353 cazuri COVID-19 în Moldova
331 – cazuri active
18 – cazuri vindecate
4 – cazuri fatale
Actualizarea datelor: 1 aprilie 2020 ora 06:11


 Doina GumeniucGoogle Page Rank

 Doina Gumeniuc Doina Gumeniuc



RSS posts

Mass-media


Comenteaza





I don't believe in God, but I'm afraid of him
I have no religion, I don’t believe in God… I think we are religious because we are too lazy to investigate things about our life, we are too lazy to explain what is happening with us. We don’t want to accept that we made “life rules” for us, for humanity, not for God. We made them just to prevent the chaos in our world, because people without any rule are able to get too crazy and too
How to lose a woman in 7 days (pamphlet)
Day 1: INDIFFERENCE. After a night together, you leave her place without embracing or telling something sweet. Afterwards, you don't call her at all or answer to any messages. Be cold! Right, you are doing right! Keep the distance and be cold, because women get upset but you shouldn't care. You are a "man" and you can not say directly your opinions, you just disappear. Day 2: KEEP THE POSITION.
Relationship or Friend zone?!
                        When people talk about relationships I’m getting really confused. Some people get into a relation after some days since they first met, others – after a long friendly period together. But a lot of us just put people they like into friend zone, because we are looking for a strong body, big boobs or great penis. I just don’t understand: it's not a real relationship based
Jurnalul unui ratacitor (4)
(The Diary of an Errant)           The human society is a real wildness, where someone is the sacrifice, someone - the hunter aaaand...a lot of people are just sacrifices with hunter faces, trying to find a place by using black roads. Who are you? Who would like you to be? I would like to be a sacrifice, because I have chances to became an hunter - Time and Experience will help me, but I am
O invitaţie în Iaşi
       La cei doi ani ai săi, Palas Mall, Iaşi, a devenit o întreagă "comunitate" de clădiri şi centre atractive. Aş putea spune că amplasarea, arhitectura şi evenimentele susţinute/organizate sunt ceea ce-l etichetează, luînd comparativ cu brandurile promovate/comercializate. Fiind în vizită la Palas, vei afla pentru început despre Zona de Parcare în 5 nivele, Istoricul locului, apoi şi
Jurnalul unui rătăcitor (3)
          Societatea actuală interpretează confidenţa ca şi dovadă a unui caracter slab, da... sunt slabă, şi recunosc că îmi bîntuie capul lucruri ce poate  nu ar trebui interpretate. De ce omenirea fuge? De ce lumea se sparge? De ce eu nu pot să studiez mai uşor decît îmi permite fizicul? De ce sunt tristă, chiar dacă nu am un motiv pur uman? De ce am ales să spun verde-n ochi azi, să realizez
Trilogia simţurilor
Simţurile-mi sunt ascunse într-un bob de soare ce apune, Unde cerul în puhoaie de foc mă strigă calm pe nume. Simţurile-mi colindă o stradă nocturnă ce gustă din ploi, Unde luminile în joc hipnotic trezesc impulsul cald, vioi. Simţurile-mi lovesc cu fierbinţeală strunele ce-i suflă glasul, Unde dorul în cioburi de fum îmi cîntă şi-mi grăbeşte pasul. Simţul tău şi simţul meu sunt abur
Sentiment
S-a rupt din palmă cu elan, S-a transformat în sînge, Gustînd din cerul sec, viclean Din friguri taie, frînge. Loveşte-n soare şi despică, (Ne)ars pluteşte licărind, Din raze amintirile ridică -  Le-aruncă peste noi plîngînd. Cînd peste drum de nori flămînzi, Atinge luna parcă mut, Se-ntreabă vag ca-ntre oglinzi: De cine astăzi l-a născut... Străpunge-n sticla lunii pline
Plouă cu speranţă...
   E o plăcere deosebită să urmăreşti cu ochii şi să cuprinzi cu inima oamenii ce zîmbesc stropilor de ploaie, după ce aceştia se lasă peste umerii acoperiţi de haină caldă.   E atît de "pianistică" ciaşca umplută cu lapte şi scorţişoară, ţinută-ntre palmele cutate de linia vieţii, sub melodia primăverilor înnourate.  Ţii strîns căştile după firele de păr zvelt şi păşeşti îndrăgostit de această
Punctul negru
      Ș-am dat cu pumnul în masa dintre suflet sec și tăcere ș-am luat forma unui fluture nocturn, mic, palpitând, înghețat... Ș-am spart luna în mii de bucăți ca să-mpart, să mă împart, să adun, apoi să ofer... Luna s-a supărat și a plecat în tăcere, a lăsat aripi de fluturi plutind fără lumină, într-o ciașcă de cafea cu buline roșii desenate și cu un singur punct negru pe partea dorsală. Un
Urare
     E dulceața timpului cea care ne învață să fim dăruitori și să primim grija și dragostea ce ni se oferă...      E respirația gândului ce ne apasă în numele creației pentru aproape și în numele autocreației, neașteptat, surprinzător, poate neobrăzat și, totuși, modest în manifestări...      E atingerea mâinilor, obrajilor, buzelor, care întăresc legătura, prăfuiesc aluziile/iluziile, aruncă
Reviu "Artistul"
       Artistul - omul dedicat, capabil să se întrepătrundă și să pătrundă, să se piardă în creația-i de glorie ori să domine prin binecuvântarea imaginației și simțului.        Artistul - omul care azi îți spune cât de mult te adoră și a doua zi te salută doar din priviri.        Omul care îți descrie azi legătura dintre tine și el, cât e de frumoasă, cât e de specială, iar mâine...legătura
Cei 5 zombie...
Am avut, recent, o discuție în cadrul căreia am fost "nevoită" să prezint descrieri ale acelor bărbați pe care îi consider eu zombie, deci, vă aduc la cunoștință :))) : 1. Omul care-i pe metallică și programare 24 din 24, iar după o discuție te simți de parcă toată lumea-i hard iar ție ți s-a dat cu o greutate în cap. 2. Omul care plictisește, pentru că nu știe ce interesant ți-ar putea propune,
Revoluție de toamnă
E toamnă... o toamnă cu iz revoluționist, Pași grei, iubiri spontane, măști de artist. Prin ceți, plutind, idei zdrobesc sirene, Alarme false despre somn și veșnicia lenii. Seri triste, dimineți-surpriză sau nopțile albe -  Te cheamă la ceai de mentă sau beri la halbe. Drapele albe de predare, neliniște, disperare, Ploi lașe, ce stropesc căciuli cu fețe-paloare. Mă opresc, închid umbrelă
Extenuare
Am luat tăcerea în ochi... Prin spuma de zat, Am plecat. M-am surpins umblînd după fum, Ascunsă sub apă, Sunt mioapă.                                          Am zburat călcînd stropi de aer, Prin chemarea de dust, Mă gust.
Punctul G
I-a-ntins o frunză ruginie în schimbul buchetului măreț, A stropit-o cu ploaie, în loc să-i pună raze prin păr, A chemat noaptea întunecoasă, fără să-i arate stele cu degetul, I-a dat să bea tărie, chiar dacă ar fi putut-o săruta și alinta, A lăsat vorbe și fapte pe-alături, doar ca s-o poată iubi în liniște, A strîns-o atît de tare la piept, încît frig și stele nu valorau, A luat-o sub
Îmi cînt...
Îmi cînt cuvîntul prin stropul de apă căzut pe iris, Îmi cînt cuvîntul prin nota vîntului ce zguduie frunze, Am sete de suflet, am sete de artă, Am sete de buze puse pe ceartă. Îmi cînt visul prin unde de respirație somnoroasă, Îmi cînt visul prin fulgii topiți peste pleoape, Înfometată de ghiață și sînge -  Metamorfoza de viață te strînge...
Între mine și noi
La un pas dintre mine și noi e doar cuvîntul tău, E surîsul meu și balsamul gîndului ce ne leagă -  Mieroasă paloare în haos de seară, O lună cu pumnii lovind peste vară... Între mine și noi un fierar potcovește în timp, Îi vrea galopul favorizîndu-ne momentul - Un sunet și note ne-adie chemarea, Suntem cei ce făurim crearea...
Jurnalul unui rătăcitor (2)
24 iulie 2013, 19:00     E parcă octombrie așternut peste suburbiile Moscovei... De o săptămînă am parte de conversații îndelungate și mieroase cu ploaia, însă de două zile mă tot țin de un pulover din lînă și un fular, ce-mi amintesc prin textură de lunile friguroase autumnale.     Încheieturile mîinilor au declarat legea unei cromatici vineții și, ascunse în mîinicile călduroase, nu încetează
Jurnalul unui rătăcitor (1)
19 iulie 2013, 15:22     Decisă să-mi continui gîndul cu un alt creion și într-un alt mediu, mi-am satisfăcut cei 1,65 m, așezîndu-i pe o canapea, deși nu prea moale, suficient de comodă, într-o încăpere pe unde vîntul pătrunde dulce și răcoros, aducîndu-mi aroma de conifere și lemn tăiat, o aromă umedă, palidă. Căștile îmi tulbură auzul cu Secret Garden și Sigur Ros, astfel încît să nu observ că
Jurnalul unui rătăcitor
17 iulie 2013, 12:00      O pagină albă, pentru mine, ar însemna o nouă descătușare, o perspectivă nouă în autodezvăluirea cu ceva proeminențe de logică sau, cum ar fi spus Cartesius, o dovadă a faptului că exist: cogito, cogito ergo sum.       Orice povestire ar începe cu unele descrieri minuțioase ale stării depline a naratorului, cercetată din toate perspectivele capabile să fuzioneze într-o
Scurt-circuit cerebral
La hotarul dintre "a vrea" și "a fi realist" Pășește prin spume iubirea... Cine e ea? Erou sau ochi de satanist?! Ce tot scuipă nălucirea... Se-ntîmplă s-o prinzi, s-o ai, să n-o știi Mereu, însă, neîmplinit... Îți tai suflarea dintre vise, gîndirea ți-o reții Și spui: Încă nu m-a găsit! Prin scene alb-negru înghiți în gol și te uiți, Iubirea îți fură curajul... E poate ea sau doar fiori din
Impresii Pre-BAC
"Cînd simți nevoia de  a crea, dar imaginația e în pană" sau "Impresii Pre-BAC"       De zi cu zi începi să-ți simți tot mai mult cearcănele, nu că ar deveni mai accentuate, ci faptul că ele se stabilesc ca o parte din tine, precum un element fiziologic vital, existent încă de la selecția genetică.       Simțind lipsa unei prezențe umane, care te-ar încînta, creionul și foaia devin unicile doze

Generat în 0.209 secunde.