Clubeconomic's Blog

După doi ani de activitate, patru cicluri de viață, zeci de sesiuni de discuții organizate și decizii deloc simple de a fi luate, Clubul de Discuții Economice ASEM își încheie activitatea.

Pe parcursul acestei perioade am reușit să învățăm multe lucruri împreună, să creștem, să cunoaștem persoane deosebite, personalități remarcabile de pe arena economică moldovenească care în fața noastră, cu ușile închise, și-au pus pe față așii din mânecă și pe care i-am cunoscut așa cum nu ar fi fost ocazia să-i cunoaștem la TV sau din presă. Le spunem un mare mulțumesc tuturor oaspeților noștri:

Dumitru Moldovan, Adrian Lupușor, Natan Garștea, Veronica Vragaleva, Dumitru Slonovschi, Veaceslav Ioniță, Dorin Vaculovschi, Victor Parlicov, Tudor Tarlev, Natalia Iachimov, Valeriu Lazăr, Dinu Armașu, Dorian Furtună, Alexandru Zgardan, Dorin Drăguțan, Ion Echim, Sandu Coica, Veaceslav Negruța, Igor Dodon, Ion Dermengi, Dumitru Ursu, Cornel Ciurea, Victor Sula și Mihai Bologan.

Sincer sperăm că experiența acumulată va servi ca o valoare adaugată pentru toți cei care au făcut parte din echipa noastră pe parcursul celor doi ani de activitate, că vor rămâne în continuare pasionați de economie și dornici de a aduce o schimbare în societatea, dar mai important: economia moldovenească. Sperăm că se vor naște și alte proiecte, inițiative care să contribuie la încurajarea educației non-formale, pe care desigur o considerăm de importanță majoră.

Nu uitați, dacă depistați că nu există oportunitățile pe care vi le doriți, creați-le voi înșivă, așa cum am făcut-o și noi!

Spor la muncă și studii, dragi prieteni!

Peste tot se vorbeşte despre creşteri şi căderi, fie că e vorba de cursul valutar, de salarii şi pensii, fie de Produsul Intern Brut, dar mai ales de preţuri. Unii specialişti fac prognoze, alţii fac estimări şi nimeni nu poate spune cu siguranţă care este adevărul adevărat. Clubul de Discuţii Economice ASEM l-a avut săptămâna trecută în calitate de invitat pe dr. în economie Mihai Bologan, care a punctat cele mai importante aspecte ce ţin de inflaţie. Vezi în continuare despre ce este vorba.

Cine este Mihai Bologan?

Mihai Bologan (M.B.) este preşedintele Asociaţiei Obşteşti „Institutul IDEA” şi doctor în economie (specialitatea Statistică Economică). M.B. este singurul doctor în economie de acest profil din ultimii 5 ani. În prezent, este consultant PNUD şi activează la Agenţia Achiziţii Publice.

Mihai Bologan a ţinut să amintească în mod special despre proiectul „Academia Ideilor”, un proiect implementat de Institutul IDEA, care s-a finisat deja. În acest proiect au fost implicaţi 35 de studenţi care au făcut o treabă bună, în opinia lui Mihai Bologan. Acesta din urmă a menţionat că Institutul IDEA urmează să vină cu alte proiecte în viitorul apropiat.

 

Ce este cu inflaţia?

„Inflaţia este un concept teoretic, nimeni nu ar putea estima cu exactitate cu cât vor creşte preţurile şi nimeni nu ar putea confirma că estimările făcute de specialişti sunt chiar reale”, este de părere Mihai Bologan. Pentru că suntem o ţară dependetă de consum şi import, preţurile din afară cu siguranţă se regăsesc ca tendinţă şi pe piaţa internă. Altfel spus, o dată cu produsele şi serviciile importate, importăm şi inflaţia.

M.B. a explicat pe scurt procesul prin care se face prognozarea inflaţiei. M.B. susţine că în RM există 8 centru urbane de colectare a datelor în acest scop şi niciun centru rural. Aceasta, în condiţiile în care 60% din coşul mediu de consum îl deţin satele şi restul de 40% – oraşele. Aceste centre colecteată trimestrial datele privind produsele şi serviciile incluse în coşul mediu de consum trimestrial, în acest coş fiind incluse peste 1000 de produse şi servicii.

La calcularea inflaţiei, pe lângă utilizarea datelor privind coşul mediu de consum, se au în vedere şi preţurile lunare. În RM, în acest sens, se ia în calcul un număr de 86 mii de preţuri. În acest context, M.B. a ţinut să menţioneze că în România, în scopul determinării inflaţiei se iau în calcul 88 mii de preţuri, deşi ca număr de populaţie şi suprafaţă, România depăşeşte RM de până la 7 ori.

La determinarea inflaţiei, nu se face media aritmetică a preţurilor, ci media geometrică. Explicaţia oferită de M.B. ar fi că preţurile în anumite regiuni sunt exagerate, iar făcând media geometrică aceste exagerări se temperează.

Inflaţia se determină ca inflaţie anuală, inflaţie lunară şi inflaţie de la începutul anului.

Există un astfel de concept ca inflaţia de bază, care este calculată de Banca Naţională a Moldovei. Inflaţia de bază se determină prin excluderea preţurilor la produsele alimentare şi băuturi, combustibili, produsele şi serviciile cu preţuri reglementate. Altfel spus, inflaţia de bază se referă la preţurile care nu sunt sub controlul Băncii Naţionale şi nu pot fi influenţate prin manevrarea instrumentelor de politică monetară.

 

Estimări şi prognoze ale inflaţiei

Potrivit prognozelor revizuite ale Ministerului Economiei, în anul 2011, rata inflaţiei va constitui circa 8%, comparativ cu 7,5% cum se prognozase anterior. De asemenea, a fost revizuită şi rata inflaţiei pentru anul 2012 de la 5% la 5,7%. Pentru anii 2013 şi 2014 se prevede o rată a inflaţiei de câte 5%.

Pe de altă parte, FMI prognozează că la finele anului curent, vom avea preţuri mai mari cu 8%. BNM anticipează o inflaţie anuală de 8,4% în 2011, iar Ministerul Finanţelor – de 7,5%. Fondul Monetar Internaţional estimează că la finele anului 2012 inflaţia va constitui 5,8%. Aceasta, în timp ce prognoza Băncii Naţionale coincide cu cea a Ministerului Economiei – de 5,7%.

M.B. susţine că există un astfel de concept ca inflaţia optimă. O parte din experţi consideră că pentru o ţară ce are o economie asemănătoare celei din RM inflaţia optimă este de până la 10% anual. În timp ce alţi experţi sunt de părere că conceptul de inflaţie optimă nu poate fi stabilit şi determinat cu siguranţă.

 

În alt context, la acelaşi subiect

Potrivit cercetătorilor Insitutului de Economie, Finanţe şi Statistică al Academiei de Ştiinţă, Alexandru Stratan şi Alexandru Fala, efectul social al majorări preţurilor este unul mult mai simţitor decât impactul asupra economicului, consideră cercetătorii. Luând în considerare nivelul scăzut al veniturilor, precum şi ponderea înaltă a cheltuielilor pentru serviciile comunale operate de gospodăriile casnice, majorările de preţuri la aceste produse afectează negativ nivelul de trai al populaţiei.

Centrul Analitic Independent Expert-Grup prognozează că preţurile vor creşte în 2011 cu 7-7,5%. Potrivit experţilor, principala presiune inflaţionistă va fi generată de seria de efecte secundare ale creşterilor actuale ale preţurilor la serviciile comunale, ale preţurilor de pe pieţele externe la combustibili şi la produse alimentare şi ale restabilirii consumului. „O inflaţie atât de înaltă a preţurilor la produsele social importante este factorul principal care pune în pericol bunăstarea gospodăriilor care trăiesc sub sau aproape de pragul sărăciei”, sunt de părere analiştii Expert-Grup.

Totodată, potrivit Comitetului Statistic CSI, nivelul inflaţiei atestat în ţara noastră este mai mic decât nivelul mediu pe statele CSI.

Daniela Dermengi

„Tema şedinţei din 5 martie a Clubului de Discuții Economice ASEM a fost „Clasamentul eficienţei bancare şi raţionamentul economic migrației de la Banca de Economii a Moldovei la alte bănci comerciale”. Invitatul special a fost analistul economic Natan Garştea. Clasamentul de eficienţă pentru Băncile Comerciale din Moldova este elaborat de Agenția de Consultanță “EVM Consulting”. Vorbind despre eficienţa băncilor comerciale, s-a discutat şi despre falimentul InvestPrivatBank (IPB) şi despre căderea cu 7 locuri în acest clasament (3- 10) din 2008 până în 2010, a Băncii de Economii a Moldovei (BEM) după achiziţionarea IPB. Conform domnului Garştea, „Aceasta a fost o decizie politică, înainte de toate”. Deponenţii IPB îşi asumau, ca şi oricare investitor în orice domeniu, un risc financiar. Riscul de insolvabilitate există mereu şi nimeni nu are dreptul să-i ceară statului să-i protejeze investiţia. Problema este însă mult mai gravă decât pare, comportamentul deponenţilor IPB fiind caracteristic marii majorităţi a populaţiei (şi neavând nimic în comun cu Homo Oeconomicus, spre disperarea lui John Stuart Mill, şi a noastră). Vorbesc aici despre absenţa unui raţionament economic potrivit, cauzat de lipsa educaţiei financiare. Puţini sunt capabili să evalueze corect oportunităţile de investiţii, pornind de la principii corecte. Ca exemplu avem însăşi luarea dobânzii ca factor principal în algerea unei bănci pentru depunerea economiilor personale.

Un alt punct de discuţii central a fost migraţia companiilor de la BEM. Pentru început domnul Garştea a subliniat că statul nu este cel mai bun administrator pentru o instituţie comercială, lucru demonstrat de decizia ca BEM să achiziţioneze IPB. Cu o astfel de politică, pe viitor riscul de insovabilitate a BEM poate atinge limite nesustenabile. Astfel, însăşi ideea privatizării nu este una de neglijat.”

Textul integral îl găsiţi aici: http://anastasiaionas.wordpress.com/

Sâmbătă, 12 februarie,  a avut loc prima reuniune din 2011 a echipei nou-formate a Clubului de Discuții Economice ASEM. La prima şedinţă au participat noii membri ai ”familiei CDE”, mai mult de 30 de persoane, tineri din mediul universitar cu viziune diferită, selectati pentru inițiativă și scop și nu pentru experiența deja acumulată. Participanţii la şedinţa clubului au comunicat într-o atmosferă neformală şi degajată.

În calitatea sa de coordonator al clubului, Anastasia Ionaș, a făcut o succintă prezentare a ideii lansării Clubului de Discuții Economice, spunând despre conceptul, scopul și formatul ședințelor, evidențiind, pe de o parte oportunitățile CDE, iar, pe de altă parte, ”regulile de joc” – adică drepturile și obligațiile membrilor CDE.

În acelaşi timp,  s-a menţionat că o componentă importantă în activitatea clubului va fi în continuare invitarea diferitor oaspeţi de onoare şi invitaţi speciali, experți economici, personalități cu realizări, care deja au obținut merite considerabile și de la care avem ce învăța. Totodată, clubul va avea şi prezentări tematice dedicate studiului fenomenelor economice și proceselor social-economice din Republica Moldova.

In final, coordonatorii CDE ASEM au încurajat comunicarea între participanţii clubului, care în urma stabilirii de contacte individuale ar putea deriva în dezvoltarea de proiecte de colaborare individuale sau de grup, iar participanţii la şedinţă  şi-au manifestat satisfacţia privind ideea lansării clubului și continuării activității lui, într-o nouă componență, ca spațiu de  socializare a dialogului economic al activităților umane.

Ne bucurăm mult că tot mai multi tineri manifesta interes pentru proiectul în cauză și ținem să-i mulțumim domnului Grigore Belostecinic pentru receptivitate și suport acordat la crearea Clubului de Discuții Economice ASEM și desfășurarea în continuare a sesiunilor acestuia. Promitem să avem  realizări frumoase și în continuare!

1. Eşti tânăr din mediul universitar (student, masterand, doctorand) sau deja absolvent al unei instituţii superioare de învăţământ?

2. Îţi doreşti să afli ce mai este nou în economia Republicii Moldova şi economia mondială din surse originale şi competente?

3. Ai întrebări teoretice şi eşti în căutare de răspunsuri practice?

4. Îţi doreşti să te implici într-un Club specializat în discuţii economice şi să fii un membru fidel, activ şi inspirat de tot ce înseamnă economie?

5. Îţi place să zâmbeşti, să te simţi bine şi să te distrezi într-o companie de oameni pe aceeaşi undă cu tine?

Dacă ai răspuns cu DA la cel puţin 5 întrebări , atunci Clubul de Discuţii Economice ASEM este locul unde găseşti combinaţia perfectă între toate aceste activităţi.

Clubul de Discuţii Economice ASEM revine la formula de „casă de familie” (şedinţe cu uşile închise, adică organizate doar pentru membrii Clubului). Uşile se închid pe 8 februarie, ora 23:59 Până atunci, poţi transmite CV-ul tău şi formularul de aplicare completat şi ai şansa de a fi unul dintre noii membri ai „familiei” noastre.

Expediază CV-ul şi formularul de aplicare la clubeconomic@gmail.com, până la data de 8 februarie inclusiv (ora 23:59).

Pentru detalii despre Clubul de Discuţii Economice ASEM, puteţi accesa clubeconomic.wordpress.com.

Natalia Tîrziu este unul dintre cei mai vechi și activi membri ai Clubului de Discuții Economice ASEM. La finele anului 2010 ea a participat și clasat printre cei mai buni studenți moldoveni în cadrul concursului național Burse de Merit. Nu am ratat ocazia să o rugăm pe Nata să-și împărtășească cu noi opiniile și emoțiile post-concurs! Nata, concursul Burse de Merit este unul dintre cele mai importante concursuri de burse pentru cei mai buni studenți din Moldova, la care cu siguranță sunt înscriși în consurs foarte mulți tineri. Și, totuși, ai reușit să demonstrezi că ești mai bună decât mulți alții Cum ți-a părut concursul, organizarea, concurenții? Concursul a fost foarte bine organizat. După cum a mai spus și cineva din cei ce au rostit de pe tribună din Palatul Republicii, acest concurs a fost unul destinat ”elitelor”, concurența s-a simțit foarte bine: printre cei ce au fost menționați ca bursieri erau și persoane care scriu manuale, cărți de specialitate, alții cu peste 60  de articole științifice, activități extracuriculare, etc. Este pentru prima dată când participi la așa gen de concurs sau mai ai experiențe anterioare? Am mai încercat să aplic pentru o altă bursă cu renume în Republica Moldova, dar ei din start știau bine studenții de la ce specialități vor avea prerogativă. În acest sens, concursul ”Burse de Merit” este mult mai loial și nu e unul discriminator. Printre cîștigători, am avut fericita ocazie să întîlnesc și viitori medici, stomatologi, pedagogi, agrari, vinificatori, manageri. Cu ce se ocupă Natalia Tîrziu în timpul liber? Care-s activitățile cărora te dedici? Nu sunt genul de persoană care zilnic face naveta universitate-casă. Am multe activități, toate diferite în felul său, dar care au un impact mai mic sau mai mare asupra personalității mele. Sunt membră a grupului local BEST Chișinău, unde organizăm evenimente pentru studenții de la Universitatea Tehnică, cît și pentru studenți din diferite colțișoare ale Europei, unde deja pe parcursul a 2 evenimenteam fost Responsabilă de Relații cu Companiile Media. Sunt membră a Clubului de Discuții Economice ASEM, acuma suntem în pregătiri pentru un nou format al Clubului, care va fi divulgat în cel mai scurt timp. De asemenea sunt mentor pentru 3 voluntari internaționali (un cuplu din Franța și o domnișoară din Germania), care au venit să presteze serviciul de voluntariat pentru un an și jumătate de an respectiv. Pînă acum am făcut voluntariat în domeniul protecției drepturilor copiilor. Pe lîngă acestea particip la diverse seminare, traininguri, conferințe, intershipuri și fac încercări în jurnalismul cultural. Mulți tineri talentați și cu merite aleg să plece din Moldova. Care sunt planurile tale de viitor și unde te vezi?

Aș vrea să am parte de experiența europeană de management în industrie. Și totuși în cîțiva ani ma revăd în Moldova, pentru că aș vrea să contribui la prosperitatea social-economică a țării natale, să creez noi locuri de muncă.

Dacă ai putea să schimbi ceva în sistemul educațional din Moldova sau în modul cum tinerii se implică în educația lor personală, fie ea curriculară sau extracurriculară, ce ai schimba în primul rând? Aș crea o politică de stat cu privire la lărgirea orizonturilor ocupațiilor pentru tineri. Mulți dintre ei nici nu știu ce e un ONG și ”cu ce ăsta se mănîncă”, alții nu știu (sau poate nu vor?) să afle ceva mai mult, să contribuie cu ceva la societatea în care trăiesc. Prin această poitică, aș susține și aș crea vizibilitate organizațiilor de tineret, ONGurilor, organizarea și desfășurarea diferitor programe cu caracter social și educațional nu doar de sărbători, cum se practică la moment, dar și în zilele ordinare. Îți mulțumim foarte mult, Nata, pentru timpul acordat și îți dorim multe succese în atingerea tuturor obiectivelor pe care ți le pui! P.S. Inclusiv și crearea unei noi politici de tineret

Interviu prelucrat de Bejan Natalia

Club de Discuții Economice ASEM

Cine este Cornel Ciurea?

Cornel Ciurea este expert la Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul”. A absolit Academia de Studii Economice din Moldova, facultatea REI, prima promoţie care a studiat această facultate în limba engleză. „La toate întrebările economice pot fi găsite răspunsuri prin prisma politicii”, consideră Ciurea. Tocmai din acest considerent, s-a reorientat dinspre economie spre politologie, domeniu în care activează în prezent.

Cornel Ciurea este unul dintre autorii studiului „Finanţarea partidelor politice: între transparenţă şi obscuritate”, care a fost şi subiectul discuţiilor în cadrul şedinţei Clubului de Discuţii Economice la care a fost prezent în calitate de invitat special.

Câte ceva despre IDIS Viitorul

Misiunea IDIS este de a contribui la consolidarea unui mediu favorabil schimbărilor democratice în Republica Moldova, întăririi unor centre de reflecţie şi sinteză pe problemele vitale ale tranziţiei politice, sociale şi economice; încurajării reformei sistemului de administraţie publică locală şi regională, încetăţenirii normelor democratice şi a statului de drept în condiţiile unei societăţi civile în creştere, în care cetăţenii acţionează voluntar şi conştient pentru a-şi exprima propriile interese, pentru a avea acces liber la informaţii şi pentru a atinge obiectivele pe care le-au stabilit.

Înfiinţată în 1993, sub forma unei fundaţii publice cu membri fondatori şi membri asociaţi, Fundaţia Viitorul, IDIS Viitorul şi-a revizuit în 2002 Statutul constitutiv, dizolvându-şi structura asociativă şi fiind reînregistrată sub forma unui institut independent corporativ, non-profit, internaţional şi de beneficiu public. Sub această formă juridică, IDIS „Viitorul” a fost înregistrat de către Ministerul Justiţiei din Republica Moldova. Între timp, IDIS Viitorul a devenit cunoscut în calitatea sa de institut de politici publice, intenţionînd să rămână în continuare în această poziţie.

Finanţarea partidelor în ultima campanie electorală

Cheltuielile reale în campania pentru alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2010 sunt de 4-5 ori mai mari decât cele declarate. „Costurile totale de companie, cel puţin în cazul a trei partide monitorizate de IDIS „Viitorul” – PLDM, PCRM şi PDM – ar putea să ajungă la 42 milioane de lei pentru fiecare”, a declarat astăzi politologul Cornel Ciurea.

Partidele politice mari au fost consiliate în această campanie electorală de politehnologi aduşi din Federaţia Rusă şi din Occident. Potrivit lui Ciurea, PCRM a avut consilieri locali şi ucraineni, PLDM – români şi americani, iar PDM – români şi ruşi. Costurile acestor servicii, în special pentru partidele mari, se apropie de 1 milion de dolari, cifră care reprezintă circa 20% din bugetul de campanie a unui partid mare, arată studiul.

Costurile care au fost imposibil de monitorizat din cauza accesului dificil la date, sunt estimate la circa 1 milion de dolari. Astfel, bugetul total de campanie a PLDM, PDM şi PCRM se estimează la circa 4,5 – 5,0 milioane dolari fiecare. Totuşi, alegerile din 2010 nu sunt considerate de către autorii studiului drept unele foarte costisitoare, din moment ce partidele mari au cheltuit în medie 2 euro pentru fiecare participant la vot.

Ciurea a menţionat că în campanie, partidele democratice cheltuie mai mulţi bani, iar PCRM este cel care foloseşte modalităţi tradiţionale de campanie, cum ar fi discuţii directe cu oamenii.

„Diferenţele dintre partide sunt artificiale şi înşelătoare când este vorba despre bani”, conchide Cornel Ciurea. Menţionăm că politologul a fost şi el membru de partid: timp de 8 ani, Ciurea a fost în Partidul Social Liberal, apoi 2 ani – s-a aflat în Partidul Democrat, pentru ca la finele anului 2009 – să iasă din partid şi din activitatea politică.

Citiţi studiul integral „Finanţarea partidelor politice: între transparenţă şi obscuritate”

 

 

Daniela Dermengi,

Responsabil Departament Redacţie şi PR,

Clubul de Discuţii Economice ASEM

Cine este Dumitru Ursu?

Dumitru Ursu este preşedintele Asociaţiei Băncilor din Moldova din anul 2007, cel de-al cincilea preşedinte al Asociaţiei. Dumnealui a absolvit Universitatea de Stat din Moldova, facultatea de economie, specialitatea finanțe și credit, în anul 1983. A făcut studii de macroeconomie la Institutul Fondului Monetar Internațional din Washington (1994) și Institutul Fondului Monetar Internațional din Viena (1995). Dumitru Ursu a făcut nenumărate stagieri în problematica bancară şi de politică monetară, în Belgia, Olanda, Elveţia, Germania, SUA.

Experiența profesională:

1983-1985: Banca de stat a URSS, filiala Ungheni, economist;

1985-1987: Banca de stat a URSS, filiala Vulcănești, director;

1987-1989: Banca „Agroindbank URSS”, filiala Vulcănești, director;

1989-1992: Banca de Economii a Moldovei, filiala Nisporeni, director;

1992-2006: Banca Națională a Moldovei, prim-viceguvernator, vicepreședinte al Consiliului de Administrație;

1996-2006: Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, viceguvernator din partea R. Moldova;

1997-2005: Banca Mondială, viceguvernator din partea R. Moldova;

2006-2007: Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, președinte;

2007-prezent: Asociația Băncilor din Moldova, președinte.

Pe lângă multiplele distincţii pe care le deţine Dumitru Ursu, menţionăm că în anul 1996 a obţinut titlu onorific de „Om emerit” al Republicii Moldova.

Ce este Asociaţia Băncilor din Moldova?

Constituită în anul 1993, Asociaţia Băncilor din Moldova are ca misiune principală reprezentarea şi apărarea intereselor membrilor săi, promovarea politicilor bancare în domeniile de interes comun al asociaţilor, crearea unor poli de excelenţă, care să cuprindă studierea şi cercetarea problemelor cu care se confruntă comunitatea bancară, realizarea unei colaborări strânse cu instituţiile publice de stat, precum şi cu instituţiile internaţionale şi asociaţiile bancare din alte ţări.

ABM realizează cinci funcţii de bază:

de integrare – reprezintă întreaga comunitate bancară, indiferent de cotele de piaţă pe care băncile le deţin la moment;

de acumulare – identifică problemele consolidate cu care se confruntă astăzi sectorul bancar;

de generare – elaborează şi promovează idei şi propuneri privind soluţionarea problemelor identificate;

de mediere – asigură dialogul permanent între comunitatea bancară şi societate, între băncile comerciale şi regulatorii lor;

de reprezentare – asigură colaborarea bancară la nivel internaţional, fie bilateral sau multilateral în cadrul unor instituţii specializate în domeniu.

Lumea banilor şi a băncilor Potrivit situaţiei din 30 noiembrie 2010, ponderea creditelor nefavorabile în total credite pe sistemul bancar al Republicii Moldova a constituit 14,80%, cu 1,58 puncte procentuale mai redusă decât la finele anului 2009, arată datele publicate de Banca Naţională a Moldovei. Potrivit preşedintelui Asociaţiei Băncilor din Moldova, Dumitru Ursu, acest indicator este de maxim 5,5% în ţările europene.

Potrivit lui Dumitru Ursu, o sursă importantă de credite nefavorabile sunt creditele de consum şi creditele de ipotecă. La situaţia din 30 noiembrie 2010, ponderea creditelor de consum în total credite a constituit 8,41%, cu 0,32 puncte procentuale mai puţin decât la finele anului 2009. Creditele pentru imobil, construcţie şi dezvoltare deţin o cotă de 12,68%, cu 0,14 puncte procentuale mai mult faţă de situaţia din 31 decembrie 2009.

Soldul creditelor în economie a constituit la finele lunii noiembrie 26 831,5 milioane lei, sau în creştere cu 1,4% faţă de finele lunii octombrie 2010. Potrivit Băncii Naţionale a Moldovei, această evoluţie s-a datorat creşterii soldului creditelor acordate în moneda naţională cu 0,9%, precum şi a soldului creditelor în valută străină (exprimate în lei), cu 2,1%.

În luna noiembrie 2010 rata medie a dobânzii la creditele acordate în moneda naţională s-a redus cu 0,64 puncte procentuale, până la nivelul de 15,24%. În aceste condiţii au fost contractate credite în valoare de 1077,8 milioane lei, cu 0,1% mai puţin decât în octombrie 2010. Rata medie a dobânzii la creditele acordate în valută străină s-a diminuat cu 0,34 puncte procentuale, până la nivelul de 9,31%. Volumul creditelor în valută străină acordate a constituit 1242,8 milioane lei, în creştere cu 13,9% faţă de luna octombrie 2010.

Rata medie ponderată a dobânzii la creditele noi acordate în moneda naţională în luna noiembrie, de 15,24%, a marcat un nou minim istoric. Astfel, această rată s-a redus cu 0,56 puncte procentuale faţă de precedentul minim istoric, de 15,8%, înregistrat în luna septembrie a anului curent. Menţionăm că minimul istoric în cazul ratei dobânzii la creditele noi acordate în valută străină s-a înregistrat tot în anul 2010, în luna august.

Soldul depozitelor în sistemul bancar a însumat la finele lunii noiembrie 26 255,5 milioane lei, sau în creştere cu 1,8% faţă de finele lunii octombrie 2010. Potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei, această evoluţie s-a datorat creşterii soldului depozitelor în moneda naţională cu 1,8% şi a soldului depozitelor în valută străină cu 1,9%.

În luna noiembrie 2010 rata medie a dobânzii la depozitele la termen în valută naţională a crescut pe parcursul lunii noiembrie 2010 cu 0,03 puncte procentuale, constituind 6,82% anual. În aceste condiţii de rată de dobândă, volumul depozitelor atrase la termen în valută naţională în luna noiembrie 2010 a constituit 1858,4 milioane lei, fiind cu 257,9 milioane lei superior celui din luna octombrie 2010. În perioada de raportare rata medie a dobânzii la depozitele la termen în valută străină s-a situat la nivelul de 3,18%. Volumul atras al depozitelor la termen în valută străină a constituit 1285,7 milioane lei (echivalentul a 109,0 milioane dolari SUA), micşorându–se cu 0,1 milioane dolari SUA.

Menţionăm că, în cadrul şedinţei Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei din 30 decembrie 2010, s-a decis ca rata de bază, rata la creditele overnight şi cea a depozitelor overnight să fie majorate cu un punct procentual. În acelaşi context, s-a hotărât menţinerea la nivelul de 8% a normei rezervelor obligatorii. Amintim că ratele de dobândă la instrumentele de reglementare monetară au fost schimbate ultima dată în cadrul şedinţei Consiliului din 25 martie curent, când au crescut cu un punct procentual. Următoarea şedinţă a Consiliului de administraţie cu privire la politica monetară va avea loc pe data de 27 ianuarie 2010.

Menţionăm că datele prezentate mai sus cu privire la sistemul bancar din RM sunt cele mai recente date făcute publice. Întâlnirea cu Dumitru Ursu a avut loc mai înainte de a apărea aceste date. Cu toate acestea, ele se referă la subiectul de discuţii abordat cu preşedintele Asociaţiei Băncilor din Moldova.

 

Sfatul preşedintelui Asociaţiei Băncilor din Moldova, Dumitru Ursu, pentru tinerii economişti: „Să fiţi atenţi, prudenţi şi vigilenţi”

 

Daniela Dermengi,

Responsabil Departament Redacţie şi PR

Clubul de Discuţii Economice ASEM

Sărbătorile de Iarnă aduc cu sine o neasemuită atmosferă care pătrunde în toate casele, în toate familiile, în toate sufletele!

Dragi CDE-iști,

Vă dorim ca aceste sărbători să vă aducă bunătate, putere pentru obținerea unor performanțe frumoase! Vă dorim ca noul an să fie unul mai bun, mai cuminte, mai răbdător! Fie ca cele mai tainice vise ale voastre să devină realitate!

Sperăm că în anul care trece ați reușit să luați maximum din experiențe, trăiri și ați reușit să dați maximum din puteri!

Cineva spunea că sărbătorile de iarnă ne fac nostalgici față de trecut, curajoși în prezent și cu speranță pentru viitor! Noi vă dorim desaga voastră să fie plină de așteptări, plină de dorințe și puteri – pentru ca tot ceea ce vă doriți să se împlinească prin propriile voastre puteri depuse!

Sărbători Fericite, dragi colegi!

„Să visezi ce vrei tu să visezi, aceasta este frumuseţea minţii.

Să faci ceea ce vrei să faci, aceasta este forţa voinţei.

Să crezi în tine, să-ţi testezi limitele, acesta este curajul de a reuşi”.

Interviu cu CEL MAI BUN STUDENT ASEM 2010

Irina, felicitări în primul rând pentru victoria obținută în cadrul concursului Cel Mai Bun Student ASEM 2010! Presupun că este un rezultat dorit, cum e să știi că ești desemnat a fi cel mai bun dintre cei mai buni?

Sunt foarte entuziastă, acest premiu este o dovadă a aprecierii muncii depuse, ceea ce îmi oferă încredere în propriile forțe și un stimul de a merge mai departe.

Pentru mine este o onoare să obțin titlul Cel mai Bun Student ASEM. Însă câștigarea acestui premiu nu a reprezentat un scop în sine, este mai curând recunoașterea și o recompensă suplimentară a eforturilor depuse și a realizărilor mele pe durata studiilor la ASEM – o perioadă în care am considerat firesc să fiu activă, să mă implic în cât mai multe activități care îmi permit să învăț ceva nou. Am încercat să îmbin educația formală, pe care o consider foarte importantă, însă nu suficientă pentru pregătirea unui specialist competitiv, cu educația non-formală – participarea la competiții, dezbateri, conferințe, training-uri și alte evenimente care contribuie la dezvoltarea multilaterală și formarea personalității prin manifestarea responsabilității, a inițiativei și a abilităților de lider.

Am participat la Concursul Cel mai Bun Student ASEM și anul trecut, când am obținut Premiul 2. Un rezultat frumos, dar și o provocare, o încercare de a mă autodepăși și a mă perfecționa. Mă bucur că în acest an am reușit să obțin Premiul Mare. Acest titlu are pentru mine o valoare și mai mare datorită faptului că este prima oară când revine unui student de la facultatea Business și Administrarea Afacerilor – o facultate care îmi este foarte dragă și care consider că a fost opțiunea ideală pentru mine.

Cu care merite te mândrești cel mai mult și crezi că te evidențiază dintre colegii de la ASEM care au obținut și ei premii în cadrul concursului, dar nu au reușit să obțină premiul mare?

Mă mândresc cu toate realizările mele în egală măsură, pentru că toate au fost atinse prin muncă. Îmi place să îmi stabilesc obiective îndrăznețe, să merg pe calea realizării lor bucurându-mă de fiecare pas, depunând efort din tot sufletul, acceptând eșecurile și învățând din ele. Încerc să îmi valorific potețialul la maximum și nu mi-e frică să îmi testez limitele. Iubesc competiția și consider că e o modalitate bună de a progresa.

Printre meritele cele mai importante se numără: Bursa Președintelui Republicii (2006),Titlul Cel Mai Bun Student al Colegiului Financiar-Bancar din Chișinău (2006), Bursa Senatului “Paul Bran” (2008, 2009), Bursa Moldcell (2009), Bursa de Merit de grad III (2009), Concursul Cel mai Bun Student ASEM 2009 – Premiul 2, Bursa Agenției Universitare a Francofoniei (2010), Bursă de studii în Franța – Programul TEMPUS (2009-2010), Absolvent de Onoare al ASEM (2010), Simpozionul Internațional al Tinerilor Cercetători 2010 – locul 1, Finala Campionatului Studențesc de Management BusinessArena – locul 2 și alte premii la diverse concursuri. Cred că cea mai mare realizare de până acum este că în acest an am reușit să obțin 2 diplome de licență – una în Moldova, la ASEM, și alta în Franța, la Universitatea din Auvergne Clermont 1, Institutul Universitar Profesionalizat “Management et Gestion des Entreprises”. A fost o mare provocare căreia am reușit să-i fac față cu brio. Iar Premiul Mare la Concursul Cel Mai Bun Student ASEM 2010 încununează lista.

Vreau să felicit toți participanții la acest concurs pentru curajul și inițiativa de care au dat dovadă. Juriul a avut o misiune dificilă – de a-i alege pe cei mai buni dintre mulți studenți foarte buni. Am fost plăcut surprinsă să constat că îi cunosc pe toți premianții, am participat împreună la multe concursuri și proiecte, uneori în calitate de coechipieri, alteori – concurenți. Îi admir pentru succesele și implicarea lor în multiple activități.

La acest gen de concursuri o mare importanță trebuie acordată creării dosarului, care să corespundă criteriilor de evaluare. În acest an am reușit să formez un dosar complex, care să răspundă cerințelor înaintate de juriu. Acesta a conținut pe lângă reușita academică înaltă (media de studii – 9.98), multe diplome obținute la diverse concursuri, training- uri, conferințe, simpozioane, articole științifice și publicistice, activități de voluntariat ș.a. Dacă meritele academice au fost o condiție pe care majoritatea participanților au îndeplinit-o, activitățile extra-curriculare și publicațiile științifice au făcut diferența.

Daniela Dermengi, Cel Mai Bun Student ASEM 2009, spunea la înmânarea premiului din anul trecut că ASEM-ul oferă oportunități și deja fiecare e responsabil de evaluarea acestora. Tu cum vezi contribuția ASEM-ului la creșterea ta ca economist, ca personalitate?

De fapt, pregătirea mea în domeniul economic a început cu 4 ani înainte de ASEM, perioadă în care am învățat la Colegiul Financiar-Bancar din Chișinău, specialitatea Contabilitate. Astfel am avut ocazia să “testez” acest domeniu și să mă conving că este ceea ce mi-ar plăcea să fac pe viitor. ASEM-ul reprezintă continuarea firească a acestor studii pe care simţeam nevoia să le aprofundez, schimbând însă direcția specializării – Administrarea Afacerilor, o  opţiune care corespunde pe deplin personalităţii mele.

Sunt recunoscătoare ASEM-ului pentru oportunitățile oferite, pentru posibilitatea de a-mi demonstra aptitudinile și de a mă afirma. Academia îmbină cu succes asigurarea cunoștințelor economice de specialitate cu o serie de activități ce vizează dezvoltarea personală și intelectuală a viitorilor specialiști. Însă aceste posibilități sunt oferite în egală măsură tuturor studenților, fiecare e liber să decide dacă le valorifică. Nu poți impune pe nimeni să se implice, să facă mai mult, dacă nu dorește aceasta. De aceea consider că tinerii ar trebui singuri să conștientizeze că investiția în propria dezvoltare este cea mai importantă investiție, singura care îi va ajuta să corespundă cerințelor practice ale mediului de business, și să profite de aceste șanse.

În ceea ce privește planurile profesionale, știu că faci două facultăți paralel: una la ASEM și altă la o universitate din Franța. Ce planuri de viitor are Cel Mai Bun Student 2010? Rămâne în țară?

Cred că o problemă a multor tineri plecați la studii în străinătate este că la un moment dat sunt nevoiți să ia o decizie dificilă: de a reveni în Moldova sau de a încerca să-și construiască viitorul în țara în care urmează studiile. Eu am depășit acest moment și acum pot spune cu certitudine că doresc să rămân în Moldova.

Consider studiile în Franța o etapă importantă în formarea mea ca economist, dar și ca personalitate, o ocazie extraordinară de a progresa, de a-mi lărgi orizontul de cunoștințe și a-mi forma o privire de ansamblu asupra lucrurilor. Însă în cele din urmă îmi doresc să aplic aceste cunoștințe în Moldova, unde dacă nu ți-e frică de greutăți poți descoperi multe oportunități. Viitorul nostru și al țării în care trăim este în mâinile fiacăruia dintre noi. Merită și trebuie să investim azi ca să prosperăm mâine.

Toate activitățile desfășurate pe perioada studiilor m-au ajutat să fiu acceptată pentru locul de muncă dorit. Acum sunt în Moldova, combin studiile de masterat cu încercarea de a dezvolta o carieră în domeniul bancar, un domeniu oarecum nou pentru mine, pe care l-am “descoperit“ în cadrul studiilor la Universitatea din Auvergne. Mă pasionează ceea ce fac, este mai mult decât aș fi putut spera de la un prim job, este o posibilitate enormă de a învăța și a-mi dezvolta competențele în cadrul unei echipe de profesioniști.

Sunt convinsă că indiferent de țara în care te afli, dacă esti bine pregătit profesional, te implici activ, manifești spirit de inițiativă și responsabilitate, atunci poți să îți creezi singur oportunități pentru a te manifesta si a te realiza.

Irina, îți dorim, din partea Clubului de Discuții Economice ASEM, multe puteri și multă ambiție pentru ca să reușești suplinirea listei dimplomelor cu noi performanțe frumoase! Și… felicitări încă o dată pentru titlul de Cel Mai Bun Student al ASEM 2010, de care cu siguranță ești demnă!

Prelucrat de Natalia Bejan,

Club de Discuții Economice ASEM