timpul său liber, ambasadorul Graf Lambsdorff face sport. „Stau foarte mult pe scaun în birou şi la multiplele întrevederi”, afirmă Excelenţa Sa.

Zilele acestea, din partea autorităţilor germane, ambasadorul Graf Lambsdorff a donat Armatei Naţionale un spital mobil de campanie, care constă din 260 de paturi, 15 mese de operaţii, utilaj special pentru secţiile chirurgicală şi reanimare etc.

Pentru a patra oară consecutiv, talentata alergătoare din Chişinău Olga Cristea a fost desemnată cea mai bună sportivă din R. Moldova la proba numită pe merit şi regina sporturilor. În anul care ne părăseşte ea a obţinut două titluri de campioană republicană şi a ocupat locul patru la Universiada Mondială.

Actualmente, campioana mondială de juniori se pregăteşte asiduu pentru obţinerea cotei de participare la Jocurile Olimpice din Beijing. Însă, deocamdată, nici măcar atleta nu poate spune drapelul cărei ţări îl va reprezenta în China, în cazul calificării.

Recent, Olga Cristea a afirmat pentru un post de televiziune că problemele de trai ale familiei sale încă nu au fost soluţionate, în pofida multiplelor promisiuni ale autorităţilor. În aceste condiţii, alergătoarea intenţionează să-şi dobândească cetăţenia română şi să dea curs invitaţiei acestei ţări care de mult îşi doreşte să o aibă în lotul său olimpic.

Antrenorul echipei de volei masculin ASEM Chişinău, Anatol Boguţă, a comentat situaţia creată după două etape în campionatul naţional. Potrivit lui, Dinamo-Energhetik Tiraspol nu are adversari pe măsură, iar trei dintre cele şapte echipe participante sunt de o valoare aproximativ egală. „Olimp Ungheni, USM Bostavan Chişinău şi Cristal-Nord Bălţi vor disputa anul curent celelalte medalii ale campionatului, fiindcă în opinia mea au componenţe aproximativ egale din punct de vedere valoric”, a spus el.

În ceea ce priveşte valoarea de ansamblu a turneului, el a notat că este una modestă. „Cei mai buni jucători moldoveni concurează în campionatele din România, Ucraina, Kazahstan şi Belarus”, a specificat tehnicianul. Antrenorul a mai notat şi faptul că unele echipe sunt incomplete. „În unele formaţii sunt legitimaţi din diferite considerente doar minimum de jucători. În echipa mea, de exemplu, joacă doar şase voleibalişti”, a adăugat tehnicianul.

Ediţia din anul curent a Campionatului naţional la volei masculin a reunit şapte echipe: USM Bostavan, Speranţa, ASEM, toate din Chişinău, Dinamo-Energhetik, Şcoala nr.4, ambele din Tiraspol, Olimp Ungheni şi Cristal-Nord Bălţi.

La întâietatea mondială de dansuri sportive din Stuttgart (Germania), Ansamblul de dansuri sportive Codreanca a obţinut distincţia de bronz în categoria Standard, şi datorită victoriei obţinute, în cadrul recentului Campionat European, disputat la Chişinău, conaţionalii noştri au ocupat primul loc în clasamentul general mondial.

În programul Standard sunt incluse două valsuri, două foxtroturi şi un tangou, executate simultan de opt cupluri. La competiţia din Germania, reprezentanţii R. Moldova au prezentat o compoziţie realizată pe fundalul muzicii interpretate de Ion Suruceanu şi ansamblul Zdob şi Zdub. Învingători ai galei au devenit reprezentanţii gazdelor, urmaţi în top de ex-campionii mondiali din Rusia, iar dansatorilor moldoveni, după cum am mai menţionat, le-a revenit treapta a treia.

În actualul sezon fotbalistic, clubul Zimbru a mizat prioritar pe proprii discipoli, întinerind substanţial efectivul de jucători. Însă, odată cu aceasta, în echipă au apărut şi o serie de jucători experimentaţi. Unul din ei este fundaşul sârb Bojan Simic, în vârstă de 31 de ani. Debutantul s-a integrat „din mers” în colectiv şi deja a reuşit să devină unul din cei mai remarcabili protagonişti în cadrul „galben-verzilor.”

– Ai vreo legătură de rudenie cu Dario Simic, dublu câştigător al Ligii Campionilor în componenţa echipei „Milan”, ex-fundaşului selecţionatei Croaţiei, ţară, care la fel precum Serbia, a făcut parte din fosta Iugoslavie?

– Este foarte posibil. Sârbii şi croaţii sunt popoare foarte apropiate. Vorbim practic aceeaşi limbă, doar cu unele diferenţe specifice în pronunţie.

– Pe timpurile Iugoslaviei ai avut ocazia să joci împotriva lui Simic?

– Am trăit şi acest episod. Dar numai la nivel de copii. Când aveam câte 12-13 ani, eu eram membru al reprezentativei Serbiei, iar el – al selecţionatei Croaţiei. Pe atunci Iugoslavia era o ţară federativă. Turneele între republici erau deosebit de populare, iar adversitatea între Serbia şi Croaţia se desfăşura destul de încins.

– Care au fost primii tăi paşi realizaţi în fotbal?

– În fotbal m-a adus vărul meu Dejan, mai mare cu un an decât mine. El m-a prezentat la echipa de copii Orlovac. De acolo am ajuns la echipa de bază a oraşului meu natal Cacak – Borac. Acesta este unul din cele mai vechi cluburi din fosta Iugoslavie. Ce-i drept, în eşalonul superior prin acele timpuri el apărea doar pentru durate scurte de timp. Actualmente însă Borac este un participant indispensabil al campionatului Serbiei.

– Cum s-a edificat cariera ta sportivă?

– În anul 1999 am fost invitat să joc pentru Hajduk din Kula. Aceste echipe se considerau cu un palmares mediu în campionatul sârb. Deocamdată, cel mai mare succes din cariera mea a fost consemnat în sezonul 2002-2003, când în componenţa clubului Leotar Trebinje am devenit campion al Bosniei şi Herţegovinei.

– Prin stepa Kazahstanului cum ai ajuns?

– Am dorit să-mi verific forţele peste hotare. Totuşi, Bosnia nu prea intră în categoria străinătăţii. Impresarul meu mi-a spus că există o variantă de a evolua un an în Kazahstan, pentru ca să mă transfer ulterior la un club din Ucraina sau Rusia. Când am zburat spre Kazahstan vreo 12 ore aveam dubii: pe cine am pierdut eu acolo? Am evoluat la Irtâş Pavlodar fotbalul e adorat. La meciurile noastre de pe teren propriu veneau câte 20000 de spectatori. Am jucat la Irtâş în anul 2005.

Zimbru m-a impresionat din start

– Cum ai ajuns la formaţia chişinăuiană?

– Prin intermediul propriului impresar. Clubul de la bun început m-a surprins plăcut, datorită infrastructurii sale. Să te antrenezi şi să joci în asemenea condiţii – este o adevărată plăcere. Dar despre faptul că Zimbru este una din echipele lidere ale fotbalului moldovenesc, eu ştiam încă din Serbia.

– Despre campionatul moldovenesc ştiai ceva până la sosirea în Chişinău?

– Ştiam doar că nu e unul din cele mai slabe în fosta URSS. Zimbru cu regularitate şi nu fără succese evolua în cupele europene intercluburi. Iar în afară de Zimbru auzisem doar despre Sheriff.

– Ţii minte debutul tău în tricoul „galben-verzilor”?

– Aceasta s-a întâmplat la două zile după venirea mea la Chişinău. În meciul de acasă cu Rapid am fost introdus la schimb cu 25 de minute înainte de finalul întâlnirii. Scorul la acel moment era 2-0 în favoarea noastră şi până la fluierul de final nu s-a modificat.

– Ce impresie ţi-a creat campionatul moldovenesc?

– Un nivel bun. Fiecare meci se dispută într-o luptă acerbă. În campionatul Kazahstanului, de exemplu, acest dramatism nu era prezent. Acolo e prea mare diferenţa între lideri şi echipele din a doua jumătate a clasamentului.

– În lotul „Zimbrului” te distingi nu doar prin activitatea ta, dar şi prin „coafura” originală…

– Am decis să-mi schimb lookul acum şapte ani. Când am mai crescut, în viaţa mea a apărut un idol – Roberto Carlos. Ca şi mine el joacă fundaş stânga. Îmi place foarte mult acest jucător rapid şi am decis să mă rad pe cap pentru a-i asemăna.

Republica Moldova va găzdui un turneu preliminar din cadrul Campionatului European de fotbal pentru juniori până la 19 ani, ediţia 2008-2009.

Astfel, în perioada 2-7 octombrie 2008, la Chişinău se vor reuni echipele grupei a 11-a, din care, conform tragerii la sorţi, fac parte R. Moldova, Italia, Rusia şi Letonia. R. Moldova a fost aleasă în calitate de gazdă a turneului la reuniunea reprezentanţilor federaţiilor de profil din cele patru ţări, desfăşurată recent la Nyon, Elveţia.

Moldova a găzduit un turneu preliminar şi în toamna anului curent, după care s-a calificat în runda de elită a ediţiei din 2007-2008.

Tinerii fotbalişti moldoveni şi-au făcut debutul la Campionatele Europene de juniori până la 19 ani la ediţia din 1994-1995. Cea mai bună evoluţie au avut-o la ediţia din 2004-2005, când s-au calificat în runda de elită.

Interviu cu actriţa şi regizoarea Nelly Cozaru

– Cum crezi, dragă Nelly Cozaru, de ce poliţia se teme de cuvântul „vagin”? Descrie-mi atmosfera în care a avut loc conversaţia ta cu poliţiştii în octombrie, când a fost interzis spectacolul „Monoloagele vaginului” de Eve Ensler.

Poliţia, unii reprezentanţi ai ei, nu cred ca se tem de… cuvinte. Ei se pot teme de pierderea funcţiei, în cazul dacă nu ar executa dispoziţiile mai-marilor. Pe cineva l-a înfricoşat cuvântul „vagin”, dar s-a întâmplat că un oraş întreg îl pronunţa în acele zile. Pe 2 octombrie, când am mers la poliţie, atmosfera a fost degajată, se glumea, părea că se formează un parteneriat, că apare o colaborare, mi se repeta de multe ori: „Dacă e să vă apărăm… atunci să fim informaţi şi să vă apărăm cum trebuie, d-nă Cozaru, poate e nevoie de mai mulţi poliţişti pentru a asigura ordinea publică la spectacol, cum credeţi?”. Poliţiştii care văzuseră cu o seară înainte spectacolul ziceau că s-au umplut de… suflet, că au mers… inspiraţi… acasă, la soţiile lor… ca să zic aşa… mânaţi de dorul de a le vedea. (De fapt, nu au fost unicii care au remarcat efectul afrodiziac al montării, surplusul de adrenalină. Îmi zicea şi un domn academician, în etate: „Voi veni, Nelly, căci am auzit că se întâmplă o ploaie de hormoni pe acolo”.) Totuşi, când a apărut poliţia la Filarmonică, nu a venit să ne protejeze, ci să vadă dacă nu cumva se joacă… Între dreptul constituţional al trupei mele de teatru de a se exprima liber pe scenă şi interdicţia ilegală a Mitropoliei şi interpuşilor săi,  poliţia a ales să se ralieze celui mai puternic.

– Ce impact asupra publicului autohton are celebra piesă a scriitoarei americane Eve Ensler?

Divers. Diferite asociaţii creştine s-au revoltat şi se revoltă, până la acte de huliganism, până la mitocănii, injurii. De curând au fost încleiate pe garduri în diverse zone ale oraşului foi volante, unde la adresa noastră sunt scrise cuvinte licenţioase. La Teatrul Satiricus, unde am evoluat săptămâna trecută, au venit câteva e-mail-uri în care i se reproşează direcţiei că a găzduit un spectacol „satanist, sodomist, mârşav”, care „scuipă” în sufletele femeilor noastre, ale mamelor şi fiicelor. Pe de alta parte – numeroase persoane: oameni de cultură, pedagogi, medici, au manifestat deschidere pentru încercarea noastră de a aborda o problemă cu conotaţie psihologică, culturală, socială, adevărat, poate nu chiar în spiritul obscurantismului mistic.

– Recunosc, pe mine m-au impresionat în primul rând calitatea montării, originalitatea concepţiei regizorale şi talentul tinerelor actriţe (studente ale tale), pasiunea lor pentru meserie. Unde, cum şi cât timp aţi lucrat asupra acestui spectacol?

Directorul Clinicii Sancos, dl Valeriu Oglindă a fost cel care, în primăvara lui 2006, a dorit să-şi felicite colectivul de ziua lucrătorului medical. Citise un interviu cu mine unde, vorbind de planurile de viitor, am strecurat atent gândul că visez să montez pe scena Moldovei piesa cu Monoloagele. Am răspuns la invitaţia dlui Oglindă, pregătind un colaj de monoloage, cam un  program de 1 oră şi am mers să-i felicităm. Erau primii noştri spectatori: chirurgi, asistente medicale. Evoluam pe o scenuţă improvizată. Apoi vestea s-a răspândit prin tot Chişinăul şi mi-au propus şi alţii să susţină financiar proiectul: dnii Boris Gâlcă, Alexei Marcikov. Cele mai mari probleme le aveam cu spaţiul pentru repetiţii. Repetam la Academia de Artă, rămânând peste orele de program, vorbind în şoaptă. Repetam şi duminicile sau de sărbători: ne era teamă că cineva, trecând pe coridorul instituţiei, va auzi pronunţându-se cuvântul „vagin” şi ne va suspecta de lucruri urâte, cine ştie ce putea să creadă!!! Dar când lucram asupra monologului cu „Gemetele”, problemele s-au înmulţit: unde putem să gemem? În pădure? Gândul să repetăm la mine acasă m-a îngrozit. Ce vor zice vecinii? Elaboram diverse gemete, aveam grijă să nu semene unele cu altele. Mă întrebam uneori în glumă, de unde ştiu atâtea strigăte orgasmice? Iar interpreta Daniela Burlaca se ducea acasă şi le zicea părinţilor doar atât: „Acum repet ceva ce n-am crezut niciodată în viaţă că voi face”.