La început nouă, dar treptat îndrăgită, lumea dansului devine nu doar o pasiune pentru cei ce trăiesc în ea, dar şi un univers ce le influenţează destinele. Ceea ce se poate spune cu siguranţă despre Codrenii este că reuşesc să atingă performanţe inegalabile şi în dans, şi la învăţătură.
Privind retrospectiv, când şi cum a început cariera dvs. de conducător artistic al Ansamblului de dansuri populare „Codrenii”?
1992 constituie anul ce mi-a legat destinul de Călăraşi (eu fiind originar din Sângerei). Pe atunci eram student la Institutul de Arte, iar seara, după ore, veneam cu drag să lucrez cu cei din „Codrenii”. De fapt, practic a trebuit să încheg din nou acest colectiv, pentru că de vreo doi ani nu mai activa. Într-un timp foarte scurt, am reuşit să coagulez colectivul şi chiar am realizat un program de concert, după care împreună cu „Ciobănaşii” am avut câteva ieşiri de succes.
Probabil că mulţi dintre cititori ar fi interesaţi să afle cum selectaţi copiii?
Nu selectez copiii după anumite criterii, cum ar fi: auz muzical, ritm, memorie. Consider că fiecare om este cu har, atâta doar că la unii talentul este puţin mai interiorizat şi în acest caz nu trebuie decât dezvoltat. Din propria experienţă vă spun că am lucrat şi cu copii care la început nu se orientau în scenă sau, în genere, nu simţeau ritmul, treptat însă, prin muncă şi perseverenţă, au reuşit să-şi şlefuiască imaginea scenică, ajungând chiar să strălucească pe scenă.
Cei ce doresc să se înscrie o pot face oricând? Nu, nicidecum. O nouă grupă se formează o dată în trei ani, următoarea fiind planificată abia peste doi ani. Îmi dau seama că doritori ar fi mult mai mulţi, dar asta e…
Care este vârsta oportună pentru a începe practicarea dansului? Personal, încep să lucrez cu copiii ce au atins deja vârsta de 8 ani.
De ce? Cu cei mici este foarte dificil de lucrat. Am încercat, dar mi-am dat seama că nu este cazul, iar cea mai bună vârstă mi se pare totuşi cea de la 8 ani. Începând de atunci copilul devine mai responsabil din toate punctele de vedere.
Câţi dansatori sunt la moment în „Codrenii”?
Codrenii sunt împărţiţi în 3 grupe de vârstă, iar în fiecare grupă – câte 8 perechi, deci, în total, sunt 48 de dansatori.
Vă puteţi lăuda cu condiţii bune de antrenament?
Referitor la condiţii aş spune că ar putea să ne invidieze şi unele colective de la Chişinău, ele fiind foarte bune: scena ne stă oricând la dispoziţie, de asemenea avem o sală de balet, Ludmila Andreev fiind cea care se ocupă cu dansul clasic.
Mai sunt şi dansatori dintre cei ce se plictisesc şi abandonează dansul?
Pleacă doar cei care vin să facă dans la insistenţa părinţilor. Propria convingere este cea mai importantă atunci când vrei să practici ceva, fie dans, pictură sau muzică. Iar copilul nu trebuie impus să facă ceea ce vor adulţii. Să nu uităm însă şi de faptul că copii sunt foarte ocupaţi în ziua de azi, chiar supraobosiţi, fiind implicaţi, la fel cred din dorinţa părinţilor, în mai multe genuri deodată. După mine, este dificil de obţinut succese în asemenea cazuri.
Apropo, ce genuri de dansuri include programa dvs. de activitate?
Bineînţeles – dansurile populare din diferite zone ale Moldovei, la fel dans ţigănesc, bulgăresc şi vals.
Costumele sunt cumpărate de dansatori?
La procurarea costumelor populare a contribuit Direcţia Cultură Călăraşi, celelalte sunt cumpărate de părinţi.
Ştim că aveţi în palmares mai multe premii, puteţi să le treceţi în revistă pe cele mai recente şi la care ţineţi în mod deosebit?
De-a lungul anilor am obţinut succese cu care, într-adevăr, ne putem mândri. A devenit deja o tradiţie frumoasă ca în fiecare an să mergem la Festivalul Internaţional al dansului din Bulgaria. Şi de fiecare dată, pe lângă faptul că ne încărcăm bateriile, culegem cele mai frumoase impresii despre această ţară, facem cunoştinţă cu arta altor popoare, facem schimb de experienţă şi legăm noi prietenii, ne întoarcem acasă cu locuri de frunte. Astfel, în 2008 ne-am bucurat de locul I, iar în 2009 – de locul II . E de menţionat că şi concurenţa a fost una acerbă. De exemplu, în anul trecut la festival au participat 10 ţări (printre care, Rusia, SUA, Ucraina, Polonia etc.), în jur de 3000 de copii. În anul trecut, cu susţinerea Primăriei Călăraşi, Codrenii au participat la două Festivaluri Internaţionale în Polonia. În ambele cazuri nu a fost vorba de concursuri, ci doar de prezentări. Ar fi cazul să remarc aici colaborarea bună pe care o avem cu părinţii şi Primăria Călăraşi, cărora, le datorăm, în mare parte, succesele obţinute.
Faptul că „Codrenii” au deja un nume, contemplat de mulţi, precum şi multe premii în palmares este cu adevărat o realitate frumoasă, dar bănuiesc că şi munca, perseverenţa copiilor şi a dvs. ca conducător este de remarcat. Cât de minuţios vă pregătiţi?
Ne antrenăm de 3 ori pe săptămână, fiecare repetiţie durând cam 2-3 ore. Sigur că uneori este nevoie şi de repetiţii suplimentare.
De câtă pregătire are nevoie un începător până la prima ieşire în scenă?
În primii trei ani nici nu poate fi vorba de concerte. În tot acest timp se dau mişcări din diferite dansuri, se fac lecţii demonstrative pentru părinţi, arătându-se ce s-a reuşit şi trasându-se, totodată, nişte obiective de viitor.
Şi chiar este atât de frumos totul la „Codrenii” sau mai există şi unele probleme?
Despre probleme nu prea aş vrea să vorbesc. Cel mai mult ne întristează faptul că nu putem răspunde pozitiv la mai multe chemări ce ni se fac din străinătate, de exemplu din Italia, Spania, pentru a participa la diverse concursuri. Acest lucru se întâmplă, bineînţeles, din lipsă de finanţe. Sperăm că pentru anul viitor vom găsi un sponsor şi vom putea pleca la aceste festivaluri, care sunt de o anvergură mult mai mare ca cele la care noi am luat parte deja.
Aceste deplasări peste hotare nu periclitează procesul de studii al copiilor?
În general nu, pentru că, de regulă, plecările peste hotare le planificăm pentru zilele de vacanţă.
Cum sunteţi apreciaţi pe scenele internaţionale?
Foarte bine! Coloritul dansurilor noastre şi însuşi costumul nostru popular emană multă căldură. Acest lucru este remarcat de străini, apreciindu-ne foarte mult arta naţională.
Mai sunteţi şi conducător artistic al Ansamblului „Izvoraşul” din Sipoteni. Ne puteţi spune câte ceva şi despre el?
Bazele Ansamblului de dansuri „Izvoraşul” de la Sipoteni le-am pus chiar eu, în anul 2001. Ca şi „Codrenii”, „Izvoraşul” se bucură de un mare succes atât în ţară, cât şi peste hotarele ei. Anul trecut am realizat un turneu în mai multe oraşe ale lumii, printre care, Veneţia, Roma, Paris, Praga etc. Cheltuielile au fost suportate de părinţi şi parţial de Primăria Sipoteni. Iar în vara trecută tot cu „Izvoraşul” am fost la un Festival Internaţional în Grecia.
Vă mulţumim mult pentru timpul acordat şi receptivitatea promptă de care aţi dat dovadă şi, bineînţeles, pentru faptul că ne duceţi faima Călăraşiului peste hotarele ţării. Succese mari în continuare!
Interviu realizat de Viorica Olaru CĂLĂRAŞII