MAE este cu legea, iar CEC are in spate o majoritatea comunisto-pepecedista

Asa cum a mai fost anuntat, concurentul electoral Miscarea Actiunea Europeana a contestat, in Curtea de Apel, legalitatea Hotaririi Comisiei Electorale Centrale nr.2132 din 12 februarie 2009 “Cu privire la securizarea procesului de votare la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009”, prin care s-a decis ca, la scrutinul din 5 aprilie 2009 pentru alegerea Parlamentului Republicii Moldova, birourile electorale ale sectiilor de votare vor marca actele de identitate ale alegatorilor ce vor participa la votare cu stampila speciala, avind imprimata inscriptia „ALEGERI 05.04.09”, conform unei Instructiuni aprobate de Comisia Electorala Centrala.

Astazi, joi, 19 februarie, a avut loc sedinta de judecata la Curtea de Apel, la care MAE a fost reprezentat de Vitalia Pavlicenco, deputat, Dumitru Brasoveanu, avocatul MAE, fost deputat, Anatol Revenco, reprezentantul MAE la CEC, presedintele-interimar al PNL.

Reprezentantul MAE considera hotarirea contravenind mai multor norme constitutionale si legale, urmind a fi anulata, pentru ca, astfel, Comisia Electorala Centrala si-a depasit atributiile stabilite prin lege si a incalcat principiul constitutional de separatie a puterilor in stat, prevazut de art.6 din Constitutie.

Conform art.61 alin.(2) din Constitutia Republicii Moldova “modul de organizare si de desfasurare a alegerilor este stabilit prin lege organica“. Art.72 alin.(3) lit.a) din Constitutie prevede ca sistemul electoral in Republica Moldova se reglementeaza prin lege organica. Iar potrivit art.60 alin.(1) din Constitutie, „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova si unica autoritate legislativa a statului.” Insesi notiunea de „sistem electoral” cuprinde: 1) principiile si conditiile de participare la constituirea organelor reprezentative; organizarea si reglementarea alegerilor; 2) modul de atribuire a mandatelor in autoritatile reprezentative dupa stabilirea rezultatelor votarii.

Art.53 alin.(1) din Codul electoral, adoptat de Parlament conform stipularilor constitutionale mai sus mentionate, reglementind procedura de efectuare a votarii, stabileste ca ”biroul electoral al sectiei de votare inmineaza alegatorului buletinul de vot, conform listei electorale, numai la prezentarea actului de identitate. La primirea buletinului, alegatorul semneaza in lista electorala in dreptul numelui.”

Deci, legiuitorul, in legea organica, nu a prevazut marcarea cu stampila speciala a actelor de identitate ale alegatorilor care vor participa la votare. Si nici o alta autoritate din stat nu poate “completa” (depasi) la discretia sa norma legii organice, inclusiv prin emiterea deciziilor, hotaririlor etc.

Sub aspect juridico-politic, la expunerea cererii, in raspunsurile date intrebarilor reprezentantului CEC, in intrebarile adresate acestuia si in cuvintul de incheiere Vitalia Pavlicenco a adus, de asemenea, urmatoarele argumente in favoarea cererii de anulare a deciziei CEC:

  1. Dincolo de argumentele pur juridice, ce se regasesc in Pledoaria avocatului Dumitru Brasoveanu, elaborata cu o competenta maxima, la fel ca si cererea de chemare in judecata, pe care o gasiti AICI (Pledoaria fiind expusa mai jos), cererea MAE este determinata in foarte mare masura de temerea ca decizia abuziva a CEC face parte din planul major si complex de falsificare a voturilor de catre comunisti si aliatii lor.
  2. Republica Moldova se confrunta cu un fenomen regretabil, dar explicabil urmare a guvernarii comuniste proaste din ultimii zece ani - al absenteismului, de aceea, aplicarea stampilei pe fisa buletinului de identitate il va spori si mai mult. Desi, se pare ca PCRM pe exact acest lucru mizeaza, stimulind o asemenea decizie CEC, unde majoritatea o constituie PCRM si PPCD.
  3. Legea in Republica Moldova se aplica selectiv – recent, in alegerile locale imediat de dupa cele parlamentare (nu din cele din 2007), Presedintele Voronin a votat fara fisa buletinului de identitate, lui permitindu-i comisia sectiei de votare acest lucru, cind se stie ca acest lucru a fost interzis „pentru muritorii de rind”. In acest sens, cei carora nu le plşace sa le fie aplicata stampila in buletinul de identitate, sint egali cu cei care accepta acest lucru. In Republica Moldova nu exista, astfel, statul de drept, care inseamna 1. Suprematia legii, egalitatea tuturor in fata legii. 2. Justitie independenta. 3. Presa libera.
  4. Ca deputat, am o gramada de scrisori, in special anonime, din partea unor persoane contra Ministerului Dezvoltarii Informationale, legate de mai multe aspecte ilegale din functionarea institutiei. Am facut toate interpelarile, fara rost, si consider ca acest minister este condus din umbra de fostul ministru Vladimir Molojen si nimeni nu poate exclude implicarea acestei structuri in pregatirea unei falsificari de proportii cu ajutorul emiterii unui numar de, cel putin, 100 mii de fise de buletine de identitate si ca un numar anumit de tineri sa mearga sa voteze in liste adaugatoare, la diferite sectii de votare, cunoscindu-se problema „ciudata” a multitudinii listelor adaugatoare in alegerile din R.Moldova.
  5. Invocarea recomandarilor structurilor internationale privind organizarea asigurarii Evitarii votului multiplu de catre reprezentantii CEC nu are suport legal. Nimeni din Occident si din R.Moldova nu poate impune modificarea sau „imbunatatirea” relativa ca termen juridic a legislatiei, mai ales ca Recomandarile invocate includ special prevederea ca sa fie asigurate alegeri corecte si evitat votul multiplu „cu respectarea legislatiei nationale”. Mai ales ca legislatia internationala, invocata in Pledoaria avocatului Dumitru Brasoveanu, interzice si cunoasterea listelor votantilor, dar mite aplicarea stampilei pe fisa buletinului.
  6. Nu se poate invoca drept argument presupusul consens al liderilor de formatiuni politice care, cica, ar fi acceptat schimbarea modului de votare. Nimeni, nici liderii de partide nu pot incalca legea, nu sint superiori principiului ca printr-un act subsecvent nu se poate schimba spiritul si litera legii. Cit priveste „consultarile” CEC, era mai indicat, pentru „a crede” in generozitatea puterii comuniste, care controleaza CEC-ul, ca Presedintele Voronin sa faca periodic si consultari cu presedintii de partide din R.Moldova, precum si sa permita accesul partidelor de opozitie parlamentara si extraparlamentara la spatiul public de dezbateri, in care se putea discuta si acest aspect in voie, nu in graba, fiind lasat special pentru campania electorala, ca sa se ia o decizie in pripa si sub presiunea timpului. Se putea face, in timp util, si un referendum care, sub puterea comunista, nu mai au loc. Se putea modifica, din timp, legislatia, mai ales ca si Codul Electoral a fost expus unor multiple modificari in ultimii ani.
  7. Articolul 53 din Codul Electoral a fost modificat si rasmodificat de Legislativ, ceea ce inseamna ca este unul controversat, de aceea nu poate fi creat cu usurinta un precedent ilegal de modificare a unei legi organice printr-o simpla decizie CEC, fapt ce poate genera alte precedente si, in consecinta, haosul.
  8. CEC ar trebui sa cunoasca numarul cetatenilor ce nu au dorit sa voteze pentru a nu li se aplica stampila pe fisa buletinului de identitate. Acesti cetateni nu pot fi neglijati. Iar metode de falsificare sint foarte multe si diverse, in timp ce vointa intelectuala si politica de a face alegeri libere si democratice in Moldova nu exista.

Instanta a ascultat, in final, pozitiile partilor si a decis ca pronuntarea hotaririi va avea loc luni, 23 februarie, la ora 15.00.

Iata Pledoaria prezentat de avocatul Dumitru Brasoveanu.

ONORATA INSTANTA,

Si circumstantele de fapt, si circumstantele de drept ale cererii de chemare in judecata sint clare, si in opinia noastra, destul de simple.

In fapt, Comisia Electorala Centrala la 12 februarie 2009 a adoptat hotarirea 2009 “Cu privire la securizarea procesului de votare la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009”.

In drept consideram ca hotarirea mentionata contravine mai multor norme constitutionale si legale, normelor actelor internationale, din care cauza si urmeaza a fi anulata.

Adoptind hotarirea nr.2132. din 12 februarie 2009, Comisia Electorala Centrala si-a depasit atributiile sale stabilite prin lege si a incalcat principiul constitutional de separatie a puterilor in stat. prevazut de art.6 din Constitutie. care stabileste ca. in Republica Moldova. puterea legislativa, executiva si judecatoreasca sint separate si colaboreaza in exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constitutiei. Afirmatia se bazeaza pe urmatoarele argumente.

Conform art.61 alin.(2) din Constitutie “modul de organizare si de desfasurare a alegerilor este stabilit prin lege organica“.

Si art.72 alin.(3) lit.a) din Constitutie prevede ca sistemul electoral in Republica Moldova se reglementeaza prin lege organica.

Iar potrivit art.60 alin.(1) din Constitutie „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova si unica autoritate legislativa a statului.” Insasi notiunea de „sistem electoral” cuprinde: 1) principiile si conditiile de participare la constituirea organelor reprezentative; organizarea si reglementarea alegerilor; 2) modul de atribuire a mandatelor in autoritatile reprezentative dupa stabilirea rezultatelor votarii.

Deci, toate chestiunile ce tin de sistemul electoral, potrivit Constitutiei, urmeaza a fi reglementate prin intermediul legii organice adoptata numai de Parlament, ca unica autoritate reprezentativa si legislativa.

A fost o ingerinta in acest sens din partea Comisiei Electorale Centrale in atributiile Parlamentului? Consideram ca a fost si ramine a fi.

Art.53 alin.(1) din Codul electoral, reglementind procedura de efectuare a votarii, stabileste ca ”biroul electoral al sectiei de votare inmineaza alegatorului buletinul de vot, conform listei electorale, numai la prezentarea actului de identitate. La primirea buletinului, alegatorul semneaza in lista electorala in dreptul numelui.”

Aceasta este vointa legiutorului exprimata in lege. Buna-rea, dar asa este. Si nici o alta autoritate din stat nu poate “completa” (depasi) la discretia sa norma legii organice, inclusiv prin emiterea deciziilor, hotaririlor etc.

Este firesc, pentru toti, ca daca si se recunoaste ca anumite prevederi din alte legi organice - Codul penal, Codul civil, Codul muncii, Codul fiscal, vamal, etc. – nu corespund, in anumite cazuri, relatiilor sociale destul de dinamice in conditiile actuale, nici un alt organ nu se incumeta sa le „imbunatateasca”, din proprie initiativa. Tot atit de fireasca ar fi si ignorarea completa de catre justitie, alte autoritati ale statului, a acestor „imbunatatiri” la aplicarea legilor mentionate.

Totodata, Codul electoral nu este o lege organica inferioara in oarecare privinte in comparatie cu alte legi organice, pentru a putea fi “ajustat” anumitor imprejurari, altor autoritati, pe linga cea reprezentativa, inclusiv de Comisia Electorala Centrala. Iar drepturile, libertatile si obligatiile cetatenilor stabilite prin Codul electoral nu pot fi revazute sau revizuite de un alt organ, decit Parlamentul.

Toate cele expuse se fundamenteaza si pe practica interpretarii si aplicarii normelor de drept in republica.

In aceasta ordine de idei este relevanta Hotarirea Curtii Constitutionale nr.61 din 16.11.1999 pentru controlul constitutionalitatii Hotaririi Parlamentului nr.432-XIV din 10 iunie 1999 “Privind asigurarea unitatii aplicarii unor prevederi ale Codului electoral”. In hotarirea mentionata a Parlamentului au fost interpretate dispozitiile art.91, 114, 136 si 199 din Codul electoral privind valabilitatea alegerilor parlamentare, prezidentiale, locale si referendumului local.

Curtea Constitutionala, examinind sesizarea Presedintelui Republicii Moldova privind neconstitutionalitatea hotaririi date a Parlamentului a mentionat:

“… Curtea releva ca Parlamentul, prin art.1 al Hotaririi in cauza, a expus art.171 din Codul electoral intr-o noua redactie si astfel a incalcat dispozitiile art.72 si 74 din Constitutie. Curtea reitereaza ca Parlamentul este in drept sa opereze modificari si completari in legislatia in vigoare numai prin lege.

Parlamentul a atribuit Hotaririi nr. 432-XIV caracter normativ de drept si putere juridica similara prevederilor Codului electoral supuse interpretarii. Interpretarea oficiala de catre organul legislativ a unei legi se efectueaza numai prin lege, care trebuie sa urmeze aceeasi procedura de adoptare, semnare si publicare prevazuta de dispozitiile constitutionale. Interpretarea unei legi prin hotarire a Parlamentului este inadmisibila si contravine dispozitiilor art.72, 74, 76 si 93 din Constitutie si nu poate fi recunoscuta drept interpretare oficiala a legii.

Asadar, avind in vedere obiectul Hotaririi Parlamentului nr. 432-XIV din 10 iunie 1999, este necesar sa se mentioneze ca atit sub aspect formal, cit si sub aspectul separarii atributiilor puterilor in stat, statuata de Constitutie, ea contravine art.6, 72, 74, 76 si 94 din Constitutie.

In baza argumentelor expuse Curtea Constitutionala a declarat neconstitutionala Hotarirea Parlamentului nr.432-XIV din 10 iunie 1999.

Si daca insusi Parlamentul, fiind autoritatea legislativa, nu are dreptul prin hotarire sa sa interpreteze legea organica, este mai mult decit clar ca cu atit mai mult Comisia Electorala Centrala nu are dreptul sa completeze norma legii. Acest lucru este un nonsens.

Si in Hotarirea Curtii Constitutionale nr.18 din 21.10.2008 pentru controlul constitutionalitatii unor prevederi din punctul 13 al Regulamentului cu privire la modul de stabilire si de plata a indemnizatiei viagere sportivilor de performanta, aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.1322 din 29 noiembrie 2007, de asemenea, sunt trase concluzii de principiu la acest capitol.

In particular, Curtea a relevat ca unul dintre principiile fundamentale ale statului de drept este cel al separarii si colaborarii puterilor in stat, principiu consacrat expres in art.6 din Legea Suprema. Curtea a mentionat ca, potrivit art.102 alin.(2) din Constitutie, art.30 alin.(1) din Legea cu privire la Guvern, art.11 alin.(1) din Legea nr.317 din 18 iulie 2003 “Privind actele normative ale Guvernului si ale altor autoritati ale administratiei publice centrale si locale”, Guvernul adopta hotariri pentru organizarea executarii legilor. Adoptate in baza si in executarea legii, hotaririle Guvernului au forta juridica inferioara legii si nu o pot contrazice sau depasi. In jurisprudenta sa anterioara Curtea Constitutionala a statuat constant ca hotaririle Guvernului sint acte subsecvente legii, se emit in scopul concretizarii, executarii corecte si efective a acesteia, normele cuprinse in hotariri nu pot avea caracter primar, nu pot modifica cadrul stabilit prin actul legislativ, executivul neavind competenta normativa primara (Monitorul Oficial nr.195-196/12 din 31.10.2008).

Cu toate ca Guvernul este abilitat chiar prin Constitutie cu dreptul de a emite acte normative, Curtea Constitutionala a amintit, si aici, ca aceste acte nu pot fi o ingerinta in prerogativele Parlamentului. Iar Comisia Electorala Centrala, totusi, nu detine imputerniciri mai mari decit Guvernul, cu atit mai mult decit Parlamentul.

Daca revenim la hotarirea nr.2132 din 12 februarie 2009, apoi constatam ca Comisia Electorala Centrala a completat norma art.53 din cod, arogindu-si competenta normativa primara, exceptind si procedura de adoptare, semnare si publicare prevazuta de dispozitiile constitutionale pentru lege.

Totodata, Prin hotarirea Comisiei Electorale Centrale de a marca actele de identitate ale alegatorilor care vor participa la votare cu stampila speciala se intervine si in raporturile reglementate de Legea privind actele de identitate din sistemul national de pasapoarte.

In acest context este relevanta o alta hotarire a Curtii Constitutionale – nr.16 din 19.05.1997 privind controlul constitutionalitatii dispozitiilor punctului 10 alineatul 2 din Regulamentul “Cu privire la modul de perfectare si eliberare a actelor de identitate ale Sistemului national de pasapoarte.” Regulamentul a fost aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.376 din 06.06.1995.

Curtea a recunoscut drept neconstitutional pct.10 din Regulament si, in particular, a mentionat urmatoarele:

“… Actele de identitate, conform Legi inr. 273-XIII (pentru pasapoarte - art. 2 alin.(5), buletinele de identitate, permisul de sedere - art. 3 alin. (4) si (10), nu cuprind date despre “viza de resedinta” sau “viza de domiciliu”.

… De aceea includerea in textul Regulamentului a unor dispozitii ce contin obligativitatea obtinerii “vizei de resedinta” (sau a “vizei de domiciliu”) este in contradictie cu principiul enuntat in “Legea privind actele de identitate din sistemul national de pasapoarte” nr. 273-XIII din 9 noiembrie 1994 si este neconstitutionala in baza art. 27 alin. (2) din Constitutie.”

In contextul acestei Hotariri a Curtii Constitutionale, devine si mai clara ilegalitatea marcari actelor de identitate cu o mentiune improprie acestora, care mai divulga si secretul alegerilor statuat la art.38 alin.(1) din Constitutie.

Invocarea in Hotairea Comisiei Electorale Centrale a art.18, 22 lit.q) si 26 din Codul electoral drept temei al imputernicirilor comisiei de a stabili “marcarea” in actele de identitate este, cel putin, o eroare, pornind de la prevederile normelor constitutionale mai sus indicate.

Spre exemplu, art.18 (sedintele si hotaririle Comisiei Electorale Centrale) reglementeaza proceduri organizatorice de activitate a comisiei si stipuleaza ca hotaririle “adoptate in limitele competentei acesteia, sint executorii pentru autoritatile publice, intreprinderi, institutii si organizatii, persoanele cu functii de raspundere, partide, alte organizatii social-politice si organele acestora, precum si pentru toti cetatenii”. Din continutul normei rezulta clar, ca daca hotaririle nu-s in limitele competentei, ele nici nu sint executorii.

Si norma art.22 (atributiile generale ale Comisiei Electorale Centrale) care stabileste ca “in perioada electorala, Comisia Electorala Centrala are urmatoarele atributii: … q) analizeaza fraudele electorale, inclusiv cele presupuse, din alegerile trecute, curente sau viitoare si ia masuri pentru prevenirea lor; informeaza autoritatile publice despre necesitatea solutionarii unor chestiuni, in conformitate cu legislatia electorala” nici pe departe nu seamana cu investirea comisiei cu atributii de legiuitor. De “masuri pentru prevenire” tin activitatile organizatorice, si nicidecum cele de rascroire a Codului electoral.

Art.26 din Cod (atributiile Comisiei Electorale Centrale in perioada electorala), de asemenea nu investeste comisia cu atributiile ce si le-a arogat prin hotarirea contestata.

Afirmatia rezulta si din prevederile directe ale altor norme din Codul electoral: art.1 - “Comisia Electorala Centrala - comisie infiintata pentru realizarea politicii electorale in scopul bunei desfasurari a alegerilor, care activeaza continuu in conditiile prezentului cod”; art.16 alin.(1) – “Comisia Electorala Centrala este organ de stat constituit pentru realizarea politicii electorale, organizarea si desfasurarea alegerilor.”

Pe de alta parte, in virtutea principiilor constitutionale stabilite la art.6, 60, 66, 72 din Constitutie, Codul electoral nici nu poate sa prevada asemenea atributii ale Comisiei Electorale Centrale, dat fiind ca aceste raporturi de drept urmeaza a fi reglementate numai prin lege organica adoptata de organul reprezentativ ales de popor conform prevederilor art.38 alin.(1) din Constitutie. Numai acest organ este in drept sa instituie restrictii pentru alegatori, si nu altcineva.

  Or, hotarirea nr.2132 din 12 februarie 2009 fiind adoptata cu incalcarea prevederilor legale, inclusiv celor constitutionale, lezeaza la direct dreptul cetatenilor de a participa la alegeri, ingradind aceste drepturi prin crearea unui obstacol pentru cei ce nu vor fi de acord cu marcarea actelor de identitate cu o mentiune improprie. Poate anume din aceste considerente Parlamentul, stabilind prin Legea nr.176 din 22.07.2005 pentru modificarea si completarea Codului electoral in art.53 prevederea despre aplicarea in fisa de insotire a buletinului de identitate  al alegatorului a stampilei “Votat”, prin Legea nr. 248 din 21.07.2006 a exclus norma respectiva.

In consecinta, prin hotairea contestata sunt incalcate si prevederile art.54 alin.(2) din Constitutie care stabileste ca „exercitiul drepturilor si libertatilor nu poate fi supus altor restringeri decit celor prevazute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului international si sint necesare in interesele securitatii nationale, integritatii teritoriale, bunastarii economice a tarii, ordinii publice, in scopul prevenirii tulburarilor in masa si infractiunilor, protejarii drepturilor, libertatilor si demnitatii altor persoane, impiedicarii divulgarii informatiilor confidentiale sau garantarii autoritatii si impartialitatii justitiei.”

Totodata, marcarea actelor de identitate ale alegatorilor cu stampila speciala, contribuind la inlaturarea de la alegeri a cetatenilor ce nu-s de acord cu „marcarea” (multi dintre care au motive intemeiate pentru asta) poate influenta direct si asupra rezultatelor alegerilor.

La adoptarea hotaririi contestate, prin care s-a introdus restrictie pentru participantii la votare, nu s-a tinut cont si de prevederile Conventiei Europene pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale in care declara dreptul la alegeri libere si, in scopul realizarii acestui drept, stabileste obligatia statului sa desfasoare alegeri libere prin vot secret si in asemenea conditii, care asigura exprimarea libera a vointei poporului la alegerea puterii legislative (art.3 al Protocolului aditional nr.1 la Conventie).

ONORATA INSTANTA,

Partea pirita nu a combatut cu nici un argument temeiul actiunii, si anume ca hotarirea contestata nu ar fi fost aprobata cu depasirea competentei Comisiei Electorale Centrale. Obiectiile impotriva actiunii se axeaza pe afirmatia ca marcarea cu stampila a documentelor de identitate ale alegatorilor este rationala pornind din nu se stie ce considerente si interese majore. Adica, prevederile constitutionale si legale privind abilitarea doar a Parlamentului cu dreptul de a reglementa raporturile de drept ce tin de sistemul electoral, faptul ca contrar Constitutiei se ingradeste un drept fundamental al alegatorilor, ca CEC are menirea doar de a realiza politica electorala in scopul bunei desfasurari a alegerilor, dar nu de a stabili prin actele sale aceasta politica, nu costa nimic pe linga aceste interese de ordin major intrezarite de comisie.

Dar, totusi, anume legalitatea este temeiul activitatii normale a unei societati contemporane, a tuturor componentelor sistemului politic al acesteia. Vizind cele mai importante sfere ale convietuirii societatii (privata si publica), legalitatea introduce armonia in aceasta convietuire, asigura diferentierea echitabila a intereselor fiecarui cetatean si ale societatii.

Cerinta de a respecta intocmai legile statului ramine a fi o necesitate vitala. Inca in Roma antica a fost formulata renumita maxima „dura lex, sed lex”, valoarea careia este actuala si in prezent.

Deci, legalitatea nu poate fi contrapusa sau substituita cu rationalitatea. In primul rind, pentru ca insesi legile, in esenta lor, exprima rationalitatea sociala suprema. In legi la maximum se reflecta interesele atit cele obstesti, cit si cele individuale. Rationalitatea legii nu poate fi ignorata pornind de la rationalitatea situatiei la zi, vazuta de unele persoane fizice sau juridice, inclusiv cu functii de raspundere sau ce reprezinta o institutie statala. Cu atit mai mult - chiar si la obiectul disputat astazi ar putea exista si alte viziuni privind rationalitatea solutionarii problemei abordate, care ar fi diferita de cea prevazuta de norma legala, dar si de opinia Comisiei Electorale Centrale exprimata in hotarirea contestata. Si asta nu inseamna ca fiecare trebuie sa vina si sa impuna norma sa, care ar fi mai rationala decit cea din lege.

Insa abaterea de la principiul legalitatii, inclusiv in folosul rationalitatii, atrage dupa sine haos in reglementarile juridice, aduce un prejudiciu esential statului, societatii si personalitatii.

Toleranta fata de incalcarea cerintelor imperative privind legalitatea, duce inevitabil la indreptatirea samovolniciei. Iar indreptatirea samovolniciei este in contradictie cu principiile dreptului ca atare.

Orice nihilism juridic este inacceptabil, cu atit mai mult nihilismul juridic exprimat de oficialitati, pentru ca aceasta demoralizeaza societatea si poate contribui la aparitia unor manifestari pronuntate de nihilism juridic din partea si a altor componente ale societatii. Or, savirsirea diferitelor abateri de la lege de ordin administrativ, fiscal, civil, penal si de alta natura, in ultima instanta, este acelasi nihilism juridic. Si adeseori asemenea abateri se incearca a fi justificate si in temeiul ca normele legale ar fi nerationale.

Totodata, teoria dreptului afirma univoc: posibilitatea existentei contradictiei dintre legalitate si rationalitate nu inseamna, ca se poate de admis abateri de la normele ce se contin in lege, utilizindu-se argumente de rationalitate. Atita timp cit norma legala nu a fost modificata, completata etc. aceasta urmeaza a fi executata intocmai, fara careva abateri.

Bazindu-se pe acest concept teoretic, Constitutia stabileste ca Republica Moldova este un stat de drept, democratic, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile lui, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme si sint garantate (art.1), precum si ca Cetatenii Republicii Moldova beneficiaza de drepturile si de libertatile consacrate prin Constitutie si prin alte legi si au obligatiile prevazute de acestea (art.15).

Iar art.7 din Constitutie prevede ca nici o lege si nici un alt act juridic ce contravine prevederilor Constitutiei nu are putere juridica. Hotarirea contestata contravine Constitutiei – art.6, 38, 60, 66, 72 si nu are putere juridica, este nula din momentul adoptarii. Ramine ca si instanta sa constate prin hotarirea sa acest lucru in baza normelor constitutionale invocate, in baza Codului electoral, si a Conventiei Europene.

Contravine hotarirea contestata art.3 al primului Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si Codului de buna conduita in materie electorala, adoptat de Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei in cadrul Sesiunii din 2003 – 1-a parte. La capitolul Principiile patrimoniului electoral european, pct.4, „Vot secret” Codul prevede, ca lista persoanelor care in realitate se prezinta la urnele de votare nu trebuie facuta publica (A se vedea in ANEXA). Insa consemnarea votarii in actele de identitate care se prezinta in diferite situatii si diferitor persoane fizice si juridice, echivaleaza cu publicarea listei participantilor la votare. Practic, Comisia Electorala Centrala a incalcat aceasta recomandare, depasind prevederile acestui cod de buna conduita in materie electorala. Prin aceasta, de fapt, a fost lovita democratia si e pacat ca, dorindu-ne sa fim democrati si in Europa, este atacata insasi democratia.

Nu negam rolul, importanta si atributiile legale ale Comisiei Electorale Centrale in desfasurarea unor alegeri libere si democratice. Insa, totusi, alegatorii Republicii Moldova au ales un singur organ care este in drept sa adopte legi care vor reglementa si drepturile si obligatiile lor. Si alte autoritati, indiferent de locul lor in ierarhia administrativa, nu au dreptul sa hotarasca de la sine putere aceste chestiuni sensibile pentru societate si cetateni. Pentru ca ele sunt multe, pofta vine mincind, iar cea mai mica abatere de la lege in acest sens poate provoca inevitabil ilegalitate de proportii.

ONORATA INSTANTA,

Un stat de drept se caracterizeaza prin anumite trasaturi care il atesta ca atare. Printre aceste trasaturi sunt, si nu ultimele dupa importanta:

1. Suprematia legii si egalitatea tuturor persoanelor fizice si juridice in fata legii

2. Justitie independenta

3. Presa libera.

Avind in vedere ca Comisia Electorala Centrala a neglijat primul din principiile enuntate, desconsiderind si incalcind normele legale si constitutionale, precum si normele actelor internationale, fiind clatinat astfel echilibrul legalitatii la un compartiment foarte sensibil al drepturilor omului cum ar fi alegerea Parlamentului, consideram ca acest echilibru urmeaza a fi restabilit. Si una dintre metodele si legale si democratice pentru o asemenea restabilire este anularea de catre instanta de judecata a actului adoptat ilegal. Si alegatorii, si democratia, din asta vor avea numai de cistigat.

Dumitru Brasoveanu, avocat

ANEXA

4. Votul secret

  1. Pentru fiecare persoana cu drept de vot, secretul votului nu este numai un drept dar si o obligatiune, nerespectarea careia trebuie sa fie sanctionata prin anularea oricarui buletin de vot continutul caruia a fost divulgat.

  1. Fiecare persoana trebuie sa voteze individual. Votul in familie sau oricare alta forma de influentarea asupra votului unei persoane de catre alta persoana trebuie interzis.

  1. Lista persoanelor care in realitate se prezinta la urnele de votare nu trebuie facuta publica.

  1. Orice incalcare a dreptului de vot secret trebuie sanctionata.

Serviciul de presa al MAE


Sursa
2009-02-19 21:58:22



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

13:59:15Teatrul Țăndărică din București vine la Chișinău! Hai cu noi la spectacolul „Motanul Încălțat”! —» Sunt MAMĂ!
11:58:45Toate Evele mele —» Frinturi din suflet de femeie
09:17:23Autocar cu 65 de moldoveni, reținut în Olanda —» Elena Robu
07:47:34Viaţa bate filmul şi poliţia din Buzău —» Curaj.TV | Media alternativă
05:52:03Teen Boy Comforter Set —» Andrei Fornea
04:07:34Room And Board Dining Table —» Andrei Fornea
23:21:02Why Canadians send me to the Russians?! —» Informaţii pentru studenţi !
21:10:16The 10 Health Benefits of Wine Will Inspire You to Pour a Hearty Glass Tonight —» ajna-blogging-press
20:15:05Горит ЧЕК, аварийный режим. Удаление сажевых фильтров DPF —» Сажевые фильтры (DPF/ FAP). Чип тюнинг. Теория, практика.
20:05:51Турбо-утюг BMW F30 335 ActiveHybrid3. Stage1- 418 HP. Project 500 HP —» Сажевые фильтры (DPF/ FAP). Чип тюнинг. Теория, практика.
19:46:51Les livres sont, comme les virus, des entités intermédiaires entre l’objet et l’être vivant. —» turn up the silence
19:11:28Правительство элитарного меньшинства не будет решать проблемы большинства —» Блог Михаила Полянского
17:59:00©️ Îmbrățișează mai des, mai strâns, cu iubire… —» Licurici de suflet
14:17:23Adevărul. Puncte de sprijin și influența Internetului. —» … mai mult emoţii, decît cuvinte.
12:46:23Gheorghe Balan și-a dat demisia de la șefia Inspectoratului General de Poliție —» Elena Robu
12:19:17Cum vor fi judecați soțul cu soția? [Pastor Vasile Filat, 2019] —» Moldova Creștină
12:10:14Poliţia filmează şi ofensează la poarta pieţei —» Curaj.TV | Media alternativă
11:59:12Visătoarea cu ochii de culoarea cerului... —» BiblioCity
11:57:30Dialog în miez de toamnă cu Doina Postolachi —» BiblioCity
11:41:42Large Bedroom Mirror —» Andrei Fornea
11:28:18Exportul Vinului Moldovei înregistrează cel mai înalt nivel nivel din ultimii 5 ani —» Elena Robu
11:05:14Stema și Drapelul municipiului Ungheni —» Blogul lui Marin Bodrug
10:52:58Average Cost Of A Couch —» Andrei Fornea
10:31:57Garden Box Designs —» Andrei Fornea
10:31:31Au blocat mașina unui funcționar și au chemat poliția —» Curaj.TV | Media alternativă