Publicaţia electronică “Stranierul”

Patriarhia Moscovei rupe relațiile canonice cu Patriarhia Ecumenică in semn de protest față de decizia Patriarhului Bartolomeu al Constantinopolului de a acorda autocefalia Bisericii Ortodoxe din Ucraina. În acest sens, primul pas reprezintă decizia din 14 septembrie 2018 a Sinodului Bisericii Ortodoxe Ruse în care se impune nepominirea Patriarhului Ecumenic la slujba Sf. Liturghii. La lucrările acestui Sinod a participat și Mitropolitul Vladimir, reprezintantul Patriarhiei Ruse în R. Moldova, care apără cu vehemență jurisdicția necanonică a Bisericii Ruse asupra teritoriul dintre Prut și Nistru. În cazul în care Biserica Ortodoxă din Ucraina va primi tomosul de autocefalie, va apărea o întrebare firească – ce soartă așteaptă Biserica Ortodoxă din Moldova? Rămâne ea în continuare în sferă de influență necanonică a Bisericii Ruse, și deci, izolată de majoritatea Bisericilor Ortodoxe, sau e timpul să recunoască adevărul canonic, național și istoric, și să iasă definitiv de sub influența imperialistă a Moscovei?

După prăbușirea URSS, a venit timpul dispariției imperialismului bisericesc care s-a clădit pe anexări teritoriale abuzive. Dacă privim la această problemă din punctul de vedere canonic, situația devine destul de clară și în defavoarea Bisericii Ortodoxe Ruse.

În spaţiul răsăritean, Bisericile Ortodoxe au ajuns să se organizeze în Biserici naţionale, după criterii etnice, conform canonului 34 apostolic, care prevede ca episcopii fiecărui neam să aibă Îtâistătător (cap spiritual) din neamul lor. Acest principiu canonic fundamental în conducerea Bisericii Ortodoxe s-a perpetuat de-a lungul istoriei şi este valabil şi astăzi în toate Bisericile autocefale, care nu fac abstracţie de realitatea istorică a unui popor sau neam.

Însăşi titulatura oficială a Bisericii Ortodoxe autocefale conţine numele etniei sau neamului pe care îl slujeşte Biserica respectivă, ca de exemplu: Biserica Ortodoxă Sârbă, Biserica Ortodoxă Română, Biserica Ortodoxă Rusă. Or, moldovenii din R. Moldova sunt români şi vorbesc limba română, chiar dacă un dialect regional al ei, dar română şi nu „moldovenească”, iar Patriarhul românilor e la Bucureşti şi toţi românii trebuie să asculte de Patriarhul Românilor, chiar dacă, din punct de vedere politic, aceasta nu le place unora.

Biserica Ortodoxă Rusă şi-a extins jurisdicţia asupra Basarabiei, nu conform canoanelor bisericeşti, ci în urma încălcării lor, când teritoriul dintre Prut şi Nistru a fost alipit forţat în 1812 la Rusia Ţaristă şi în 1940 la U.R.S.S., fără ca populaţia Basarabiei să fie consultată în această privinţă. Biserica Rusă a profitat de această ocupaţie politică şi şi-a extins jurisdicţia asupra noului  teritoriu anexat.

Astfel, au fost încălcate: canonul 34 apostolic, canonul 8 al  Sinodului III Ecumenic, care obligă ca „nici un episcop să nu cuprindă altă eparhie, care nu a fost mai de mult şi dintru început sub mâna lui sau a celor dinaintea lui. Iar dacă cineva a cuprins o eparhie străină şi în chip silnic a pus-o sub stăpânirea lui, pe aceasta să o dea înapoi” şi canoanele 13, 21 şi 22 ale Sinodului de la Catargina, precum şi canonul 2 al Sinodului II Ecumenic, care interzic „episcopului unei anumite eparhii să-şi întindă puterea asupra altei eparhii”.

Biserica Ortodoxă Rusă este vinovată de încălcarea canoanelor menţionate mai sus, care condamnă extinderea şi menţinerea unei Biserici naţionale asupra altei etnii, în cazul nostru, jurisdicţia Bisericii Ruse asupra românilor ortodocşi din R. Moldova. De aceea, pretenţiile Patriarhiei Moscovei de a avea jurisdicţie asupra românilor din Basarabia, care au propria lor Patriarhie, sunt necanonice şi nedrepte.

Trebuie să fie clar, canoanele nu admit cuceriri canonice, ca urmare a unor cuceriri teritoriale! Aşadar, o jurisdicţie canonică instalată ca urmare a unor cuceriri politice, a fost şi este nulă de drept. Reactivarea Mitropoliei Basarabiei sub jurisdicţia Patriarhiei Române este, de fapt, o restabilire a drepturilor canonice istorice şi nicidecum un atentat la suveranitatea şi independenţa R. Moldova. Mai ales că Patriarhia Română a fost cea dintâi care s-a adresat tuturor Bisericilor Ortodoxe din lume ca să intervină pe lângă guvernele lumii în favoarea recunoaşterii independenţei R. Moldova.

Acuzarea Patriarhiei Moscovei faţă de Patriarhia Română referitoare la reactivarea și activitatea Mitropoliei Basarabiei caracterizată de partea rusă ca „ingerinţă anticanonică în problemele interne ale Bisericii Ortodoxe din Moldova” este nefondată şi denotă o ambiţie imperialistă, contrară spiritului evanghelic, şi este atât iresponsabilă, cât şi contrară atitudinii Patriarhiei Ecumenice şi altor Biserici Ortodoxe care încă din 1993 au recunoscut canonicitatea reactivării Mitropoliei Basarabiei.

Prin urmare, atât R. Moldova, cât și Ucraina se află sub jurisdicția necanonică a Bisericii Ortodoxe Ruse, și această nedreptate va fi în curând reparată în Ucraina. Iar Mitropoliei Moldovei îi rămâne o sarcină existențială – de a lua o decizie istorică, de a fi partea creștinismul ortodox sau să continue activitatea în postură de schismatici. Quo vadis?!

Romeo Cemîrtan, doctor în teologie ortodoxă.

In perioada 24-30 iunie curent, Organizam PRIMA SCOALA de VARA pt COPIII EMIGRANTILOR intr-o localitate rurala, acolo unde in 3 sate vecine, a caror populatie din an in an scade, HORODISTE, TIPOVA si LALOVA, cresc copiii ai caror parinti au plecat la munca peste hotarele tarii. Cu totii cunoastem realitatile din satele noastre si cu ce provocari se confrunta in ziua de azi copii (de varsta mica, mijlocie sau adolescentina). In acelasi timp, stim ce se intampla la capitolul stare emotionala a copiilor care cresc singuri (adica fara dragostea parinteasca), chiar daca sunt cu buneii, matusa, verisoara, vecina – asta nu compenseaza parintii.

Prin acest proiect pilot vrem sa ne implicam in spatiul rural, abordand acest efect negativ al emigrarii, adunand circa 40 copii si profesori/asistenti sociali, in jurul unei agende structurate pe modulul educatiei neformale si formale.

Vom arata modele de conclucrare, cooperare, comunicare si timp de o saptamana acesti copii vor vedea lumea din alt unghi – ca ei conteaza pentru noi, ca subiectele asupra carora nu au cu cine discuta, pot fi abordate intr-o sala de curs – intr-o scoala de vara – pentru a-i abilita sa creasca armonios. Va fi un prim pas, dupa care vor primi o tema pentru acasa, si noi vom incerca sa facem follow up prin partenerii nostri locali timp de jumatate de an, pentru a observa ce schimbari au fost produse dupa consumarea evenimentului.

Proiectul-pilot Scoala de Vara „Copiii Migrantilor sunt Copiii Nostri” (24-30 iunie, Gimnaziul Horodiste), desfasurata sub intaltul patronaj al Doamnei Marie Moser, este o initiativa personala, sustinuta de mentora mea, Marie Moser (presedinta Clubului International al Femeilor din Moldova), in cadrul Primului Program de Mentorat pentru Femei (INSPIR-O!) si este implementat de: Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare” cu suportul Fundaţiei Est-Europene, din resursele acordate de Guvernul Suediei prin intermediul Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida) şi cu suportul Ambasadei Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova prin intermediul Programului de Granturi pentru Democraţie din resursele acordate de Guvernul SUA. Si Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, proiectul “Abordarea Efectelor Negative ale Migraţiei asupra Minorilor şi Familiilor Rămase în Ţară”, finanţat de Comisia Europeană şi co-finanţat de Ministerul Muncii şi Politicilor Sociale din Italia. Partenerii de implementare a proiectului sunt: ADC (Asociatia pentru Dezvoltare Creativa), Muzeul National de Etnografie si Istorie Naturala a Moldovei (http://muzeu.md/), ONG TCEUForum (proiectul STRANIERUL https://stranierul.wordpress.com/), Manastirea Tipova (http://manastireatipova.wordpress.com/), Direcția Raională Învățământ Rezina, Gimnaziul Horodiște și Primăria Horodiște.

Formatorii: Mariana Turcan, Sergiu Gaina. Vor participa 40 persoane (copiii si profesorii/asistentii sociali din satele Horodiste, Tipova si Lalova, raionul Rezina).

În această filă a Dosarelor RSSM, Romeo Cemârtan vă prezintă un subiect secret legat de folosirea psihiatriei în RSSM ca armă de represiune în perioada sovietică. Acest subiect până în prezent este controversat și mult timp negat sau nerecunoscut oficial ca un fapt istoric de către conducerea instituțiilor psihiatrice din R. Moldova. Însă investigând, am constatat că astfel de practici inumane au avut loc și în RSSM, fiind aplicate față de zeci de persoane care au îndrăznit să critice regimul sovietic. Materialul prezentat spre atenția dumneavoastră este bazat pe mărturiile victimilor psihiatriei politice.

http://www.trilulilu.ro/arenaportal/062c147c18c8cb

În cadrul postului de radio Arena FM, Romeo Cemârtan prezintă Dosare RSSM, o emisiune care îşi propune să cultive cultura istorică. În cadrul acestei emisiuni vom discuta diferite aspecte ale controversatului trecut totalitar al R. Moldova. Discuţiile noastre se vor structura pe baza dosarelor secrete cercetate de membrii comisiei Cojocaru care au studiat crimele comunismului din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Pentru început ne-am propus să discutăm despre Cât ne-a costat trecutul socialist ?!

Invitaţii emisiunii sunt istoricul Anatol Dubrovschi, un mare apărător al istoriei partidului şi regimului comunist şi Veaceslav Stăvilă, doctor în istorie, membrul comisiei Cojocaru.

http://www.trilulilu.ro/arenaportal/5f3179a88d3579

Comunicat de presă                                        25 octombrie, 2010

*************************************************************************************

PROGRAM DE PROMOVARE A REÎNTOARCERII ABSOLVENŢILOR MOLDOVENI ÎN STRĂINĂTATE

Revenirea temporară sau definitivă a tinerilor moldoveni cu studii în străinătate în vederea angajării în instituţiile private sau publice din Moldova (2010-2011)

 

 

 

Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, misiunea în Republica Moldova (OIM), în parteneriat cu Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Educaţiei şi Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă anunţă demararea unui program pilot de promovare şi de susţinere a revenirii temporare sau permanente în Moldova a 30 tineri moldoveni absolvenţi ai instituţiilor din străinătate pentru a se angaja în instituţiile private/publice din Moldova în vederea schimbului de experienţă şi implementării abilităţilor căpătate peste hotare. Acest program pilot este realizat în cadrul proiectului: „Susţinerea implementării componentei de migraţie şi dezvoltare a Parteneriatului pentru Mobilitate UE-Moldova,” finanţat de UE IEVP şi implementat de OIM în parteneriat cu Guvernul Republicii Moldova.

 

Concursul este deschis pentru tinerii moldoveni cu studii în străinătate, care doresc să revină temporar sau permanent în Moldova în vederea angajării în instituţiile private sau publice din Moldova. OIM va oferi suport pentru identificarea angajatorilor, asistenţă logistică şi administrativă, va acorda beneficiarilor suport financiar pentru acoperirea cheltuielilor de transport, precum şi indemnizaţii lunare pe o perioadă de până la şase luni.

 

Obiectivul proiectului este de a aborda fenomenul exodului de creiere prin promovarea transferului de idei noi şi de abilităţi în procesul migraţiei tinerilor şi a mobilităţii educaţionale.

 

Candidaţii interesaţi urmează să completeze explicit formularul de aplicare şi să-l expedieze, împreună cu CV recent la adresa electronică violarucemartan@yahoo.com până la data de 31 martie 2011.

 

Candidaţii interesaţi urmează să completeze explicit formularul de aplicare care poate fi găsit pe site-ul web: www.iom.md şi să-l expedieze, împreună cu CV recent la adresa electronică violarucemartan@yahoo.com până la data de 31 martie 2011.

 

 

*********************************************************************************************

Pentru întrebări referitoare la procesul de depunere a propunerii sau informaţii adiţionale referitoare la acest program, vă rugăm să contactaţi următoarele persoane:: Dr. Viorica Olaru-Cemîrtan, Consultant local, tel./fax: (+373) 69643819, e-mail: violarucemartan@yahoo.com ; sau Ludmila Vasilov, Asistent Migraţie şi Dezvoltare, OIM, tel: (+373 22) 232940 (ext.140), Fax: (+373 22) 232862, e-mail: lvasilov@iom.int, Web: www.iom.md

O echipa a Ambasadei Republicii Moldova va fi prezenta, traditional deja, duminica, 29 august, la 6767 Cote des Neiges, Montreal, pentru a oferi servicii consulare membrilor comunitatii basarabene din aceasta parte a Canadei, transmite Romanian Global News, care citeaza Comunitatea Moldovenilor din Quebec. Actiunea va avea loc in intervalul orar 09:00 –m 17:00. Inscrierea se face in prealabil, printr-un mesaj la comunitatea.quebec@yahoo.ca comunitatea.quebec@yahoo.caAceastă adresă e-mail este protejată împotriva spamului, JavaScript trebuie activat pentru a putea vizualiza pagina. Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza cu mentiunea “Servicii consulare august 2010″.

Sursa: rgnpress.ro

– Se recomandă solicitarea vizei cu suficient timp înainte de efectuarea călătoriei. Viza poate fi solicitată cu cel mult trei luni înainte de începutul planificat al valabilităţii acesteia.

– Solicitanţii se vor prezenta personal (inclusiv minorii însoţiţi de către cel puţin unul dintre părinţi sau de reprezententul legal), atât la depunerea dosarului, cât şi la ridicarea paşaportului.

– FORMULARELE DE VIZĂ SE OBŢIN GRATUIT LA INTRAREA ÎN CONSULAT

– VIZELE PENTRU CETĂŢENII REPUBLICII MOLDOVA SE ACORDĂ GRATUIT

– DOVADA MIJLOACELOR DE ÎNTREŢINERE SE VA FACE PRIN: CARD BANCAR INTERNAŢIONAL PERSONAL AL SOLICITANTULUI DE VIZĂ (ORIGINAL ŞI COPIE) ŞI EXTRASUL DE LA BANCOMAT SAU EXTRASUL CONTULUI BANCAR, DE DATĂ RECENTĂ, DIN CARE SĂ REZULTE SUMA DEŢINUTĂ DE TITULAR; NU SE ACCEPTĂ CERTIFICATE BANCARE ŞI BANI ÎN NUMERAR.

– Formularul de cerere se completează citeţ, cu caractere latine majuscule şi se semnează personal în faţa funcţionarului de la ghişeu. În cazul copiilor minori, cererea va fi semnată de către părinte sau reprezentantul legal al acestora.

– Paşaportul nu trebuie să fie deteriorat, trebuie să aibă suficient spaţiu pentru aplicarea colantului de viză, iar valabilitatea acestuia să depăşească cel puţin trei luni valabilitatea vizei solicitate.

– Toate documentele se vor prezenta în original şi fotocopie sau copie legalizată.

– Termenul de prelucrare a unei cereri de viză de scurtă şedere este de aproximativ 5 zile lucrătoare.

– Valabilitatea vizelor de scurtă şedere nu se poate prelungi în România.

– Viza de scurtă şedere nu conferă dreptul de a desfăşura activităţi lucrative pe teritoriul României.

– Deţinerea unei vize valabile eliberate de o misiune diplomatică sau un oficiu consular al României în străinătate nu garantează permiterea intrării în România. Politia de frontieră poate refuza intrarea străinului în situaţia în care acesta nu îndeplineşte condiţiile legale cu privire la intrarea pe teritoriul României sau care nu prezintă toate documentele justificative care au permis eliberarea vizei.

– Cetăţenii posesori ai unei vize Schengen de scurtă sau lungă şedere sau a unui permis de şedere eliberat de un stat al Uniunii Europene, pot tranzita teritoriul României pentru o perioadă de până la cinci zile, fără obligaţia deţinerii unei vize române.

– Pentru informaţii suplimentare, adresaţi-vă biroului de informaţii deschis pe toată durata programului de lucru cu publicul.

– Prezentarea actelor false implică un refuz definitiv şi sistematic.

Viza de scurtă şedere permite titularului intrarea şi libera circulaţie în România pentru o perioadă care să nu depăşească 90 de zile în decurs de şase luni de la data primei intrări.

Important: Toată documentaţia justificativă a scopului călătoriei in România trebuie prezentată in original + fotocopie (xerox).

I. Documente obligatorii necesare tuturor categoriilor de vize de scurtă şedere:

– formularul de cerere completat integral, cu majuscule şi semnat în faţa funcţionarului de la ghişeu;

– paşaport valabil, în original şi copie. Valabilitatea documentului de călătorie trebuie să depaşească valabilitatea vizei solicitate cu cel puţin trei luni;

– fotografie recentă tip paşaport (3,5 cm x 4,5 cm) color, realizată din faţă, pe un fundal luminos, fiind vizibile toate caracteristicile feţei;

– bilet de călătorie/rezervare valabil/ă până la destinaţie sau permisul de conducere, cartea verde şi documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto;

– asigurare medicală (30.000 euro), valabilă pentru toată durata călătoriei;

– dovada asigurării condiţiilor de cazare (rezervare la o unitate de cazare, act de proprietate sau de închiriere a unei locuinţe în România pe numele solicitantului, dacă persoana/instituţia/societatea nu asigură cazarea);

– dovada mijloacelor de întreţinere în cuantum de 50 euro/zi pentru întreaga perioadă, dar nu mai puţin de 500 euro ori echivalentul în valută convertibilă. Exceptie: in cazul categoriei de viza  ALTE SCOPURI ( C/ZA ), cuantumul este de 100 euro/zi pentru întreaga perioadă, dar nu mai puţin de 500 euro ori echivalentul în valută convertibilă .

– dovada mijloacelor de întreţinere se face prin: card bancar internaţional personal al solicitantului de viză (original şi copie) şi extrasul de la bancomat sau extrasul contului bancar (emis cu cel mult 2 zile inaintea solicitarii vizei) din care să rezulte suma deţinută de titular; nu se acceptă certificate bancare şi bani în numerar.

– secţia consulară îşi rezervă dreptul de a solicita documente suplimentare.

II. Documente solicitate pentru a justifica scopul călătoriei

MISIUNE (C/M) (art. 36, alin. 1, lit. a din OUG 194/2002)

– notă verbală sau scrisoare oficială adresată misiunii diplomatice din partea guvernului sau a altor altor autorităţi ale Republicii Moldova, ori din partea unor Organizaţii Internaţionale prin care se atestă statutul oficial al solicitantului, scopul şi durata oficială a călătoriei.

TURISM (C/TU) (art. 36, alin. 1, lit. b din OUG 194/2002)

– voucher sau rezervare fermă la o unitate de cazare turistică din România şi itinerarul călătoriei; – ordin de plată; – factură proformă; – contractul turistic (dintre solicitant şi agenţia de turism din Republica Moldova); – carnet de muncă şi adeverinţă de concediu de la locul de muncă al solicitantului; – dovada mijloacelor de întreţinere în cuantum de 50 euro/zi pentru întreaga perioadă, dar nu mai puţin de 500 euro ori echivalentul în valută convertibilă; – în situaţia în care solicitarea de viză se depune de către un reprezentant al societăţii de turism, acestuia i se va solicita o delegaţie (procură) din partea societăţii (doar pentru grupurile organizate); – societăţile de turism trebuie să parcurgă etapele necesare în vederea acreditării de către secţia consulară; – secţia consulară işi rezervă dreptul de a solicita documente suplimentare

VIZITĂ LA RUDELE APROPIATE (C/VV) (cetăţeni ai Republicii Moldova care rezidă în mod legal pe teritoriul statelor membre – art. 4, alin. 1, lit. k – Acord CE-Moldova )

– o invitaţie scrisă din partea gazdei (autentificată) ce trebuie să conţină, pentru persoana invitată: numele şi prenumele, data şi locul naşterii, sexul, cetăţenia, numărul paşaportului, perioada şi scopul călătoriei, numărul intrărilor şi, dacă este cazul, numele soţului/soţiei şi copiilor care însoţesc persoana invitată, iar pentru persoana care invită: numele, prenumele şi adresa; – invitaţia trebuie să conţină declaraţia gazdei (persoana vizitată), din care să rezulte că aceasta va asigura costurile privind îndepărtarea, în cazul în care străinul invitat nu părăseşte România până la data la care încetează dreptul de şedere stabilit prin viză, precum şi, atunci când persoana vizitată se obligă, mijloacele de întreţinere şi cazarea străinului; – copie după permisul de rezidenţă valabil;

EXCEPŢIE: In situaţia vizitelor rudelor apropiate, în sensul art. 4, alin 1, lit. k – Acord CE-Moldova, la elevi/studenţi aflaţi la studii în România în mod legal (dovada statutului legal se face prin copia legalizată a cărţii sau a permisului de rezidenţă/şedere), nu este necesară invitaţia din partea gazdei. Persoanele invitate trebuie să prezinte dovezi privind calitatea de elev/student a persoanei vizitate (adeverinţă din partea unităţii de învăţământ); – documente doveditoare ale legăturii de rudenie (cel puţin documentul de bază trebuie prezentat în original sau copie legalizată); – secţia consulară îşi rezervă dreptul de a solicita documente suplimentare.

VIZITĂ (C/VV) (la cetăţeni români sau străini posesori ai unui permis de şedere valabil pe teritoriul României, cu care nu există legătură de rudenie – art.36, ali.1,lit.c, OUG 194/2002)

– o invitaţie scrisă din partea gazdei (autentificată) ce trebuie să conţină, pentru persoana invitată: numele şi prenumele, data şi locul naşterii, sexul, cetăţenia, numărul paşaportului, perioada şi scopul călătoriei, numărul intrărilor şi, dacă este cazul, numele soţului/soţiei şi copiilor care însoţesc persoana invitată, iar pentru persoana care invită: numele, prenumele şi adresa;

– invitaţia trebuie să conţină declaraţia gazdei (persoana vizitată), din care să rezulte că aceasta va asigura costurile privind îndepărtarea, în cazul în care străinul invitat nu părăseşte România până la data la care încetează dreptul de şedere stabilit prin viză, precum şi, atunci când persoana vizitată se obligă, mijloacele de întreţinere şi cazarea străinului; – documente doveditoare ale statutului de rezident legal pe teritoriul României al persoanei care invită; – dovada mijloacelor de întreţinere în cuantum de 50 euro/zi pentru întreaga perioadă, dar nu mai puţin de 500 euro ori echivalentul în valută convertibilă. – secţia consulară îşi rezervă dreptul de a solicita documente suplimentare.

AFACERI (C/A) (cetăţeni ai Republicii Moldova sau rezidenţi legali care sunt asociaţi sau administratori ai unor societăţi comerciale româneşti) – art.36, ali.1, lit.d, OUG 194/2002)

– actul constitutiv al societăţii din care să rezulte calitatea de asociat/administrator a cetăţeanului Republicii Moldova; – certificatul de înregistrare a societăţii; – documente recente care să ateste faptul că societatea comercială este activă (certificat constatator eliberat de Oficiul Registrului Comerţului/factură recentă/extras de cont recent etc.); – dovada mijloacelor de întreţinere în cuantum de 50 euro/zi pentru întreaga perioadă, dar nu mai puţin de 500 euro ori echivalentul în valută convertibilă; – secţia consulară îşi rezervă dreptul de a solicita documente suplimentare.

AFACERI (C/A) (cetăţeni ai Republicii Moldova sau rezidenţi legali care nu sunt asociaţi sau administratori ai unor societăţi comerciale româneşti – art. 4, alin.1, lit c, Acord CE- Moldova )

– o invitaţie scrisă din partea unei persoane juridice sau societăţi-gazdă, sau din partea unei organizaţii, birou sau filială a unei astfel de persoane juridice sau companii, a unor autorităţi locale sau naţionale ale statelor membre sau a comitetelor de organizare a tîrgurilor şi expoziţiilor industriale, a conferinţelor şi simpozioanelor organizate pe teritoriile statelor membre, aprobate de Camera de Stat pentru Înregistrare a Republicii Moldova; – certificatul de înregistrare al societăţii comerciale din România; – documente recente care să ateste faptul că societatea comercială este activă (certificat constatator eliberat de Oficiul Registrului Comerţului/factură recentă/extras de cont recent etc.); – confirmarea deplasării din partea societăţii comerciale din Republica Moldova; – certificat de înregistrare a societăţii comerciale din Republica Moldova; – documente recente care să ateste faptul că societatea comercială este activă; – licenţa de funcţionare a acesteia; – contractul de colaborare între cele două societăţi; – dovada mijloacelor de întreţinere în cuantum de 50 euro/zi pentru întreaga perioadă, dar nu mai puţin de 500 euro ori echivalentul în valută convertibilă; – secţia consulară îşi rezervă dreptul de a solicita documente suplimentare.

TRANSPORT (C/TR) (pentru străinii care călătoresc în România în scopul desfăşurării unor activităţi profesionale legate de transportul de mărfuri sau de persoane, angajaţi ai unei societăţi membră AITA – art. 4, alin. 1, lit. d din Acordul CE-Moldova )

– o solicitare scrisă din partea asociaţiei naţionale a transportatorilor din Republica Moldova care prestează servicii de transport rutier internaţional (AITA), care să menţioneze scopul, durata, frecvenţa si itinerariul călătoriilor; – legitimatia de şofer profesionist;

TRANSPORT (C/TR) (pentru străinii care călătoresc în România în scopul  desfăşurării unor activităţi profesionale legate de transportul de mărfuri sau de persoane, angajaţi ai unei societăţi nemembră AITA – art.36, alin.1, lit.e OUG 194/2002).

– o solicitare scrisă din partea societăţii la care este angajat solicitantul, în care să se menţioneze scopul, durata, frecvenţa si itinerarul călătoriilor; – foile de parcurs, confirmate pentru prima călătorie; – certificatele de înmatriculare ale societăţilor de transport din România şi din Republica Moldova; – contractul de colaborare între cele două societăţi de transport; – permisul de conducere al solicitantului: – legitimaţia de şofer profesionist; – licenţa de transport; – licenţa de execuţie (anexa la licenţa de transport); – secţia consulară îşi rezervă dreptul de a solicita documente suplimentare:

1. pentru rutele regulate: – certificat de atestare profesională (legitimaţie AITA); – autorizaţie pe rută;

2. pentru rutele neregulate: – certificat de atestare profesională (legitimaţie AITA); – carnet interbus, eventual foile de parcurs, lista pasageri, data şi ora deplasărilor.

ACTIVITĂŢI SPORTIVE (C/SP) (pentru participanţii la evenimente sportive internaţionale şi persoanele care îi însoţesc, în calitate profesională – art. 4, alin. 1, lit. i din Acordul CE-Moldova )

– o invitaţie scrisă din partea organizaţiei-gazdă: autorităţi competente, federaţii sportive sau comitete olimpice naţionale ale statelor membre; – lista oficiala a delegaţiei, cu precizarea calităţii fiecărui membru, confirmată atât de organizaţia-gazdă, cât şi de clubul invitat; – documente care să ateste calitatea de sportiv; – secţia consulară îşi rezervă dreptul de a solicita documente suplimentare.

ALTE ACTIVITĂŢI (C/ZA)

culturale, ştiinţifice, umanitare, tratament medical de scurtă durată sau alte activităţi care nu contravin legilor române.

Pentru toate aceste activităţi este necesară:

– dovada mijloacelor de întreţinere în cuantum de 100 euro/zi pentru întreaga perioadă, dar nu mai puţin de 500 euro ori echivalentul în valută convertibilă.

In centru s-a deschis un nou magazin, unde femeile pot cumpara un sot. La intrare sunt expuse instructiuni despre cum functioneaza magazinul: poti vizita magazinul O SINGURA DATA.

-exista 6 etaje, iar caracteristicile se imbunatatesc pe masura ce urci.

La primul etaj, anunt la intrare: Acesti barbati au un loc de munca. Decide de a urca la urmatorul etaj.

La al 2 lea etaj, anuntul la intrare zice: Acesti barbati au un loc de munca, si iubesc copiii. Decide de a urca la urmatorul etaj.

La al 3 lea etaj, anuntul la intrare zice: Acesti barbati au un loc de munca, iubesc copiii, si sunt extrem de frumosi. Wow! zice femeia, dar simte ca trebuie sa urce mai sus.

Al 4 lea etaj, anuntul de pe usa intrarii informeaza: Acesti barbati au un loc de munca, iubesc copiii, sunt extrem de frumosi, si ajuta la treburile casnice.Incredibil! exclama femeia Cu greu reusesc sa rezist! Dar, urca din nou.

La al 5 lea etaj, anuntul de pe usa intrarii zice: Acesti barbati au un loc de munca, iubesc copiii, sunt extrem de frumosi, ajuta la treburile casnice si sunt extrem de romantici. Femeia e foarte tentata sa ramana si sa-si aleaga unul, in schimb hotaraste sa urce la ultimul etaj…

Al 6 lea etaj: ESTI VIZITATOAREA NR 31.456.012 al acestui etaj, aici nu exista barbati, acest etaj exista doar pentru a demonstra cat e de imposibil sa multumesti o femeie… Multumim pentru alegerea de a vizita magazinul nostru!

Vis-a-vis de acest magazin, s-a deschis un Magazin de Neveste.

La primul etaj sunt femei ce iubesc sexul..

La al 2 lea etaj, sunt femei ce iubesc sexul, si sunt si bogate.

Etajele de la al 3 lea la al 6-lea n-au fost niciodata vizitate!

La 29 august parohia ortodoxă de pe strada Sf. Brâncoveni (fosta Sihastrului), Schinoasa, şi-a sărbătorit hramul Sf. Martiri Brâncoveni. La Sfânta Slujbă, oficiată în cinstea Sfinţilor Martiri de către un sobor de preoţi de la Mitropolia Basarabiei în frunte cu preotul paroh Ion Barbău au asistat consilierii primării Codru  – fondatorii acestei parohii, ctitorii şi beneficiarii care sprijină activitatea parohului, şi numeroşii enoriaşi.

A doua zi, pe data de 30 august, la aceiaşi biserică, pentru a remarca semnificaţia cinstirii Sfinţilor Brîncoveni în spaţiul Basarabean, Sfântă Liturghie a fost oficiată de către Înalt Prea Sfinţitul Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor, Petru. În cadrul acestei slujbe a fost sfinţită clopotniţa bisericii ridicată curând. La sfârşitul ceremoniei divine, Protopopul Ioan Barbău, parohul bisericii Sf. Martiri Brâncoveni, în semn de recunoştinţă pentru deosebite merite faţă de Mitropolia Basarabiei, a primit o distincţie bisericească din mâinile Î.P.S. Mitropolit.

Oficierea Sf. Liturghii la biserica Sf. Martiri Brâncoveni, 30 august 2009 de către I.P.S. Mitropolit Petru.

Sfinţirea clopotniţei, 30 august 2009.

Decorarea Protopopului Ion Barbău, parohul bisericii Sf. Martiri Brâncoveni din Chişinău cu steaua de merit.

ACUM AVEŢI POSIBILITATEA SĂ VĂ îNTOARCEŢI ACASĂ FĂRĂ AMîNĂRI ADMINI STRATIVE ŞI, îN CAZUL îNDEPLINIRII CONDIŢIILOR STABILITE, SĂ BENEFICIAŢI ŞI DE ASISTENŢA DE REPATRIERE VOLUNTARĂ CU AJUTOR FINANCIAR ŞI SĂ OBŢINEŢI DUPĂ REPATRIERE ASISTENŢĂ DE REINTEGRARE îN VALOARE DE PâNĂ LA 700 USD.

îNTOARCEREA îN ŢARA DE ORIGINE în cadrul proiectului de repatriere voluntară, Organizaţia internaţională pentru migraţie (OIM) oferă repatriaţilor care provin din ţări ce nu sunt membre ale Uniunii Europene asistenţă la întoarcerea în ţara de origine.

Dacă vă aflaţi în Rep. Cehă în baza unui permis de şedere emis în scopul angajării sau al dezvoltării unor afaceri, iar în urma crizei economice v-aţi pierdut locul de muncă şi doriţi să vă întoarceţi în ţara de origine însă nu puteţi să vă acoperiţi din fonduri proprii cheltuielile legate de călătorie, puteţi benefi cia în plus de asistenţa oferită de Proiectul de repatriere voluntară fi nanţat de către guvernul ceh. în cadrul acestui proiect, dacă îndepliniţi condiţiile stabilite, la plecarea din Rep. Cehă aveţi dreptul la un ajutor fi nanciar în valoare de 500/300 EURO. Mai nou, puteţi beneficia şi de asistenţa pentru reintegrare de până la 700 USD, oferită în cadrul proiectului de dezvoltare destinat cetăţenilor moldoveni.

OIM vă mai poate oferi şi următoarele servicii de asistenţă:

• organizarea întoarcerii în ţara de origine*

• asistenţă în obţinerea unui document valabil de călătorie

• oferirea de informaţii actuale asupra situaţiei din ţara de origine

• intermedierea asistenţei pentru reintegrare în ţara de origine. *

Cheltuielile legate de călătorie (preţul biletelor de avion) sunt achitate pentru Dvs. în cadrul altor proiecte.

ASISTENŢĂ PENTRU REINTEGRARE îN MOLDOVA Oficiul OIM din Moldova, în colaborare cu Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă, a dezvoltat o cooperare pe termen lung pentru creşterea posibilităţilor de găsire a unui loc de muncă pe piaţa moldovenească pentru repatriaţi. In colaborare cu partenerii – organizaţii neguvernamentale, OIM Moldova şi Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă, vor oferi repatriaţilor în diferite regiuni ale Moldovei consultanţă profesională şi asistenţă pentru reintegrare, cu posibilitatea obţinerii unui ajutor financiar în valoare de până la 700 USD pentru o persoană adultă. Proiectul de asistenţă pentru reintegrare poate fi accesat doar o singură dată pentru fiecare persoană. Persoanele condamnate în Rep. Cehă pentru comiterea unor infracţiuni, nu pot participa la acest proiect.

CARE SUNT SERVICIILE DE ASISTENŢĂ OFERITE DE PROIECT îN MOLDOVA ?

• cursuri de limbi străine şi/sau cursuri de calculator

• ajutor financiar în educaţie (de ex. taxe de şcolarizare la universităţi/colegii), care să acopere taxele şcolare pentru cursuri complete de doi ani

• cursuri de instruire profesională (de ex. pentru mecanici, lăcătuşi la maşini-unelte, coafori, muncitori în domeniul sanitar, electricieni, etc.)

• asigurarea instrumentelor de lucru după absolvirea cu succes a cursului de instruire profesională

• asistenţă în căutarea unui loc de muncă corespunzător într-o instituţie de stat/ întreprindere particulară şi, în caz de nevoie şi sprijinirea angajatorului

• sprijin financiar pentru părinţii repatriaţi pentru achitarea frecventării şcolii de către copil, sau pentru înscrierea copilului la creşă sau grădiniţă

• sprijin financiar pentru dezvoltarea unei afaceri pe cont propriu şi pentru realizarea planului de afacere

• alte posibilităţi de reintegrare în baza discuţiei cu angajaţii OIM

CE ESTE DE FĂCUT, DACĂ VĂ HOTĂRâŢI SĂ VĂ îNTOARCEŢI ACASĂ ŞI SĂ BENEFICIAŢI DE ASISTENŢA DE REINTEGRARE ?

1. Contactaţi oficiul OIM şi completaţi un chestionar.

2. OIM examinează dacă îndepliniţi condiţiile pentru a fi integraţi în program.

3. OIM asigură obţinerea documentelor necesare pentru întoarcerea Dvs. acasă.

4. OIM oferă informaţiile actuale asupra situaţiei din Moldova.

5. OIM propune posibilităţi de asistenţă pentru reintegrare şi ajută la începerea pregătirii planului de reintegrare de după întoarcere.

6. OIM oferă asistenţă la plecarea din Rep. Cehă şi după sosirea în Moldova.

7. OIM finalizează cu Dvs. planul de reintegrare şi intermediază asistenţa de reintegrare.

NE PUTEM îNSCRIE îN ACEST PROIECT DE ASISTENŢĂ ŞI, îN ACELAŞI TIMP, îN PROIECTUL REP. CEHE DE REPATRIERE VOLUNTARĂ PENTRU STRĂINII CARE ŞI-AU PIERDUT LOCUL DE MUNCĂ îN REP. CEHĂ ? Da.

Acei moldoveni care se vor întoarce în Moldova în cadrul proiectului guvernamental „Limitarea impactului crizei economice asupra şederii străinilor sub forma repatrierii voluntare a străinilor fără mijloace financiare şi posibilităţi de valorificare a capacităţii de muncă” şi obţin o asistenţă financiară în valoare de 500/300 EURO , pot să se înscrie şi în proiectul de reintegrare. Intr-un astfel de caz însă, suma de 700 USD din cadrul asistenţei pentru reintegrare poate fi folosită doar pentru achitarea cursurilor de instruire profesională, pentru sprijinirea dezvoltării unei afaceri pe cont propriu, pentru realizarea planului de afacere, etc. şi nu pentru achitarea cheltuielilor directe cu bani gheaţă. Organizaţia internaţională pentru migraţie (IOM) Organizaţia internaţională pentru migraţie – International Organization for Migration (IOM) este o organizaţie interguvernamentală, cu sediul principal la Geneva. Ea a fost înfiinţată încă din anul 1951, în scopul ajutorării refugiaţilor de război cu repatrierea în ţările de peste mări. La ora actuală, organizaţia numără mai mult de 130 ţări membre. In Rep. Cehă, Organizaţia internaţională pentru migraţie acţionează din anul 1998. De la început ea s-a ocupat de programul repatrierilor voluntare, în cooperare cu Ministerul Afacerilor de Interne.

DATE DE CONTACT ŞI MAI MULTE INFORMAŢII

Date de contact în Rep. Cehă: Organizaţia internaţională pentru migraţie (IOM) Dukelských hrdinů 692/35 170 00 Praga 7, Rep. Cehă Tel.: 233 370 160 E-mail: Prague@iom.int

Date de contact în Moldova: Organizaţia internaţională pentru migraţie (IOM) str. Ciuflea, 36/1 Chisinau MD 2001 Republica Moldova Tel: (+373) 22 23 29 40 http://www.iom.md, http://www.iom.int

Mai multe informaţii găsiţi şi în paginile:

http://www.iom.cz,

http://www.migratie.md

şi în pagina cehă pentru străini http://www.domavcr.cz.

În urma numărării voturilor la secţia de votare deschisă la Bologna, Italia, situaţia este următoarea:

Pentru PCRM au votat 58 de persoane

PLDM- 1227 persoane

PL- 1965 persoane

AMN- 159 persoane

PD- 116 persoane

Celelalte trei partide înscrise în cursă (PPCD, PSD şi PEAV), care nu au trecut pragul electoral conform datelor preliminare pe ţară prezentate de CEC, au acumulat câte 80, 26 şi respectiv 11 voturi.

Numărul de voturi valabil exprimate la secţia de votare deschisă în Bologna, este de 3642 din numărul de 3652 de buletine de vot ridicate de alegători.

Sursa: http://jurnal.md

Astăzi la postul de radio Vocea Basarabiei, în cadrul emisiunii „Oameni de bine”, moderată de Maria Bulat-Saharneanu, s-a pus în discuţie situaţia politică şi socială din R. Moldova analizată prin prizma ortodoxă. Invitatul emisiuni a fost Romeo Cemîrtan, doctorand la Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul Universităţii „Al. Ioan Cuza”, Iaşi. Vă propunem înregistrarea acestei emisiuni:

1

2

3

4

5

şi vă invităm să lăsaţi comentarii.

Răspunsurile la întrebările frecvente cu privire la alegerile din 29 iulie 2009 le puteţi găsi aici.

Ludmila Zahu-Riza: Atunci cand pleci de acasa, iti lasi gospodaria, iti lasi copiii ai o motivatie, una de a-ti schimba viata. Acum, mjoritatea basarabenilor din Belgia si-au schimbat viata radical. Multi deja si-au cumparat casa, unii si-au adus copiii si i-au dat la scoala in Belgia, sunt cu actele in regula. Multi au insusit doua limbi, franceza si nerlandeza/olandeza. Deci, moldovenii de aici sunt foarte motivati sa schimbe lucrurile si in tara. Si asta dupa ce si-au schimbat destinul, aflandu-se in strainatate in ultimii sapte-zece ani.

Europa Liberă: Banuiesc ca stiti si cate partide s-au inscris in cursa electorala si ce includ platformele lor electorale si ce promisiuni fac alegatorilor. Ludmila Zahu-Riza: Data trecuta, adica inainte de alegerile din 5 aprilie am organizat o actiune in fata Bursei de la Bruxelles, care s-a chemat “Hora schimbarii”.

Moldoveni manifestînd la Bruxelles în martie 2009

Atunci au venit foarte multi basarabeni, cred ca mai multi nu am reusit sa adun vreodata. Si am distribuit informatie, platformele electorale ale formatiunilor politice. Evident, am difuzat si informatie despre PCRM, pentru a nu zice ca distribuim numai ceea ce propune opozitaia. Si asta sa nu apara o doza de subiectivism. Asa ca lumea e informata. Majoritatea sustine, totusi, opozitia. Flancul communist exista aici la Bruxelles, dar e foarte slab si asta ne bucura.

Europa Liberă: Voi, dar si foarte multa alta lume vorbiti despre o schimbare, tu cand spui ca iti doresti o schimbare la ce te referi, in primul rand?

Ludmila Zahu-Riza: Mai intai de toate, schimbare inseamna libertate. Pentru mine inseamna libertatea de circulatie, de exprimare, de a decide singur unde vrei sa mergi si ce doresti sa faci. Or, in Moldova acest lucru nu se intampla. Mai intai de toate din motive economice. Atata timp cat aceasta schimbare la nivel politic, economic, si a libertatii individuale nu se produce, aceasta tara nu fi viabila. Pentru unii cetateni ca si mine care suntem mari doritori de schimbare si de libertate.

Europa Liberă: Dar o buna parte din cei care-si doresc schimbarea si o pot face se afla la munca peste hotare… Cine sa-si asume aceasta responsabilitate?

Ludmila Zahu-Riza: Cei care se afla peste hotare isi doresc schimabarea asemenea celor care au ramas in tara. Doar ca cei din tara, poate ca nu mai au acea speranta ca o schimbare e posibila. Va dau si un exemplu. Cei care au ajuns in Belgia sau in Irlanda, sau in o alta tara din Europa, cand au decis sa plece din Moldova, au luat o decizie radicala. Unii le reprosau de ce pleaca, doar nimeni nu-i asteapta in Occident. Noi am plecat in speranta ca vom reusi acolo unde ne aflam azi. Si nu am dat gres. Am tot ce-mi trebuie, libertate, posibilitati economice si prosperitate economica.

Europa Liberă: Spuneai ca ati organizat mai multe activitati, acolo, in Belgia pentru a-i motiva pe moldovenii aflati in aceasta tara sa mearga la vot. Crezi ca va fi o prezenta buna la urnele de vot in data de 29 iulie, totusi la voi e o zi lucratoare?

Ludmila Zahu-Riza: Mi se pare o absurditate. Dar eu sper totusi ca multi vor veni dupa orele de lucru, pana la 21:00. Desi la nivel legal e un mare impediment. Mi se creaza impresia ca ambasada ne trateaza cu un dispret si o dizgratie totala. Ambasada si guvernul ar fi trebuit sa ia in calcul toate obesrvatiile pe care le-am facut dupa 5 aprile. Si anume, dimensiunile urnei de vot, care pana la amiaza era deja plina cu buletinele de vot, faptul ca nu li s-a permis multora sa voteze cu buletinul de identiate, insistand sa mearga lumea dupa pasapoarte. Faptul ca am facut coada ca la cumpăratul carnatilor in perioada sovietica. Deci, atunci nu a fost bine organizat. Dar ce sa zic, e Moldova, si e foarte specific pentru Moldova acest fel de organizare.

As vrea sa mai adaug un lucru important. Azi la ora 17:00 in Parlamentul European va avea loc un eveniment pe care il organizam “Democratia in Moldova – a doua sansa!”

Europa Liberă: Ce v-a determinat sa sensibilizati structurile europene?

Ludmila Zahu-Riza: Anume faptul ca sansele democratiei sunt foarte mari dar e nevoie de un pic de atentie din partea UE. Pentru ca am avut tortura, maltratare si indimidare dupa 5 aprilie mi-am zis ca trebuie sa sensibilizam Europa sa stie ca e posibil un dezastru dar daca avem atentia lor, acest dezastru poate fi evitat.

Valentina Ursu, Europa Libera,

http://www.europalibera.org

Sunt un nou-venit pe lumea asta de suspine.

Nu am un ghid şi greu deosebesc răul de bine.

Încerc doar primii paşi în… se numeşte „viaţă”,

Dar, chiar şi vara, întâlnesc doar gheaţă

Şi cad. Din fericire, am o siguranţă:

E mama şi cu tata – veniţi mai de demult

Care, la fel ca mine, la-nceput au căzut,

Şi-n suferinţi şi răni căderile-au trecut

Şi i-au durut necontenit spre-a nu uita de ele

Acum e rândul meu – să mi le fac pe ale mele.

18.07.1995

Inexplicabile-s simţirile ce le trăiesc atunci

Când întâlnesc în cale-mi diferiţi năuci

Plini de orgoliu, de ambiţii, de trufie

Şi de invidie ce strică o prietenie,

Şi tot ce e frumos preface-n nebunie.

Ei râd de suferinţa altora, se bucură oricând

Când de durere oamenii se plâng

Şi devin palizi când norocul iese-n cale surâzând,

Iar oamenii, iubindu-se sunt fericiţi.

Eu mă feresc de aceşti inşi, şi, vă rog, vă feriţi!

20.07.1995

Din ce în ce mai des aud, văd şi chiar simt

Minciuna ce se străduie să facă legământ

Între spirite-omenşti şi diaboliceşti moravuri

În rezultat, trăim între oameni-balauri

Şi nu mai vezi decât uscaţii lauri

A unor vremi trecute în repaos –

Spre marea favoare a acestui haos,

Când nimeni nu mai intră în pronaos,

Şi semnul crucii e semn de pieire

Şi totu-i zarvă, bârfă, nebunie…

22.08.1995

Viorica Olaru

azi Viorica Olaru-Cemîrtan

Ieri, 19 iulie, prim-vicepreședintele PLDM Alexandru Tănase a avut la Paris o întâlnire cu alegătorii din Franța lângă bustul lui Mihai Eminescu din cartierul latin.

Politicianul a împărțit CD-uri și flyere cu îndemnuri de vot nu doar pentru PLDM, dar și pentru PL și AMN, transmite blogul corneliuharea.blogspot.com.

Tănase a declarat că scopul său principal în Paris nu e de a face campanie pentru PLDM, ci de a îndemna oamenii să meargă la votare, știind că la Paris părerile sunt deja împărțite asupra partidelor din Opoziția parlamentară.

Alexandru Tănase a mai declarat că va opta pentru ca în funcția de șef al statului să fie aleasă o persoană neutră în mod provizoriu pe vreo 20 de luni, timp în care deputații ar urma să producă modificările necesare în legislație, pentru a transfera acest drept direct alegătorilor și să organizeze alegeri prezidențiale noi.

În chestiunea problemei transnistrene, candidatul PLDM, Alexandru Tănase, a precizat că i-ar plăcea o abordare după modelul cipriot, amintind că Ciprul s-a integrat în UE fără a-și soluționa problema teritorială.

Surse:

http://www.unimedia.md

Blogul lui Corneliu Harea

Ploaia torentiala cu grindina – a treia in ultimile 10 zile.

Care este mesajul?!.

CHEIA

Mari poeti, de-a lungul vremii, au asemanat femeia Cu o floare, cu un soare, c-o zeita, cu-o scanteie, Cu o apa, c-o papusa… Eu, cum nu-s poet prea mare, zic ca seamana c-o usa .

Usa catre fericire, usa catre mangaiere Usa ce spre taine duce galopand… luna de miere. Usa catre inrobire, usa jugului etern Usa care iti deschide perspectiva spre infern.. Deh, dar ca s-ajungi sa intri, e-o problema delicata Fiindca mai intai de toate, usa trebuie descuiata. Si treaba se face bine si devine fericita Nu cu cheia la-ntimplare, ci cu cheia potrivita.

Cheia ei originala, orice usa-n lumea asta Dupa nunta si traditie are cheia ei, si… basta! Dar de iei un gen de usa , simpla, dubla sau de tei Si-ai sa vezi ca merg la dinsa doua sau mai multe chei

Stai, n-o sparge cu toporul, nu tipa, nu fa scandal, Ia-ti mai bine portofelul si te du la tribunal. Ca sa-ti iei o alta usa , liber trebuie sa fii Si-asta costa, dupa leafa, de la 3 la 7 mii!

Cand alegi o usa noua, trebuie s-o faci cu arta Sa n-aiba, Doamne fereste, broasca defecta sau sparta … Ca broasca atat e buna, pana n-a scapat la chei, Ca pe urma n-o mai fereci, nici cu doua nici cu trei.

E asemeni cu ulciorul, care dus prea des la apa Te trezesti ca-i sare smaltul, ori se sparge, ori se crapa..

Usa este ca gaina, ca abia cand e batrana Mai matura si mai coapta, face supa cea mai buna. Da, dar care om in viata nu si-a spus in gandul lui: „Da-o dracului de supa, vreau un piciorus de pui”?

Usa este ca un loto, zice pustiului un tata Nu e nici o diferenta – dai un ban, mai tragi odata Insa, dragul tatii, afla, nu tine cat vesnicia, Ca exagerand cu joaca, ti se strica jucaria.

Am vazut o usa care a trait in viata toata Ca o sfanta cuvioasa, si-a murit nedescuiata. A urlat la dansa cerul, cu o voce ca de crai: „Hei, stafie ingalbenita, poate vrei sa intri-n rai? Mars la iad, acolo-i locul pentru-o scandura uscata Ai trait degeaba-n lume si-ai ramas tot incuiata.”

Ce te temi mereu de usa ? o sa-mi spuneti cu temei, Habar n-am. Aveti dreptate, sa vorbim atunci de chei. Fiindca principalu-n lume, nu e gandul, nici ideea Nu e focul si nici roata, principalul este cheia..

Si exista chei… o groaza, cati barbati, atatea chei, Ca de cind e lumea lume, cheile le tin la ei.. Unele sint lungi si groase, sau subtiri ca un siret Altele mici, delicate, ce deschid si un fiset.

Principalul nu-i marimea, important – la orice usa – E sa se loveasca cheia si sa fie…. jucausa. Sa nu se indoaie-n broasca si sa tina la-nvartit.. Chei de lacate, valize, de casete, frigidere, De camari, de manastire, pivnite sau sifoniere, Ar mai fi cheia franceza, cheia la casa de bani, Cheia de la Turnul Londrei sau facuta de tigani, Dara, ce te faci amice, ca din sute de modele Tu te chinui toata viata cu o cheie de… sardele?

Merge ea cat merge bine, dar apoi prinde rugina Si-atunci nici Gerovitalul n-o mai scoate la lumina! Poti sa-i dai cu glaspapirul, smirghel, pile, ciocolata, Tot ce-ncerci este zadarnic, ti-a iesit din uz si gata!

‘Geaba-ncerci, ‘geaba te zbuciumi si degeaba-ti iesi din fire. Nu te mai vaita la lume, nu e vina nimanui, Leaga-o cu-n siret sau funda, fa-i un nod si pune-o-n cui! Sunt atitea chei pe lume, cheia „sol” si cheia „fa”, Dar asta nu te-ncalzeste daca n-ai tu cheia ta.

Si… zicind cum zic batranii… la o tinerete noua, Zici… privindu-ti amintirea… „AH, DE-AS FI AVUT EU DOUA!”

Mai multe organizaţii ale moldovenilor din diasporă au hotărât să folosească un fel de linie fierbinte mobilă, pentru a-i mobiliza pe alegători, fie pe cei din străinătate fie pe cei de acasă, să meargă pe 29 iulie la vot.

Organizatorii campaniei consideră extrem de necesare acţiuni suplimentare de motivare a alegătorilor, după ce alegerile au fost fixate pentru o zi de lucru iar autorităţile de la Chişinău nu au luat măsuri suplimentare pentru a a deschide secţii de votare în afara misiunilor diplomatice.

Iata ce spune Vlad Spânu, preşedintele Fundaţiei Moldova din Washington, şi unul dintre iniţiatorii campaniei: „Din estimări diferite sunt între 400 şi 800 de mii de cetăţeni. Dacă putem să acoperim 25 la sută, eu cred că 100 de mii de cetăţeni este foarte mult şi ei sunând acasă şi găsind cel puţin 5 persoane cum ne-am propus, deja va fi un număr destul de mare”.

Corina Leancă are 24 de ani şi munceşte de mai bine de un an în Alaska. Deşi recunoaşte că îi este dor de casă, ea spune că nu s-ar grăbi să revină în R. Moldova, mai cu seamă după evenimentele din aprilie: „Aici e democraţie, aici cuvântul fiecărui om contează. Dacă ai ceva împotrivă, spui la guvernator, spui la senator şi glasul tău e auzit. Nu ca la noi, la noi ceea ce se face este ieşit din comun. Toată lumea râde de noi. Când am aflat de voturile de la Moldova nici nu ştiam ce să fac, să râd sau să plâng de prostia omenească”.

Corina se angajează să trimită zeci de sms-uri apropiaţilor, îndemnându-i să meargă la vot, mai ales că din cauza distanţei, pe 29 iulie ea nu va vota. „Ambasada e la Washington, dar eu nu am cum să ajung acolo. Aici la Alaska nu-i ambasadă. Dacă pot să contribui cumva, eu am să fac tot posibilul, pentru că e pentru tineri, e pentru noi”.

Expertul IDIS Viitorul, Ghenadie Mocanu notează că iniţiatorii campaniei ar trebui să ţină cont de faptul că în R. Moldova, libertatea de expresie pe reţeaua Internet, se confruntă şi ea cu obstacole: „Având la îndemână instituţiile statului, partidul Comuniştilor ar putea să conteste agitaţia electorală din afara Moldovei”.

Vlad Spânu se declară convins că autorităţile de la Chişinău nu au cum să zădărnicească iniţiativa: „Twitter-ul şi Facebook-ul nu pot fi închise de nicio ţară, în special de Republica Moldova. Mulţi deja au înţeles că este foarte important ca serverile să fie în străinătate”.

Autorii campaniei au întitulat-o „5 sms-uri pentru o Moldovă Democrată”, fiind conştienţi că metoda este la îndemîna oricărui partid. Şi asta pentru că, aşa cum se ştie, cel puţin două partide nu au ezitat să folosească SMS-urile chiar în ziua alegerilor, ghidîndu-se de principiul perfect moral – ceea ce nu este interzis este admisibil.

Diana Răileanu, Europa Libera.