De ce iubim manelele?

Sunt oare manelele o consecinţă a transformărilor din societatea noastră postcomunistă?Pot fi consideate ca rezultat al adaptării la tot ce reprezintă urâciune şi vulg?



Tinerii nu sunt singurii amatori ai manelelor. Faptul că această muzică s-a extins şi place altor grupuri sociale se explică prin degradarea continuă a vieţii sociale din R. Moldova. Vânzătoarea de plăcinte are priză la cumpărători dacă la ghereta ei răsună „cântecele” lui Costi Ioniţă, Minodora şi mulţi alţi interpreţi de manele. Zidarii care lucrează de zor la construcţia unui bloc sunt motivaţi să muncească şi să presteze servicii de calitate numai dacă le bâzâie toată ziua „bucăţi de dor şi jale”. Ei afirmă că aceste cântece le ung sufletele şi spun lucrurilor pe nume. Fiecare basarabean bătut de soartă înţelege mesajul şi se regăseşte în sărăcia reflectată prin intermediul manelelor. Lumea copiilor străzii este de asemenea invadată de “epidemia manelistică”. Aceştia nu se sfiesc să-şi etaleze existenţa prin intermediul “baladelor” ce derulează firul vieţii al unui paria. Manelele reuşesc să atragă, întrucât prin simplificarea la maximum a formei, conţinutului şi sensului vieţii se ajunge la acceptarea teribilului, a vulgului care duce spre o nuditate psihologică. Preferinţa unora de a se orienta spre decădere şi regres atrage după sine câţi mai mulţi indivizi. Se formează o masă care ajunge să domine, să tiranizează şi să transforme, inversând valorile. Oricât de mult ar fi „omul-manelist” o consecinţă a condiţiilor de existenţă, îl avem, deoarece el se dovedeşte până la urmă a fi necesar. Doar prin intermediul lui se pot accentua şi alte caracteristici ale societăţii, precum: puturoşenia şi josnicia, intoleranţa, violenţa. Fără îndoială maneaua prinde la o anumită categorie socială şi la un anumit segment de vârstă, deoarece în fond nu se rezumă la ceva esenţial şi se defulează sub unitatea unui demers lipsit de orice pretenţii „scrobite”.
Caracteristica cea mai răspândită a epocii noastre este faptul că omul a pierdut în propriii săi ochi, la un grad incredibil, demnitatea, iar incertitudinea, aparenţele sunt proprii acestor vremuri. Trăsăturile respective ar putea trăda o criză de identitate profundă şi ar putea crea imaginea unui popor flecar, nerâvnitor şi lipsit de Dumnezeu.
Nu neg faptul că manelele sunt la fel de importante pentru unii, precum telenovelele reprezintă elixirul vieţii veşnice pentru o anumită categorie de fufe sau după cum microbiştii nu concep să petreacă o zi fără a-şi lua doza necesară de fotbal, scăldaţi plăcut în mocirla sentimentelor de bine şi de împlinire. În cazul în care te animă o astfel de muzică, înseamnă că nu eşti departe de cei care au conceput-o. “Oooooohhh, inima meaaaa!!!” urlă “Copilul-minune” al genului, din dorul şi cheful unui balcanism latinesc, care întoarce spatele tendinţelor spre Occident. De fapt, în asta şi constă valoarea de manifest cultural-politic a “manelei”. Ea scoate în evidenţă nimicnicia cuvintelor aiurite într-o orbecăială supranumită „rimă”, folosind combinaţii precum „De ce mă minţi, de ce mă minţi? Tu eşti tot ceea ce simt...” şi pune pe piedestal calităţile omului de rând, adică ţine de cheful şi dănţuiala vulgului, de problemele şi realităţile lui. 

Mai mult despre manele

Huiduite şi caracteizate cu furie, de multe ori, ca o formă subculturală, totuşi, manelele au ascultătorii lor. Sunt mulţi, sunt puţini? Cert este că aceasta a depăşit graniţele de etnie şi clasă socială. De multe ori s-ar putea afirma că aceştia, din păcate, reprezintă o categorie de oameni neocupaţi care nu îşi complică existenţa şi nici nu vor să practice o depăşire de sine. Deoarece nu au cunoştinţe vaste în domeniul muzicii, pentru anumiţi oameni, produsul cultural trebuie să fie unul extrem de simplu şi banal ca să poată ajunge direct la rana sângerândă, având rolul unui prieten capabil să le aline durerea şi să le înţeleagă păsul. Muzica pe care o denumeşte astăzi conceptul de „manea” aduce aminte de o formă matură şi împlinită a kitsch-ului, iar estetica şi profunzimea mesajului practic nici nu merită a fi comentate, pentru că aşa ceva nu există în textul manelelor de azi.
Oare putem înţelege prin manele o formă autentică de exprimare muzicală a românului; un folclor nou, viu, care nu are pretenţii intelectuale şi se naşte direct din ironia şi amarul cotidian al indivizilor de pe meleagurile mioritice? Mai degrabă, manelele ar putea fi considerate o modă la nivel naţional. După cum se ştie, de multe ori moda înseamnă ceva efemer şi fără substanţă. Ar fi bine ca această tendinţă care s-a infiltrat cu stupoare să treacă mai repede, dacă aşa ceva e posibil în cazul manelelor.


Sursa
2007-05-15 12:17:52



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

04:11:17Richard Wurmbrand – Ferestre spre cer – 2 din 7 —» Curbet Alexandru
21:22:15New Theme: Twenty Twenty —» alexandrubitca
20:52:47Viber со своей рекламой... —» XStrafer's WebPlace : unconformable point of view.
20:21:32Legitimat de paznicul universității teologice —» Curaj.TV | Media alternativă
20:18:22Inevitabilul și ceea ce nu poate fi schimbat —» Victor Timotin | creează, inovează, dezvoltă și fii exemplu
16:42:12temps —» turn up the silence
16:29:24Câte locuințe au fost procurate prin programul ”Prima Casă”: Proiect electoral sau social?! —» Elena Robu
16:00:27În numele dreptului // Ziua internațională a drepturilor omului —» Moldova Creștină
15:53:36Primăria a angajat paznici pentru… bare —» Curaj.TV | Media alternativă
15:48:11Beer Simmered Beans —» ajna-blogging-press
15:35:53Premieră în industria vitivinicolă autohtonă: „Wine of Moldova” a obținut AUR pentru vinul în vrac —» Elena Robu
15:23:45Păziți-vă de aluatul fariseilor | Pastor Vasile Filat —» Moldova Creștină
14:53:51A murit solista trupei Roxette —» Elena Robu
12:33:04Un nou local pentru amatorii de vinuri – Decanter —» Fine Wine
12:20:48O nouă schemă de corupţie la Primăria mun. Chișinău şi Agenţia Servicii Publice —» Elena Robu
09:44:05Thick White Curtains —» Andrei Fornea
09:25:03ALT POEM SENTIMENTAL DE LA ALMA MATER... —» Leo Butnaru
09:20:49Best Home Design Ideas —» Andrei Fornea
09:14:49Велосипедная инфраструктура Кишинева: Острая необходимость и надежды на будущее —» Заметки Начинающего Журналиста
09:01:26Provocarea verii (turul doi) la Biblioteca „Transilvania” —» BiblioCity
08:12:56Moș Niculae. Top vânzări 2019 —» Gheorghe Erizanu
07:06:52UN POEM DE AZI, UN POEM DE DEMULT... —» Leo Butnaru
06:26:46Ткачук шь-о трас партид ку логотип копиат ши копий пе сченэ :) —» un alt blog
00:25:37Cu tartine de icra rosie si fara lumina —» Curaj.TV | Media alternativă
22:45:22Poliția Română continuă să se facă de râs —» Curaj.TV | Media alternativă