Sănătate&Frumusețe

Remedii pentru ochi mai frumoşi

Dacă aveţi cearcăne, nu trebuie să credeţi doar că sunteţi puţin obosite sau că nu aţi reuşit să dormiţi atât cât ar fi trebuit. Pentru a scăpa de ele este recomandat să descoperiţi şi apoi să trataţi problemele care le-au cauzat. Câţiva dintre factorii care stau la baza formării cearcănelor sunt: oboseala, problemele cu digestia şi, evident, stresul.

Remedii naturale pentru ochi umflaţi

În cazul în care vă treziţi dimineaţa cu ochii umflaţi puteţi să rezolvaţi rapid problema pentru a avea o imagine cât mai fresh la serviciu. Iată câteva idei care vă stau la îndemână şi care au la bază alimente pe care le găsiţi în bucătărie. * Curăţaţi repede un… cartof, tăiaţi-l cât mai subţire, apoi staţi cu feliile pe pleoape. Potasiul conţinut de cartofi ajută şi la eliminarea cearcănelor. Feliile de cartofi pot fi înlocuite cu succes cu cele de castravete. * Amestecaţi sucul stors de la o jumătate de roşie cu cel de la o jumătate de lămâie şi aplicaţi-l pe pielea din jurul ochilor. Aşteptaţi 30 de minute, după care clătiţi alternativ cu apă caldă şi rece. * Tratamentul aztec: aplicaţi felii subţiri de avocado sub ochi şi aşteptaţi 20 de minute. Rezultatele sunt uimitoare. * Remediu ultrarapid: până când se face cafeaua ţineţi o lingură în apă rece sau în frigider, apoi puneţi-o pe ochi timp de câteva minuţele.

Remedii naturale pentru cearcăne

* Aplicaţi ulei de cocos pe pielea din jurul ochilor şi masaţi timp de două-trei minute. * Aplicaţi, zilnic, comprese cu lapte rece timp de 10-15 minute. Veţi observa rezultatele după câteva zile.

Sfaturi pentru ochi strălucitori

* Spălaţi-vă ochii în apa în care aţi adăugat puţină sare. * Faceţi un tratament cu vitamina A sau consumaţi mai multe citrice sau morcovi. * Dimineaţa, spălaţi-vă întotdeauna cu apă rece.

Relaxarea ochilor

După fiecare oră petrecută în faţa calculatorului, închideţi ochii măcar pentru 30 de secunde.

Îngrijirea zilnică a ochilor

* Seara, după ce vă demachiaţi, spălaţi-vă faţa cu apă rece. Face minuni! * Nu vă frecaţi des la ochi, oricât de obosiţi îi simţiţi. În cazul în care nu aveţi mâinile curate puteţi să vă infectaţi. * Somnul face minuni. Dormiţi şapte-opt ore pentru a avea ochii odihniţi. * Nu aplicaţi crema de faţă sau loţiunea tonică pe pielea din jurul ochilor. Zona este foarte sensibilă şi se poate irita uşor. Folosiţi o cremă specială sau un gel-contur pentru ochi, produse care au o textură mai uşoară.

oana.carasaz.timpul@gmail.com Sursa: Timpul Suplimentul Femeia

Sanatatea unghiilor tradeaza starea in care se afla intregul tau corp. Cea mai buna dovada este reactia rapida cu care raspund atunci cand organismul sufera de lipsa de vitamine sau de boli infectioase, cardiace, pulmonare sau hormonale. 1. Unghiile striate – hipotiroidie, anemie sau menopauza

Chiar daca este o anomalie frecventa, nu o subestima. Ea poate ascunde o hipotiroidie, dereglare a tiroidei caracterizata printr-o productie insuficienta de hormoni. De asemenea, aceste denivelari pot sa anunte instalarea menopauzei, in special atunci cand sunt insotite de o deshidratare a unghiei. Analizea-le si nu te panica, pentru ca in cele mai multe cazuri unghiile striate sunt doar semnele imbatranirii.

2. Culorile neobisnuite – probleme circulatorii, hormonale, pulmonare sau cardiace

Culoarea unghiilor ascunde si ea ceva. Paloarea nu este un semn tocmai bun, intrucat tradeaza prezenta anemiei sau a unor afectiuni circulatorii (circulatie proasta, oxigenare slaba a sangelui). Petele albe, micute, cunoscute ca fiind cauzate de lipsa de calciu, sunt de fapt un deficit de keratina.

Prezenta striatiilor verticale negre (precum un cod de bare) atrage serios atentia asupra unei posibile maladii grave. Unghiile negre pot trada unele probleme hormonale, dar coloratia apare si din cauza administrarii unor medicamente.

Unghiile galbene, specifice fumatorilor, marcheaza impregnarea cu nicotina sau, pe de alta parte, pot trada diabet, boli pulmonare sau ale sistemului limfatic. Nu in cele din urma, unghiile vinetii semnaleaza o boala de inima.

3. Unghiile casante, semnul carentelor

Fragilitatea unghiilor tradeaza intotdeauna deficientele de care sufera organismul, asa ca mizeaza pe o cura de vitamine si nu pe o oja cu efect de intarire. Dermatologii recomanda in acest caz fierul, zincul si vitamina B. Ai mare grija si la ce alimente consumi, intrucat fibrele (fructele uscate, cerealele, painea) consumate in cantitati mari perturba fixarea fierului in organism.

4. Exfolierea unghiilor, lipsa de fier, zinc, vitamina B sau siliciu

Ca si in cazul fragilitatii, aceleasi carente de vitamine se fac vinovate si de dezlipirea stratului extern de cel intern al unghiei. Aceasta problema apare mai ales dupa varsta de 50 de ani, cand productia de hormoni se diminueaza si unghiile sunt mai putin hidratate, deci mai fragile.

5. Unghii moi, deficit de sulf

In mod normal, sulful este prezent in unghie, fiind responsabil de duritatea sa. Cand unghiile sunt extrem de moi insa, este absolut necesar ca medicul sa iti prescrie un produs pe baza de sulf. Ca sa previi aceasta problema, incearca sa mananci alimente bogate in acest element, precum varza, fructe de mare, oua, ceapa sau castraveti.

Există  o veche vorbă care spune că ochii sunt pglinda sufletului…Ca orice parte a corpului tău şi ochii au nevoie de îngrijire şi atenţie multă pentru sănătate şi frumuseţe.

Îţi dezvălui câteva din trucurile naturale pentru a avea mereu grijă de aspectul ochilor tăi.

Se recomandă pentru calmarea ochilor umflaţi sau iritaţi. Ceaiurile cu cofeină ajută la contractarea vaselor de sânge, iar ceaiurile din plante, în special cel de muşeţel, conţin substanţe anti-iritante şi calmează roşeaţa şi iritaţiile. Astfel, poţi pune două pliculeţe de ceai în apă fierbinte timp de 3-5 minute. După ce s-au răcit, pune pliculeţele pe ochi şi acoperă cu un prosop moale.

2. Castraveţii

Aceste legume sunt cunoscute de vreme îndelungată pentru efectele lor benefice pentru ochii umflaţi sau cu cearcăne. Înmoaie două dischete demachiante în puţin suc de castraveţi şi lasă-le pe ochi 15 minute. Au un efect răcoritor şi îţi relaxează ochii. De asemenea, când eşti stresată ţine două rondele de castraveţi pe ochi cât de mult ai rabdare.

3. Uleiul de migdale

Este foarte recomandat să îţi masezi ochii cu puţin ulei de migdale înainte de culcare. Aplică acest tratament în fiecare seară şi în 2 săptămâni vei constata efectele benefice.

4. Albuşul de ou

Ai nevoie de 1-2 albusuri pe care trebuie sa le bati si sa le aplici pe pielea de sub ochi cu ajutorul unei perii sau al unui prosop moale. Acesta este un remediu excelent pentru ochi umflati si obositi, intrucat ajuta la restabilirea echilibrului pielii si al sangelui de la nivelul ochilor.

5. Cartofii

Amidonul din cartofi acţionează ca un agent anti-inflamator pentru a calma ochii iritaţi. Se taie rondele subţiri şi se aplică pe ochi seara, înainte de culcare. Se ţin 15 minute. Pentru a se obţine efectul dorit, se repetă această operaţiune de cel puţin 3 ori pe săptămână.

6. Apa de trandafiri

Înmoaie două dischete demachiante în apă de trandafir şi ţine timp de 5-10 minute aceste comprese pe ochi!

7. Apa rece

Dimineaţa, îţi poţi revigora ochii folosind apă rece. Imediat ce te-ai trezit, clăteşte-ţi ochii cu apă rece pentru calmarea ochilor obosiţi şi umflaţi.

Sursa: http://ladiescafe.ro

Durerea de cap (cefaleea sau cefalalgia) este una din cele mai frecvente motive pentru care pacientul se prezinta la medic.

Clasificare

Cefaleea se poate produce prin urmatoarele mecanisme

:

Cefaleea de cauza vasculara a) Cefaleea vasomotorie: este cea mai frecvent intalnita si apare in legautra cu surmenajul intelectual sau fizic, nerespectarea ritmului somn-veghe, stari de foame, situatii conflictuale, schimbari meteorologice, intoxicatii cronice, alcoolism, tabagism, abuz de cafea, in boli infectioase insotite de febra sau in stari anoxemice (anemii). Cefaleea vasomotorie are caracter de apasare difuza, uneori chinuitoare, alteori se prezinta sub forma de intepaturi, sfredelire, tractiuni sau „lovituri de ciocan”. b) Modificarile tensiunii arteriale: in HTA sistemica sau regionala (cerebrala), cefaleea apare matinal „in zorii zilei”, se asociaza cu ameteli, tulburari vizuale, vajaituri in urechi si este localizata predominant in regiunea occipitala. HTA paroxistica evolueaza cu o cefalee atroce care se instaleaza brutal si este insotita de paloare, dispnee, dureri precordiale de tip anginos, greturi si varsaturi etc. In hipotensiunea arteriala sistemica, regionala sau hipotensiunea arteriala ortostatica, cefaleea are localizare frontala si se declanseaza in legatura cu schimbari de pozitie, diarei cu deshidratare masiva, dupa punctie lombara si traumatisme craniene. c) Tulburari vasculare determinate de spasme de acomodare in hipermetropie, presbitie, astigmatism, astenopie nervoasa, avand ca particularitati localizarea frontala si aparitia consecutiva efortului de citit sau scris.

Cefaleea prin procese intracraniene a) Tumorile cerebrale evolueaza cu o cefalee determinata atat de cresterea presiunii intracraniene, cat si de insusi procesul tumoral. La inceput, cefaleea cu localizare variata in raport cu procesul tumoral apare in crize de durata scurta. O caracteristica a cefaleei din tumorile cerebrale este „progresivitatea” ei si a simptomelor de acompaniament: durata crizelor creste si cefaleea devine permanenta, uneori insuportabila. Ea poate fi insotita de tulburari vizuale (staza papilara), varsaturi explozive care nu sunt precedate de greata si de bradicardie. Intensitatea durerii poate fi influentata de schimbarile pozitiei capului.

Cefaleea prin procese extracraniene a) Afectiunile sinusurilor fetei b) Afectiuni auriculare c) Afectiuni osteoarticulare d) Nevralgiile nervilor cranieni

Migrena Este cefaleea determinata de vasoconstrictie urmata de vasodilatatie intensa a vaselor intracraniene. Predominant unilaterala, apare cu prevalenta la femei suferind de nevroza, afectiuni gastrice, hepatice si mai ales cele ale veziculei biliare, tulburari endocrine, precum si in parazitoze intestinale.

Migrena se instaleaza cel mai adesea unilateral in regiunea frontala sau temporala si se extinde asupra intregii jumatati a capului, mai rar si asupra jumatatii opuse. Periodicitatea acceselor este o caracteristica si ele pot fi insotite de hipersensibilitate la lumina si zgomot, de o hipersensibilitate a pielii capului si paloarea cutanata a fetei de aceeasi parte, ameteli, excitatie psihica, tahicardie, transpiratii profuze, culminand uneori prin greturi intense si varsaturi.

Introducere

Dermatita atopica (DA) este o inflamatie cutanata mediata imun, uneori cu o componenta importanta genetica.

In general, boala debuteaza in primul an de viata si se manifesta prin prurit (mancarime), leziuni eczematiforme, xeroza cutanata (uscarea pielii) si lichenificare (ingrosare a pielii si accentuarea cutelor, cu aparitia unui cadrilaj).

La numerosi pacienti, dermatita atopica este asociata cu alte boli atopice: astm, rinita alergica, urticarie, alergii alimentare. Dintre pacientii cu DA, 30% dezvolta astm, iar 35% sufera de rinita alergica.

Incidenta DA este de 18% la nivel mondial si se afla in crestere, in special in tarile dezvoltate, datorita faptului ca utilizarea precoce a vaccinurilor si antibioticelor impiedica expunerea copiilor la infectiile si alergenii ce suprima limfoticele T proinflamatorii si induc toleranta.

Varful incidentei se intalneste la sugari si la copiii mici. In 85% din cazuri, eczema atopica survine in primul an de viata, iar 95% din cazuri inainte de 5 ani. Boala prezinta perioade de remisie completa, in special in adolescenta, dar puseele pot sa apara si la adulti. In randul populatiei adulte, incidenta dermatitei atopice scade la 0,9%. Rar, debutul bolii poate avea loc la varsta adulta, cand boala este mai dificil de controlat.

Principalul simptom este pruritul; iar leziunile pielii variaza de la eritem usor pana la lichenificare severa. Diagnosticul se bazeaza pe examenul fizic. Tratamentul consta in aplicarea de emoliente, evitarea factorilor declansatori si uneori, in administrarea de corticosteroizi topici.

Cauze

Dermatita atopica afecteaza in special copii din mediul urban si din tarile dezvoltate. In mod asemanator astmului, DA poate fi legata de un raspuns imunitar al limfocitelor T proinflamatorii. Astfel de reactii sunt mai frecvente in tarile dezvoltate deoarece utilizarea precoce a vaccinurilor si antibioticelor impiedica expunerea copiilor la infectiile si alergenii ce suprima limfoticele T proinflamatorii si induc toleranta.

Dermatita atopica survine atunci cand expunerea la alergeni declanseaza reactii imune, de obicei alergice (IgE mediate) la persoanele cu predispozitie genetica. De obicei, factorii declansatori sunt alimentele (lapte, oua, soia, graul, arahidele, peste), alergenii aeropurtati (acarieni, mucegaiuri, scuamele animalelor) si coloniile de Staphylococcus aureus, din cauza deficientei unor peptide antimicrobiene.

Dermatita atopica se intalneste frecvent la mai multi membri ai unei familii, fapt ce sugereaza o componenta genetica a bolii.

Puseele de DA se produc in conditii climatice extreme. Caldura puternica este slab tolerata, la fel si frigul excesiv. Aerul uscat accentueaza xeroza. Expunerea la soare amelioreaza leziunile, dar transpiratia accentueaza pruritul. Toti acesti factori externi actioneaza ca antigeni, determinand o reactie inflamatorie.

Diagnostic

In diagnosticul dermatitei atopice, se utilizeaza criteriile propuse de Hanifin si Rajka in 1980.

Manifestarile comune sunt: – pruritul – modificarile eczematoase – morfologie si localizare tipica a leziunilor – evolutia cronica cu recidive – antecedente familiale sau personale de atopie

Manifestari frecvente (observate in majoritatea cazurilor) sprijina diagnosticul: – infectii cutanate – debut precoce al bolii – nivel seric crescut de IgE – dermatita nespecifica pe maini si picioare – rezultate pozitive la testele alergologice cutanate – xeroza cutanata

Manifestari ocazionale (nespecifice): – eritem facial – intoleranta la unele alimente – ihtioza – pliul infraorbital Dennie Morgan – keratocon – eczema mamelonului – pitiriazis alba – conjunctivita recurenta – intoleranta la lana – prurit de transpiratie

Diagnosticul necesita trei manifestari comune si alte trei manifestari frecvente sau ocazionale. Diagnosticul diferential se face cu scabia, dermatita alergica de contact, dermatita seboreica, limfomul cutanat, ihtioza, psoriazis.

Testele de laborator sunt rareori necesare, diagnosticul de dermatita atopica fiind stabilit in general pe criterii clinice. Biopsia cutanata arata o dermatita acuta, subacuta sau cronica, dar nu evidentiaza leziuni specifice.

Semne si simptome

In majoritatea cazurilor, dermatita atopica survine la sugari, in special in luna a 3-a de viata. Primele leziuni se localizeaza in pliurile de flexie ale membrelor si constau in eritem (inrosirea pielii) si exsudatie (zemuire). In urmatoarele saptamani, leziunile se localizeaza la nivelul obrajilor, fruntii si membrelor inferioare, dar pot afecta orice regiune a corpului, evitand deseori zona acoperita de scutec.

La copii si adulti, principalul simptom este pruritul, accentuat de expunerea la alergeni, aerul uscat, transpiratie, iritatie locala, hainele de lana si de stres.

Lichenificarea este o caracteristica a dermatitei atopice la copii. Este intalnita indeosebi la pliuri si la proeminentele osoase. Leziunile sunt eczematoase si exsudative. Pliurile de flexie, in special fosele poplitee, antecubitale si subfesiere – sunt frecvent afectate.

La adulti, leziunile devin mai difuze si sunt localizate pe fata, gat si in regiunile genitale.

Utilizarea frecventa de produse topice expune pacientul la numerosi alergeni. Ca urmare, poate surveni dermatita de contact ce poate agrava si complica dermatita atopica.

Complicatii

Eczema herpetica (pustuloza varioliforma) este o infectie difuza cu virusul herpes simplex, ce survine la pacientii cu dermatita atopica. Boala se manifesta prin aparitia unui grup de vezicule in regiunile afectate de dermatita, desi pot afecta si pielea sanatoasa. Dupa cateva zile, se observa o crestere a temperaturii si adenopatie (crestere in volum a ganglionilor limfatici). Leziunile pielii se pot suprainfecta cu stafilococi.

Alte complicatii ale dermatitei atopice sunt infectiile fungice sau virale non-herpetice (molluscum contagiosum, etc.)

Tratament

Dermatita atopica se amelioreaza pana la varsta de 5 ani, desi recidivele sunt comune pe parcursul adolescentei pana la varsta adulta. Factorii agravanti sunt sexul feminin, varsta precoce de debut, antecedentele familiale, asocierea cu boli severe, cu rinita sau astm. Chiar si la acesti pacienti, DA dispare pana la varsta de 30 ani.

Dermatita atopica poate antrena sechele psihologice, deoarece copiii se confrunta cu o boala cutanata vizibila in timpul anilor de formare. Pacientii cu DA de durata pot dezvolta cataracta la 20 -30 ani.

Ingrijirea pielii

Ingrijirea pielii consta in aplicarea de creme emoliente, uleiuri de baie pentru prevenirea uscarii si iritarii pielii, fapt ce ar permite patrunderea alergenilor. Baile si dusurile trebuie sa fie facute cu apa calduta (nu fierbinte) si urmate de aplicarea unei creme emoliente. Utilizarea sapunului trebuie redusa, in special in zonele afectate de dermatita, deoarece pot usca si irita pielea. Sapunurile agresive sunt contraindicate. Unele cereme si uleiuri pentru corp sunt absorbite mai bine atunci cand sunt aplicate pe pielea umeda.

Tratamentul medicamentos

Corticosteroizii

Corticoterapia topica este tratamentul de electie pentru dermatita atopica. Cremele sau unguentele sunt eficiente pentru pacientii cu forme usoare sau moderate ale bolii. Pacientii cu dermatita atopica pot dezvolta dermatita alergica de contact datorita corticosteroizilor topici sau emolientelor. Reactiile alergice se pot datora fie unui conservant, fie ingredientelor active. Alergia la hidrocortizon este observata cu o frecventa in crestere. Conservantii sunt mai rar prezenti in unguente.

Terapia initiala consta in aplicarea de 3 ori pe zi de unguent cu hidrocortizon 1%, pe leziunile prezente la nivelul fetei si pliurilor. Pe leziunile trunchiului se aplica zilnic un unguent cu corticosteroizi puternici (betametazon valerat, de exemplu).

Corticoterapia este intrerupta la disparitia leziunilor si este reluata in cazul unor pusee. Puseele pot fi asociate cu variatiile de temperatura, stresul, diverse activitati, infectii cu stafilococi sau contacte alergice.

Medicatia imunomodulatoare

Medicatia imunomodulatoare (tacrolimus sau pimecrolimus) este prescrisa la pacientii care nu raspund la corticoterapie, sau in cazurile de efecte adverse ale corticosteroizilor (atrofia cutanata, formarea de striatii, etc)

Tacrolimus este un imunomodulator ce actioneaza ca un inhibitor de calcineurina. Medicamentul se prezinta sub forma de unguent si este indicat in formele moderate spre severe de dermatita atopica. Dupa aplicare, pacientul poate simti intepaturi usoare, dar acest efect advers poate fi redus prin aplicarea unguentului doar pe pielea foarte uscata. Senzatia de arsura dispare in general in 2 -3 zile. Tacrolimus este disponibil in doua doze: de 0,1% pentru adulti si 0,03% pentru copii. Pimecrolimus 1% este de asemenea un imunomodulator si un inhibitor de calcineurina. Pimecrolimusa crema se aplica de 2 ori pe zi si este indicat in formele usoare de DA. Medicamentul nu este indicat copiilor sub 2 ani.

Evitarea factorilor declansatori

Imbracamintea din bumbac este indicata. A se evita hainele de lana, deoarece pot declansa pusee de dermatita atopica. Temperaturile scazute, in special in timpul noptii, sunt indicate pentru a preveni transpiratia, ce poate provoaca iritatii si prurit. Utilizarea unui umidificator previne uscarea excesiva si este indicata atat iarna cat si vara. Pentru a evita antigenii din casa, pot fi folosite perne din fibre sintetice si huse impermeabile pentru saltea. Lenjeria de pat se spala cu apa fierbinte. Prezenta acarienilor si a scuamelor de animale poate fi redusa prin renuntarea la tapiterii, jucarii de plus, covoare si animale de companie. Reducerea stresului este eficienta, dar deseori este dificila. Antibioticele antistafilococice, atat topice (mupirocin) cat si orale (dicloxacilina, cefalexina, eritromicina) pot controla colonizarea nazala cu S. aureus si sunt indicate la pacientii cu forma severa a bolii, care nu raspund la tratament si prezinta culturi nazale pozitive.

Alte tratamente

– Fototerapia poate fi utilizata pentru cazurile de dermatita atopica generalizata. Expunerea la radiatiile solare este benefica la majoritatea pacientilor. Terapia cu radiatii ultraviolete A (UVA) sau B (UVB) poate fi utilizata. Metoda PUVA (administrarea medicamentului psoralen asociata cu terapia radiatii UVA) este rezervata pentru cazurile refractare de dermatita atopica. Metoda PUVA este rareori indicata copiilor si tinerilor adulti, din cauza efectelor sale adverse.

– La pacientii cu eczema herpetica, se prescrie aciclovir. – Hidroxizina reduce pruritul, dar nu este eficienta in absenta altor tratamente. – Modificarile dietei in scopul eliminarii expunerii la alergenii alimentari nu sunt necesare. In majoritatea cazurilor, dietele hipoalergenice sunt ineficiente, intrucat hipersensibilitatea alimentara rareori persista dupa copilarie.

Welcome to WordPress.com. This is your first post. Edit or delete it and start blogging!