fenix13 | Senteza religiei, sțiinței și fenomenelor neobișuite

Steagul                                            Crucea unica Moldovenii                                    Isus si budda Iubire unica                                     APA VIETII

 

 

 

 

 

 

 

DIGITAL CAMERA

DIGITAL CAMERA

DIGITAL CAMERA

DIGITAL CAMERA

Iată ce spune marele scriitor român Vasile Lovinescu în cartea sa: Dacia hiperboriană publicată la Chisinau în 1993. Iată ce scrie Vasile Lovinescu în cartea la pagina 13: ”Concepția însăși a folk-lor-ului , așa

cum se întețege în mod obișnuit se bazează pe o ideie radical falsă, ideia că există ”creația populară ”, produse spontane ale masei poporului ; și se vede imediat raportul strîns al acestui mod de a vedea cu prejudecățile politice ” Asa cum s-a spus foarte corect, >>interesul profund al tuturor tradițiilor așa –zis populară , constă mai ales în faptul căele nu sunt populare ca origine >>; și vom adăuga că dacă e vorba , cum este aproape totdeauna cazul , de elemente tradiționale, în adevăratul înteles acetui cuvint oricit de deformate, înpuținate sau fragmentate ar putea fi uneori, și de lucruri avînd o valoare simbolica reală toate acestea departe de a fi de origine populară, nu sint nici macar de origine umană . Că tradiția folclorului , și a tradițiilor populare și alte ramașițe scrise ale trecutului povești, religii, hore, dansuri , nu sint nici macar de origine umană . Dar a fost implantate și educate impuse in rasa umană. Dar noi oamenii le-am adăptat și ca să nu ne încurcăm la minte și la cap, această adăptație am numit-o tradiția populară . Așa că prin portaluri de alte civilizații, și de forțe supreme au venit și au întrodus tradițiile, dar noi oamenii fals greșit le numim tradiții populare .

Cu cît ne-a propiem de Europa cu cît mai bine se vede acest fenomen. Apropo, scriitorlul Vasile Lovinescu este templier și avea legături cu templierii din Franța, chia și cu dinastia Meravingo.

– Vasile Lovinescu, Dacia Hiperboriană, Chișinău 1993, p.13 : – Fenix 13MD.

Icoana coliver făcătoare de minuni a Templului-Palat preferat a lui Dumnezeu a Arcadiei Cârpeștiului – coliverul Mioriței a Gurii de Rai.

Taina Cîrpeștiului

Citate din cartea lui Vasile Balan despre

Preotul- scriitor

Vasile Țapordei

Marea revistire

a Centrului Templului- Palat preferat a lui Dumnezeu

ce sta deasupra Cîrpeștiului

Șezătoarea : Mistrețul-Alb

Templieri

În satul Cîrpești , și în Arcadia Cîrpeștiului sînt multe Taine, și redescoperind tainele aduc multe bucurii , bogăție și putere și credința , armonie și fericire.

Redescoperirea unei taine se începe cu viața și preoția lui Vasile Țapordei .Cînd a plecat la facultatea de Teologie la Chisinău, acolo a fost inițiat în taina Cîrpeștiului , în taina Arcadiei Cîrpeștiului , în taina Basarabiei, a fost inițiat de Ministrul Culturii și Cultelor Ion Petrovici pe data de 8 noiembrie 1926.

Apropo! la dischiderea acestei Facultăți de Teologie din Chișinău și-a adus contribuția Ministrul Instrucțiunii și al Cultelor din Țara –Ion Petrovici pe data 8 noiembrie 1926 .

Anume Ion Petrovici a argumentat necesitatea deschiderii acestei Facultăți de Teologie la Chișinău . În cuvîntarea lui Ion Petrovici , a sa rostită la ședința festivă din 8

noiembrie 1926, la deschiderea Facultății de Teologie la Chișinău . Ivan Petrovici a menționat :-

”Am vurut să procur Basarabiei o bucurie , căci multe bucurii ea n-a cunoscut, o provincie cea mai expusă și amenințată. În această situație am vurut să –i aduc o satisfacție și i-am adus-o , căci azi , de la Prut la Chișinău , crescuse o pădure de steaguri tricolore, răsărită într-o noapte de bucurie. Dumnezeu e al tuturor, el locuiește în cer și pretutindeni . Dar în cer, unde era palatul pe toată întinderea albastră , are un Templu- Palat preferat – și el se găsește deasupra Basarabiei ” .

Dar Centrul Templului-Palat preferat a lui Dumnezeu este deasupra satului Cîrpești , deasupra Arcadiei Cîrpeștiului deasupra Basarabiei – aceasta este o Taina a întregii lumi, a Basarabiei și a satului Cîrpești ”.

Studentul preot Vasile Țapordei cînd venea de la facultate în vacanță acasă în Cîrpești , îi învăța pe săraci cum să mediteze și să se roage ca și ei să aibă si ei-săracii să aibă și ei- săracii succes si sa le mearga in viață. Acest centru Templu-Palat preferat a lui Dumnezeu ne arată și monumentul lui Ștefan cel Mare din Cîrpești și Icoana lui Ștefan cel Mare din sfînta Biserică din Cîrpești așa că ar fi binevenit ca toată populației Arcadiei Cîrpeștiului să viziteze sfinta Biserică Ortodoxă din Cîrpesti ca să aibă succese în viață .

Acei care în afară de religia lor pe care o venerează, mai venerează și încă Templul –Palatul preferat a lui Dumnezeu, care Centrul Teplulului-Palatului se află deasupra satului Cîrpești, deasupra Basarabiei ,- acei se numesc templieri .Cîrpeștiul este satul care se află pe teritoriul Basarabiei . În vechime Cîrpeștiul era un centru al Magilor, și trecea drumul magillor, în epoca creștină a devenit centrul templierilor .

Iisus spune: ” mai întîi caută cărările lui Dumnezeu și totul va fi dat pe deasupra. Totul înseamnă și material și spiritual va fi dat. Venerarea Templului-Palat preferat a lui Dumnezeu, aceasta înseamnă că ești pe cărarea lui Dumnezeu . Magii in epoca creștină care mergeau pe drumul magilor, au primit creștinismul și au devenit templieri . Adică in afară de știința lor care o aveau , venerau și Centrul Templului -Palatului preferat a lui Dumnezeu care se află deasupra Cîrpeștiului , deasupra Arcadiei Cîrpeștiului, deasupra Basarabiei.

Magii numeau Tmplul- Palatul preferat a lui Dumnezeu, era numit incă Noul Irusalim, care este un cer, și era încă numit Mama noastră . Moș Craciun-Bătrînul Craciun pînă a primi creștinizmul era numit Marele Mag . Se spune ca Moș Crăciun .

–Bătrînul Crăciun și-a trimis pe cei trei Magi de la răsărit la locul nașterii ,în timpul nașterii a lui Issus Hristos . Despre Moș –Crăciun Bătrînul -Crăciun pute-ti citi in poieziile și colindele lui Moș Craciun-Bătrînul Craciun .Moș Craciun-Bătrînul Craciun este personalitate foarte prea sfîntă. Moș-Crăciun-Bătrânul-Cărcun este tatăl lui Isus Hristos-Mîntuitorul Lumii. În timpul Craciunului Moș-Craciun-Bătrînul- Craciun stă în Templul-Palat preferat a lui Dumnezeu care centrul se afla deasupra Cîrpeștiului , pe scaunul Hiperborienilor . Hiperborienii sunt stramoșii noștri . Moș Crăciun-Bătrînul Crăciun este numit Tatăl hiperborienilor . Mag –înseamnă: ”- acel ce cunoaște , acel ce are , acel ce dă, acel ce vede totul , acel ce aude totul , a cel ce poate totul , acel ce poate da totul .

Isus spune :- Cere și ți se va da , caută și vei găsi

Cuvîntul magazin – provine de la cuvîntul mag , Cîrpeștiul din vechime de la începutul lumii este un centru spiritual, – și se numește Hare Crișna , și totodată era un centru a magilor . Drumul magilor trece prin satul Cîrpești prin Arcadia Cîrpeștiului. Drumul magilor se începea de la Hiperboriereni de la Polul Nord , trece prin Cîrpești, trece prin Persia și plecă prin munții Himalaia . Moș Crăciun-Bătrînul- Crăciun primind botezul lui Isus , și totodată venerînd și ducîndu-se în Templu –Palat preferat a lui Dumnezeu , Moș Crăciun-Bătrînul- Craciun este numit Bătrinul Templier și este Marele -Rege a templierilor, și totodată Bătrinul Craciun –Mos Craciun , este și Regele transcidental a Moldovei –Fenix.Știința și Credința, și activitatea activă aduce bogăție și viață lungă, și aduce sens la toate . Neștiința și necredința , neglijența și indiferența aduce sărăcie și viața se scurtează. Bătrânul-Crăciun-Moș-Crăciun este tatăl moldovenilor. Moldovenii sânt urmașii hiperborenilor și a rohmanilor.

Isus spune:- Cine are i se va da, cine nu are i se va lua – (totul )și aceia ce nu are . Renoirea cunoștințelor despre centrul Templul-Palat preferat a lui Dumnezeu , ce se află deasupra satului Cîrpești , deasupra Arcadiei Cîrpeștiului , a făcut-o și Ion Petrovici –Ministrul Cultelor și a Culturii în primele decenii a sec.XX

a Romîniei și a Basarabiei. Ion Petrovici cînd a fost la perelinaj în satul Cîrpești , și la sfînta Biserică Ortodoxă din satul Cîrpești , a renoit cunoștințele despre Templul- Palat preferat a lui Dumnezeu , și că Centrul Templulului-Palt preferat al lui Dumnezeu se află deasupra satului Cîrpești, deasupra Arcadiei Cîrpeștiului, deasupra Basarabiei: aceasta a spus-o Ivan Petrovici la săteni din satul Cîrpești și la șăzătoarea secretă al Mistrețul -Alb și la sfînta Biserică Ortodoxă din satul Cîrpești . A dat și un plan de dezvoltare mai departe a Arcadiei Cîrpeștiului .În primul rînd , să fie dezvoltată silvicultura , și creșterea plantelor medicinale și a plantelor pentru parfumerii la nivel industrial și comercial .Să deschidă turizm și perelinaj sacru în Arcadia Cîrpeștiului ,de renoit ideia construirii Monumentul lui Ștefan cel Mare în satul Cîrpești , de făcut 13 mănăstiri în Arcadia Cîrpeștiului , de deschis 33 Biserici, 64 de Clopotnițe sacre la frontiera Arcadiei Cîrpeștiului .De format 120 de restigniri și 480de portaluri în Arcadia Cîrpeștiului . Apropo : Ministrul Cultelor Ivan Petrovici era templier, fiindcă în afară de venerarea credinței Ortodoxe a lui , venera și Templul – Palat preferat a lui Dumnezeu ce stă deasupra Basarabiei , deasupra satului Cîrpești . De prima dată cînd s-a propus să fie construit monumentul lui Ștefan cel Mare în satul Cîrpești, în Arcadia Cîrpeștiului a fost propus in anul 1513. Aproape V secole s-au tărăgănat vremea cu construcția monumentului lui Ștefan cel Mare în satul Cîrpețti .Și abea acum datorită primarului Ion Bîzu a început să funcționeze doua lucrari sacre de nivel mondial : Monumentul lui Ștefan cel Mare și Icoana lui Ștefan cel Mare și Sfînt în Sfînta Biserică Ortodoxa din satul Cîrpești . Noi consătenii satului Cîrpești suntem mulțumiți de primarul Ion Bîzu , pentru dezvoltarea culturii și artei și a credinței în satul Cîrpești .

Ce înseamnă Portalul:- portalul sint sisteme de informație sau de intrare sau de venire , sau contact cu lumi paralele , cu civilizații paralele Portalul sint și de contact și cu locuri spirituale atit cerești cit și pămîntești cit și subpămîntești, atit contact cu lumi spirituale și materiale ,portaluri sunt si cu intrarea pe tărîmul celălalt Portaluri sunt sistemuri de contact cu alt spațiu și cu alt timp .

Portaluri sunt vizuale și nevizuale , sau apar in unele stări a constienței .O formă de portal se află și la noi , care poți intra în Arcadia internă , acest portal se numește acuma Rîpa Drăgoaicei care se află în Pădurile Lărguței a Arcadiei Cîrpeștiului . Arcadia Cîrpeștiului se numește Arcadia externă dar Arcadia internă se află în interiorul și acolo timpul și spațiul este altul , și proprietățiile și relațiile lui au parțial altfel de proprietăți și posibilități .Rîpa Drăcoaicei se numește încă Ripa Drăgaoicei , în vechime se numea Rîpa Dragonului-Draconului sau numea parțial pe atunci Rîpa lui Dragoș. Dragoș se află sub constelația Dragonului- sau a Zmeului . Cu vremea numele Dragoș s-a deformat în două cuvinte Drăgoaica , Dracoaica și Oș a devinit roș.Și datorită unei lupte din păduri a fost numită pădurea Pădurea Roșie . În vechime portalul era păzit de Dragoni –Zmei și de uriaș pe

urmă de Drăgoaică o mamă a uriașilor la care o numeau oamenii alții o numeau – Vrăjitoare-Zgripțuroaică –Mag , posedă tainele magiei – aceasta și era Crăciuneasa . Așa orice descoperire a tainelor și volosirea lor in viata aduce bogatie , și cunoștințe, credință și toate acestea aduce la armonie și fericire prelungirea veții. Moldova se află sub constelația numărul 13 al Dragonului-Zmeului.

Prin portaluri din alte civilizații au fost întrodu-se toate folclorile și tradiția populară și religia în rasa umană . Iată ce spune marele scriitor român Vasile Lovinescu în cartea sa: Dacia hiperboriană publicată la Chisinau în 1993. Iată ce scrie Vasile Lovinescu în cartea la pagina 13: ”Concepția însăși a folk-lor-ului , așa

cum se întețege în mod obișnuit se bazează pe o ideie radical falsă, ideia că există ”creația populară ”, produse spontane ale masei poporului ; și se vede imediat raportul strîns al acestui mod de a vedea cu prejudecățile politice ” Asa cum s-a spus foarte corect, >>interesul profund al tuturor tradițiilor așa –zis populară , constă mai ales în faptul căele nu sunt populare ca origine >>; și vom adăuga că dacă e vorba , cum este aproape totdeauna cazul , de elemente tradiționale, în adevăratul înteles acetui cuvint oricit de deformate, înpuținate sau fragmentate ar putea fi uneori, și de lucruri avînd o valoare simbolica reală toate acestea departe de a fi de origine populară, nu sint nici macar de origine umană . Că tradiția folclorului , și a tradițiilor populare și alte ramașițe scrise ale trecutului povești, religii, hore, dansuri , nu sint nici macar de origine umană . Dar a fost implantate și educate impuse in rasa umană. Dar noi oamenii le-am adăptat și ca să nu ne încurcăm la minte și la cap, această adăptație am numit-o tradiția populară . Așa că prin portaluri de alte civilizații, și de forțe supreme au venit și au întrodus tradițiile, dar noi oamenii fals greșit le numim tradiții populare .

Cu cît ne-a propiem de Europa cu cît mai bine se vede acest fenomen. Apropo, scriitorlul Vasile Lovinescu este templier și avea legături cu templierii din Franța, chia și cu dinastia Meravingo.

Se vede de aicea și tendința lui Ministrul Cultelor Ivan Petrovici în deschiderea Facultății de Teologie din Chișinău . Ca preoții care termină Facultatea de pe teritoriul Basarabiei a Cultului Ortodox să venereze indirect și Templul –Palat preferat a lui Dumnezeu ce stă deasupra Basarabiei. De atîta la 8 noiembrie 1926 Ivan Petrovici a spus-o la deschiderea Facultății de Teologie din Chișinău – indirect aceasta și este țulul deschiderii Facultății de Teologie din Chișinău de a gasi în relațiile religii Ortodoxe și venerarea Templului-Palatului preferat a lui Dumnezeu ce stă deasupra Basarabiei , deasupra satului Cîrpești .

Sînt multe taine și se codifică prin diferite date și evenimente, pentru ca să nu cadă și să nu neliniștească pe neglijenți. Fiindcă neglijenții nu sunt în stare cu înțelepciune să se uite la taine, dar le dă o interpretare neglijentă devenind periculoși și extrimiști. Șezătoarea Mistrețul-Alb este o taină cu 33 de peceți, 33 uși și intrări, cu 64 de spațiuri și timpuri.

Șezătoare Mistrețul – Alb .

Literatura folosită: A ceastă literatură puteți s-o găsiți în bibliotecile școlare și sătești în sălile de lectura a raionului.

Vasile Lovinescu : ” Dacia Hiperboreiană , 1993 Chișinău ”

Vasile Balan – :” Preot –scriitor Vasile Țepordei, 2005 Labirint Chișinău .(Viața Preoților satului Cîrpești) ”

Vasile Balan –:” A Baștinei Eternă Amintire (Istoria Cîrpeștiului ),Chișinău 2004”

Bhagavad-Gita

Koranul

Biblia

Biiblia

Revista Literatura și Arta

Revista Flux

Revista Sudul Moldovei

Revista Curierul Ortodox

Revista Tainaia Vlasti

Revista Tainaia Sila

Revista Predscazateli

Revista Soverșeno Secretno

Revista Moldova Mare

Revista Adevărul

Revista Argumentî i factî

Revista Nauca i Relighia

Revista Nauca i Jizni.

Pe bănci de lemn, în scunda tavernă mohorâtă, Unde pătrunde ziua printre fereşti murdare, Pe lângă mese lunge, stătea posomorâtă, Cu feţe-ntunecoase, o ceată pribegită, Copii săraci şi sceptici ai plebei proletare.

Ah! – zise unul – spuneţi că-i omul o lumină Pe lumea asta plină de-amaruri şi de chin? Nici o scânteie-ntr-însul nu-i candidă şi plină, Murdară este raza-i ca globul cel de tină, Asupra cărui dânsul domneşte pe deplin.

Spuneţi-mi ce-i dreptatea? – Cei tari se îngrădiră Cu-averea şi mărirea în cercul lor de legi; Prin bunuri ce furară, în veci vezi cum conspiră Contra celor ce dânşii la lucru-i osândiră Şi le subjugă munca vieţii lor întregi.

Unii plini de plăcere petrec a lor viaţă, Trec zilele voioase şi orele surâd. În cupe vin de ambră – iarna grădini, verdeaţă, Vara petreceri, Alpii cu frunţile de gheaţă – Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid.

Virtutea pentru dânşii ea nu există. Însă V-o predică, căci trebui să fie braţe tari, A statelor greoaie care trebuie-mpinse Şi trebuiesc luptate războaiele aprinse, Căci voi murind în sânge, ei pot să fie mari.

Şi flotele puternice ş-armatele făloase, Coroanele ce regii le pun pe fruntea lor, Ş-acele milioane, ce în grămezi luxoase Sunt strânse la bogatul, pe cel sărac apasă, Şi-s supte din sudoarea prostitului popor.

Religia – o frază de dânşii inventată Ca cu a ei putere să vă aplece-n jug, Căci de-ar lipsi din inimi speranţa de răsplată, După ce-amar muncirăţi mizeri viaţa toată, Aţi mai purta osânda ca vita de la plug?

Cu umbre, care nu sunt, v-a-ntunecat vederea Şi v-a făcut să credeţi că veţi fi răsplătiţi… Nu! moartea cu viaţa a stins toată plăcerea – Cel ce în astă lume a dus numai durerea Nimic n-are dincolo, căci morţi sunt cei muriţi.

Minciuni şi fraze-i totul ce statele susţine, Nu-i ordinea firească ce ei a fi susţin; Averea să le aperi, mărirea ş-a lor bine, Ei braţul tău înarmă ca să loveşti în tine, Şi pe voi contra voastră la luptă ei vă mân’.

De ce să fiţi voi sclavii milioanelor nefaste, Voi, ce din munca voastră abia puteţi trăi? De ce boala şi moartea să fie partea voastră, Când ei în bogăţia cea splendidă şi vastă Petrec ca şi în ceruri, n-au timp nici de-a muri?

De ce uitaţi că-n voi e şi număr şi putere? Când vreţi, puteţi prea lesne pământul să-mpărţiţi. Nu le mai faceţi ziduri unde să-nchid-avere, Pe voi unde să-nchidă, când împinşi de durere Veţi crede c-aveţi dreptul şi voi ca să trăiţi.

Ei îngrădiţi de lege, plăcerilor se lasă, Şi sucul cel mai dulce pământului i-l sug; Ei cheamă-n voluptatea orgiei zgomotoase De instrumente oarbe a voastre fiici frumoase: Frumseţile-ne tineri bătrânii lor distrug.

Şi de-ntrebaţi atuncea, vouă ce vă rămâne? Munca, din care dânşii se-mbată în plăceri, Robia viaţa toată, lacrimi pe-o neagră pâine, Copilelor pătate mizeria-n ruşine… Ei tot şi voi nimica; ei cerul, voi dureri!

De lege n-au nevoie – virtutea e uşoară Când ai ce-ţi trebuieşte… Iar legi sunt pentru voi, Vouă vă pune lege, pedepse vă măsoară Când mâna v-o întindeţi la bunuri zâmbitoare, Căci nu-i iertat nici braţul teribilei nevoi.

Zdrobiţi orânduiala cea crudă şi nedreaptă, Ce lumea o împarte în mizeri şi bogaţi! Atunci când după moarte răsplată nu v-aşteaptă, Faceţi ca-n astă lume să aibă parte dreaptă, Egală fiecare, şi să trăim ca fraţi!

Sfărmaţi statuia goală a Venerei antice, Ardeţi acele pânze cu corpuri de ninsori; Ele stârnesc în suflet ideea neferice A perfecţiei umane şi ele fac să pice În ghearele uzurei copile din popor!

Sfărmaţi tot ce aţâţă inima lor bolnavă, Sfărmaţi palate, temple, ce crimele ascund, Zvârliţi statui de tirani în foc, să curgă lavă, Să spele de pe pietre până şi urma sclavă Celor ce le urmează pân’ la al lumii fund!

Sfărmaţi tot ce arată mândrie şi avere, O! dezbrăcaţi viaţa de haina-i de granit, De purpură, de aur, de lacrimi, de urât – Să fie un vis numai, să fie o părere, Ce făr’ de patimi trece în timpul nesfârşit.

Zidiţi din dărmăture gigantici piramide Ca un memento mori pe al istoriei plan; Aceasta este arta ce sufletu-ţi deschide Naintea veciniciei, nu corpul gol ce râde Cu mutra de vândută, cu ochi vil şi viclean.

O! aduceţi potopul, destul voi aşteptarăţi Ca să vedeţi ce bine prin bine o să ias’; Nimic… Locul hienei îl luă cel vorbareţ, Locul cruzimii vechie, cel lins şi pizmătareţ, Formele se schimbară, dar răul a rămas.

Atunci vă veţi întoarce la vremile-aurite, Ce mitele albastre ni le şoptesc ades, Plăcerile egale egal vor fi-mpărţite, Chiar moartea când va stinge lampa vieţii finite Vi s-a părea un înger cu părul blond şi des.

Atunci veţi muri lesne fără de-amar şi grijă, Feciorii-or trăi-n lume cum voi aţi vieţuit, Chiar clopotul n-a plânge cu limba lui de spijă Pentru acel de care norocul avu grijă; Nimeni de-a plânge n-are, el traiul şi-a trăit.

Şi boale ce mizeria ş-averea nefirească Le nasc în oameni, toate cu-ncetul s-or topi; Va creşte tot ce-n lume este menit să crească, Va bea pân-în fund cupa, pân’ va vrea s-o zdrobească, Căci va muri când nu va avea la ce trăi.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Pe malurile Senei, în faeton de gală, Cezarul trece palid, în gânduri adâncit; Al undelor greu vuiet, vuirea în granit A sute d-echipajuri, gândirea-i n-o înşală; Poporul loc îi face tăcut şi umilit.

Zâmbirea lui deşteaptă, adâncă şi tăcută, Privirea-i ce citeşte în suflete-omeneşti, Şi mâna-i care poartă destinele lumeşti, Cea grupă zdrenţuită în cale-i o salută. Mărirea-i e în taină legată de aceşti.

Convins ca voi el este-n nălţimea-i solitară Lipsită de iubire, cum că principiul rău, Nedreptul şi minciuna al lumii duce frâu; Istoria umană în veci se desfăşoară, Povestea-i a ciocanului ce cade pe ilău.

Şi el – el vârful mândru al celor ce apasă – Salută-n a lui cale pe-apărătorul mut. De aţi lipsi din lume, voi cauza-ntunecoasă De răsturnări măreţe, mărirea-i radioasă, Cezarul, chiar Cezarul de mult ar fi căzut.

Cu ale voastre umbre nimica crezătoare, Cu zâmbetu-vă rece, de milă părăsit, Cu mintea de dreptate şi bine râzătoare, Cu umbra voastră numai, puteri îngrozitoare, La jugu-i el sileşte pe cei ce l-au urât.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Parisul arde-n valuri, furtuna-n el se scaldă, Turnuri ca facle negre trăsnesc arzând în vânt – Prin limbile de flăcări, ce-n valuri se frământ, Răcnete, vuiet de-arme pătrund marea cea caldă, Evul e un cadavru, Paris – al lui mormânt.

Pe stradele-ncruşite de flăcări orbitoare, Suiţi pe baricade de bulgări de granit, Se mişc batalioane a plebei proletare, Cu cuşme frigiene şi arme lucitoare, Şi clopote de-alarmă răsună răguşit.

Ca marmura de albe, ca ea nepăsătoare, Prin aerul cel roşu, femei trec cu-arme-n braţ, Cu păr bogat şi negru ce pe-umeri se coboară Şi sânii lor acopăr – e ură şi turbare În ochii lor cei negri, adânci şi desperaţi.

O! luptă-te-nvălită în pletele-ţi bogate, Eroic este astăzi copilul cel pierdut! Căci flamura cea roşă cu umbra-i de dreptate Sfinţeşte-a ta viaţă de tină şi păcate; Nu! nu eşti tu de vină, ci cei ce te-au vândut!

. . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Scânteie marea lină, şi placele ei sure Se mişc una pe alta ca pături de cristal Prin lunce prăvălite; din tainica pădure Apare luna mare câmpiilor azure, Împlându-le cu ochiul ei mândru, triumfal.

Pe undele încete îşi mişcă legănate Corăbii învechite scheletele de lemn; Trecând încet ca umbre – ţin pânzele umflate În faţa lunei, care prin ele-atunci străbate, Şi-n roată de foc galben stă faţa-i ca un semn.

Pe maluri zdrumicate de aiurirea mării Cezaru-ncă veghează la trunchiul cel plecat Al salciei pletoase – şi-ntinse-a apei arii În cercuri fulgerânde se pleacă lin suflării A zefirului nopţii şi sună cadenţat.

Îi pare că prin aer în noaptea înstelată, Călcând pe vârf de codri, pe-a apelor măriri, Trecea cu barba albă – pe fruntea-ntunecată Cununa cea de paie îi atârna uscată – Moşneagul rege Lear.

Uimit privea Cezarul la umbra cea din nouri, Prin creţi ai cărei stele lin tremurând transpar, I se deschide-n minte tot sensul din tablouri A vieţii sclipitoare… A popoarelor ecouri Par glasuri ce îmbracă o lume de amar:

„În orice om o lume îşi face încercarea, Bătrânul Demiurgos se opinteşte-n van; În orice minte lumea îşi pune întrebarea Din nou: de unde vine şi unde merge floarea Dorinţelor obscure sădite în noian?

Al lumii-ntregul sâmbur, dorinţa-i şi mărirea, În inima oricărui i-ascuns şi trăitor, Zvârlire hazardată, cum pomu-n înflorire În orice floare-ncearcă întreagă a sa fire, Ci-n calea de-a da roade cele mai multe mor.

Astfel umana roadă în calea ei îngheaţă, Se pietrifică unul în sclav, altu-mpărat, Acoperind cu noime sărmana lui viaţă Şi arătând la soare-a mizeriei lui faţă – Faţa – căci înţelesul i-acelaşi la toţi dat.

În veci aceleaşi doruri mascate cu-altă haină, Şi-n toată omenirea în veci acelaşi om – În multe forme-apare a vieţii crudă taină, Pe toţi ea îi înşală, la nime se distaină, Dorinţi nemărginite plantând într-un atom.

Când ştii că visu-acesta cu moarte se sfârşeşte, Că-n urmă-ţi rămân toate astfel cum sunt, de dregi Oricât ai drege-n lume – atunci te oboseşte Eterna alergare… ş-un gând te-ademeneşte: Că vis al morţii-eterne e viaţa lumii-ntregi.”

Mihai Eminescu

1874, 1 decembrie

Наука о сингулярности и реализации всего. Adevărul absolut  constă în aceea că totul este posibil, nimic nu este imposibil.

Moldova-FENIX

Domnul a spus: „Cea mai mare spurcată urgie, în ceruri, pe pâmânt, sub pământ, în împărăția cerurilor, și a lui Dumnezeu, în Iad, în Rai, și în cele trei lumi, – este bărbatul gras”.

Biiblia cartea sfântă Moldova-FENIX

Bărbatul gras în rai nu intră.

Biiblia cartea sfântă Moldova-FENIX