Art of economy

Peste tot în Moldova avem drumuri care nu prea duc nicăieri și mizeria este la ordinea zilei. Iar dacă vorbim despre oameni, de fiecare dată când merg pe la sat, prin raioanele Moldovei, am o strângere de inimă când văd dezinformare, rusificare, naivitate, subestimare și multe amprente lăsate de perioada sovietică. Și câți ani au trecut de la independență și ce așteptări au oamenii de fiecare dată de la aleșii lor și iată de aici vine dezamăgirea oamenilor în democrație și nostalgia lor după vremurile de demult. 

În acest week-end am fost la Nord, în Bălți. Centrul orașului mi-a părut frumos noaptea datorită bradului și luminițelor de sărbătoare care încă nu au fost scoase. Ziua însă farmecul orașului dispare… Am găsit și localuri din acelea pe care le avem și în capitală, cu design realizat ca la carte și o deservire destul de bună.

Și primăria mi s-a părut una mai frumoasă decât cea a Chișinăului. Dar iată gândul la primar sau, mai bine zis, la lipsa primarului în Bălți, mi-a răspuns imediat la întrebarea „De ce nu există infrastructură în Bălți?”. Un astfel de oraș are nevoie de investitori, iar aceștia vin acolo unde sunt condiții reale pentru investiții!

Pentru  mintea mea de economist, de aici până la buget nu a fost cale lungă de parcurgere. Aveam puțină speranță că voi găsi un buget aprobat pentru anul 2016, având în vedere că bugetul de stat este unul provizoriu. Dar surpriză! Bălți are ce nu are întreaga Moldova – buget aprobat.

Dând la căutare în google „buget 2016 balti”, primul articol apărut în listă a fost acesta http://ru1.md/ro/beltskij-byudzhet-okonchatelnom/. „De remarcat că bugetul municipiului Bălți și de această dată a fost aprobat fără nicio susținere din partea statului, deși orașul transferă anual în bugetul republican consolidat sute de milioane de lei”, scrie în articolul publicat pe site-ul ru1.md (din denumirea site-ului este clar cine îi este finanțatorul).

Totodată, în proiectul bugetului pentru anul 2016 al mun.Bălți se menționează suma ce vine de la bugetul de stat și, apropo, e chiar mai mare decât suma transferurilor către bugetul municipiului Bălți indicată în bugetul provizoriu al Republicii Moldova pentru anul curent.

Dacă e să ne uităm la partea cu finanțarea reparației drumurilor, se atestă că în buget s-au alocat în acest scop exact suma ce urmează să fie colectată din taxele de utilizare a drumurilor – adică circa 17,7 milioane lei.

În articolul menționat mai sus, primarul de Bălți spune că „banii suplimentari pentru reparația drumurilor din Bălți vor fi incluși, iar sursa acestora va fi făcută publică în scurt timp. În acest sens, anul viitor vor fi operate și rectificările necesare în buget”. De câți bani ar fi nevoie în plus? Dacă luăm în calcul lungimea drumurilor publice din mun. Bălți, acestea reprezintă cam o pătrime din cele existente în mun. Chișinău. Pentru comparație, se menționează că în bugetul mun. Chișinău pentru anul 2016 sunt alocate pentru programul „Dezvoltarea drumurilor” circa 414 milioane lei, ceea ce înseamnă de 23 de ori mai mult decât în mun. Bălți.

Dacă tot am a fost pe la mijloc de ianuarie pe teritoriul ZEL „Bălți” și am rămas profund impresionată de ce minuni se fac pe acolo, atunci vreau să menționez că firma Draexlmaier a fost nevoită să repare din contul său propriu o stradă din Bălți, pentru interesele sale antreprenoriale. Nu mi se pare un lucru normal ca investitorii să vină într-o țară și să-și bată capul de infrastructura orașului unde își desfășoară activitatea.

Drumurile primarului de Bălți duc spre Chișinău și Moscova, iar drumurile din Bălți unde duc? 

ZEL „Bălți” înseamnă trei regiuni de dezvoltare – în nordul, sudul și centrul Moldovei – companii cu potențial de producție impresionant, investiții și locuri de muncă, salarii decente pentru localnici, exporturi cu valoare adăugată înaltă pentru economia națională și nu în cele din urmă, o cultură organizațională care, odată „importată”, a reinventat conceptul de business pe teritoriul Republicii Moldova.

 În pofida diverselor probleme birocratice și de sistem întâmpinate de anumite companii rezidente ale ZEL „Bălți”, ele funcționează în continuare eficient și cu perspective de extindere. Mai mult decât atât, dintre toate reprezentanțele companiilor străine, cele din Moldova „dau tonul”, așa cum s-a și exprimat directorul reprezentanței companiei austriece Gebauer & Griller în țara noastră, la întâlnirea cu bloggerii din 16 ianuarie 2016.

Printre rezidenții Zonei Economice Libere „Bălți” găsim și cel mai exportator al Republicii Moldova. Este vorba despre compania cu capital german  DRA Draexlmaier Automotive. Această companie are clienți extrem de valoroși din industria auto mondială.  Draexlmaier este prezent la Bălţi din anul 2007, unde a început producerea fibrelor electrice şi a sistemelor de bord pentru astfel de bijuterii pe patru roți cum sunt BMW, Mercedes, Maybach, VW/Audi, Bugatti, Jaguar şi Porsche.

Peste 95 % din vânzările rezidenților ZEL „Bălți” sunt orientate spre export, valoarea acestora depășind în anul 2015  suma de 1 miliard de lei.

Printre alte companii care fac istorii de succes în ZEL „Bălți” se numără „GG Cables& Wires EE SRL”, „Strabag SRL”, „Unger Steel SRL” și „Klampfer” (cu capital austriac), „La Triveneta Cavi Development SRL” și „Emipanel SRL” (cu capital italian), „Bauplanung” și „DAS-Coninst SRL” (cu capital din România), în total fiind vorba despre 41 de companii înregistrate ca rezidenți ai zonei.

Până a ajunge la Bălți, am vizitat și subzona din Strășeni a ZEL „Bălți”. Acolo am constat că există mai multe proiecte în desfășurare, dar promițătoare de altfel. În primul rând m-a impresionat clădirea în proces de finisare a ceea ce urmează să fie Colegiul de Inginerie. Aici, sistemul de învățământ va fi organizat după un concept împrumutat din Germania, tinerilor li se va oferi bursă, loc de cazare și un loc de muncă după absolvirea Colegiului. Mi se pare extraordinar să-ți creezi propria piață de muncă, este o investiție cu valoare adăugată importantă și de termen lung.

Timp de 6 ani de când există ZEL „Bălți”, s-a reușit atragerea de investiții în valoare de aproximativ 66 mil. dolari SUA, s-au creat 3250 locuri noi de muncă, salariul mediu lunar fiind de 6850 lei. Dacă e să ne referim la salariile angajaților din companiile rezidente, atunci se remarcă faptul că acestea ating chiar sume de ordinul zecilor de mii de lei.

Pentru anul 2016 sunt planificate investiții de circa 60 mil. dolari SUA și crearea a 7500 locuri noi de muncă.

În plus, din ce am reușit să discutăm atât cu conducerea zonei economice, cât și a companiilor Draexlmaier și Gebauer & Griller, personalul este tratat ca o resursă valoroasă pentru activitate. Se investește în oameni, sunt instruiți pentru a cunoaște exact ce se cere de la ei, li se creează un spațiu de lucru adecvat îndeplinirii responsabilităților, dar și un mediu psihologic menit să consolideze conceptul de echipă.

Karaoke, teren de fotbal, grădină cu legume pentru propriul consum, duș și un team-building în fiecare anotimp – nu este din filme, ci din viața fericiților angajați ai reprezentanței din Moldova a companiei Gebauer & Griller

Astfel, o singură vizită la ZEL „Bălți” mi-a dat speranța mie și colegilor mei bloggeri că totuși lucrurile în Moldova mai mișcă și cu ajutorul experienței și know how-ului companiilor străine se poate evolua mult și este posibil de oferit o viață decentă moldovenilor rămași să lucreze acasă. Pentru câteva clipe am și uitat că sunt în nordul țării și îmi pusesem gând bun să-mi găsesc aici un loc de muncă Mi-aș dori ceva mai mult ZEL în Moldova dacă acestea vor funcționae ca ZEL „Bălți”

Și acum… pentru ca să fie clar despre ce am discutat până acum, menționez că Zona Economică Liberă (abreviat ZEL) este o suprafață din teritoriul unui stat unde pot fi introduse mărfuri în vederea prelucrării și comercializării fără aplicarea restricțiilor tarifare și netarifare ale regimului vamal. Scopurile de creare ale zonei economice libere sunt:

atragerea capitalului și investițiilor străine stimularea producției destinate exportului crearea noilor locuri de muncă și valorificarea mai bună a potențialului uman introducerea noilor tehnologii atragerea producătorilor unor mărfuri dificitare concentrarea capitalului în anumite ramuri experimentale

Impresiile și concluziile celorlalți bloggeri cu care împreună am participat la această vizită le puteți găsi la următoare link-uri – Mihaela Roșcov, Nicolae Apostu, Adrian Platon, Cristina Gurez (gurez.md), Grigore Vieru (vieru.eu), Grigorii Duca (greg.md).