Bancnote sau monede de 1 leu?

Mihai Bologan

Mihai Bologan

Fiecare ţară devine cunoscută pentru străini prin cîteva lucruri de bază: prin gările sale, prin hotelurile sale, prin locurile de interes turistic şi în mod inevitabil, prin valută. Din păcate nu putem afirma că Republica Moldova este o ţară cu un nivel de dezvoltare turistic excepţional, la fel precum nici Aeroportul Chişinău nu reprezintă un nod internaţional pentru pasageri, gara feroviară din Chişinău are conexiuni mai mult cu ţările din CSI, pentru care ea reprezintă mai degrabă un punct terminus, decît o punte de legătură. Cu ţările din vest legătura este dificilă din cauza ecartamentului diferit. De aceea puţini care reuşesc să admire Gara Feroviară din Chişinău recent renovată.
Ce se întîmplă totuşi cu turiştii care reuşesc să ajungă în ţară? În mod normal îşi schimbă valuta proprie în lei moldoveneşti şi rămîn miraţi de caracterul destul de simplist şi neatractiv al bancnotelor. La capitolul diversitate putem menţiona doar faptul că ele sunt de culori diferite, deşi şi aici sunt probleme: bancnotele de 1 şi 100 lei au culori asemănătoare, iar cele de 200 şi 500 lei se deosebesc cam greu dacă nu le examinezi mai atent. Un alt element divers este faptul că pe partea opusă sunt imagini diferite, în rest aceleaşi bancnote, indiferent de valoarea nominală. La capitolul monede nu stam cu mult mai bine. Cu excepţia monedei de 50 bani, care este considerată una frumoasă, celelalte sunt făcute dintr-un aliaj simplu: aluminiu şi zinc, care uşor se uzează şi se murdăreşte, de asemenea, nicio monedă cu valoarea pînă la 25 de bani nu reprezintă ceva disctinctiv.
Astfel, turiştii care ne vizitează, pot admira bancnote trase la indigo şi nişte monede la fel de omogene ca şi stil şi conţinut.
La moment este greu de învinuit pe cineva de desingul acestor bancnote şi monede, deoarece el a fost elaborat la începutul anilor ‘90, chiar şi a bancnotei de 1000 de lei. Probabil atunci se aştepta o inflaţie mare şi nu s-a căutat tipărirea unor bancnote speciale. Un alt motiv ar fi fost lipsa unor posibilităţi tehnice şi financiare pentru a comanda un design mai atractiv pentru bancnote şi monede.

Ce s-ar putea de făcut în prezent?

De obicei, introducerea unor bancnote cu un design nou necesită argumente foarte serioase, cum ar fi necesitatea efectuării unei denominări sau tranziţia către altă valută. Aşa s-a petrecut în România, unde bancnotele au fost astfel modificate ca să fie de dimensiunea bancnotelor Euro, valută la care ţara vecină planifică să treacă în următoarea perioadă. Alt motiv ar fi schimbarea monarhului, aşa cum se întîmplă în ţările Commonwealth sau un alt motiv ar mai fi producerea unei revoluţii sau schimbări constituţionale. Desigur, nici una din aceste situaţii nu este caracteristică ţării noastre, astfel că nu se impune la moment schimbarea tuturor tipurilor de bancnote cu altele noi. În schimb, pot fi retrase din circulaţie bancnotele de 1 leu pentru a fi introduse monede atractive, în valoare de 1 şi 2 lei.

De ce monede de 1 leu şi nu bancnote?

Monedă comemorativă, din argint, cu un tiraj foarte micBancnotele de 1 leu care circulă în prezent nu-şi justifică rolul său de monedă de hîrtie. În alte ţări, cea mai mică monedă de hîrtie are valoare mult mai mare (România - 1 RON(cca. 4 lei), Zona Euro - 5 euro(cca. 67 lei), Rusia - 10 ruble (cca 3,5 lei), SUA - 1 dolar (10,5 lei). În mod normal, scopul bancnotelor e de a reprezenta o valoare mai mare a monedei, iar pentru valori care sunt considerate mici, sunt utilizate monedele obişnuite. Puţini vor reuşi să răspundă rapid la întrebarea ce se poate procura cu 1 leu în Moldova sau ce valoare reprezintă 1 leu în prezent. Cel mai probabil la majoritatea 1 leu se asociază cu costul unei călătorii în trolebuz şi cam atît. Bancnotele de un 1 leu sunt fie deficitare, fie în surplus, fiind depozitate în mod cît se poate de ciudat de către şoferii de maxi-taxi şi controlorii de pe liniile de trolebuz, care sunt şi cei mai mari utilizatori ai acestor bancnote. Îi vezi fie făcînd “pachete” de 2 lei, 7 lei sau 9 lei… Iar la sfîşitul zilei fac pachete de 100 de lei pentru a le schimba la magazin. Consumatorii nu acordă o importanţă prea mare acestor bancnote, astfel că ele sunt cele mai uzate, timpul de “viaţă” a unei bancnote fiind de mai puţin de un an. Introducerea monedelor de 1 şi 2 lei în locul bancnotelor de 1 leu ar fi o soluţie în acest sens. Timpul de viaţă a unei monede este mai mare, ele putînd fi păstrate în stare bună ani în şir, astfel că nu este nevoie de le lansat pe piaţă în asemenea cantităţi mari precum bancnotele. De asemenea, nu este nevoie de măsuri speciale de protecţie pentru monede, ceea ce ar putea fi un cost redus de producere al lor în comparaţie cu bancnotele. Posibilităţile de falsficare a monedelor de 1 şi 2 lei este practic zero, deoarece nu ar fi rentabil şi este destul de uşor să depistezi un fals, dacă aliajul din care e făcută moneda originală este calitativ. De asemenea, monedele de 1 şi 2 lei ar putea fi utilizate ca elemente de promovare a ţării, putînd fi emise serii asemănătoare celor comemorative, dar ca monede circulante. Acest fapt ar creşte interesul atît al populaţiei faţă de leii de 1 şi 2, cît şi a străinilor. Ar putea fi emise, spre exemplu, seriii cu cetăţile istorice ale Moldovei sau cu cei mai importanţi domnitori. De asemenea, comemorarea fiecărui an ar putea de asemenea fi reprezentat pe monedă, de exemplu: Anul Tineretului - 2008 sau 2009 - împlinirea a 650 de la întemeierea statului moldovenesc medieval.

Experienţă proprie şi internaţională

Moldova a avut deja experienţa de a avea monede de 1 şi 5 lei, care circulau împreună cu bancnotele de aceeaşi valoare. Scoaterea lor din circulaţie a fost motivată în primul rînd prin faptul că ele puteau fi uşor falsificate, în special datorită faptului că erau simple ca design, la fel ca şi metalul din care era făcut. În privinţa monedelor de 1 leu o obieţie aparte era dimensiunea mică a sa. Desigur, se impune ca monedele de 1 şi 2 lei care ar putea fi introduse să fie cel puţin cu 50% mai mari decît cele de 50 bani actuale.
Cît priveşte experienţa internaţională, putem urma exemplul României, care a scos din circulaţie treptat, timp de 3 ani, bancnotele de 500 lei, 1000 lei şi 5000 lei, pentru a le înlocui cu monede de aceeaşi valoare. Explicaţia a fost că acele bancnote nu mai prezentau o valoare importantă şi puteau fi considerate ca “mărunţiş”. Ulterior, ele au devenit monede de 5, 10 şi 50 bani noi. Un alt exemplu este cel al zonei Euro, unde din start nu s-au introdus bancnote de 1 şi 2 euro, preferîndu-se monede, fiecare dintre ţările membre a zonei Euro are posibilitatea să-şi imprime propriul desen pe verso-ul monedelor Euro bătute în ţara sa. În Rusia, de asemenea, nu s-a introdus bancnote de 1 şi 5 ruble, preferîndu-se monede de 1, 2 şi 5 ruble, la ultima denominare efectuată. În Ucraina, pe lîngă bancnotele de 1 hrivnă, circulă şi monede de 1 hrivnă, care sunt diferite, pe lîngă cea de bază circulînd şi monede speciale.

Concluzie

Introducerea monedelor de 1 şi 2 lei va creşte încrederea populaţiei faţă de moneda naţională şi o va face mult mai atractivă pentru turiştii care ne vizitează, dar şi pentru numismaţi din toată lumea. Aceste monede pot fi un element de promovare a ţării şi a principalelor valori naţionale. Costul producerii acestor monede pe termen lung ar putea fi mai mic decît cel al tipăririi bancnotelor din cauza că ultimele se uzează mai repede şi conţin măsuri de protecţie contra falsificării. Introducerea monedelor de 1 şi 2 lei ar putea teoretic stimula şi consumul, deoarece populaţia este mai tentată să se despartă de monede, decît de bancnote. Există totuşi şi riscul ca aceste monede noi să fie păstrate de populaţie, dar ponderea lor în total va fi mică.


Sursa
2009-02-16 12:30:57



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

16:12:13eBook Cartier. Top vânzări octombrie 2019 —» Gheorghe Erizanu
14:59:29Amman —» Viata pe Tinder – Viata amoroasa pe Tinder
12:04:34Învățarea alfabetului la preșcolari: căutăm literele cu pensula —» Planeta Mami
11:40:08Majoritatea critică socialiștii, dar tot aceștia câștigă alegerile. Cum e posibil? —» Elena Robu
10:06:43Avertizarea MAIB privind e-mailurile virusate care pretind a fi trimise din numele bănci —» edufin.md
09:23:32Fur Blanket King Size —» Andrei Fornea
09:21:23„Degustare de butoaie” la Castel Mimi —» Fine Wine
09:19:22Moldova, grație performanței lui Radu Albot, s-a calificat la prima ediție a ATP Cup! —» un alt blog
07:28:27E plină țara de proști —» Primul meu blog
07:26:28Scandal uriaș în Marea Britanie privind implicarea Rusiei în alegeri —» Elena Robu
06:42:53Walmart Landscaping Rocks —» Andrei Fornea
03:00:16Let’s go —» Viata pe Tinder – Viata amoroasa pe Tinder
21:50:24Reacții din UE cu privire la situația din Republica Moldova —» Elena Robu
20:37:56Anka Moldovan, prima româncă aleasă în Parlamentul Madridului —» Elena Robu
20:03:04Critica unei soluții negândite și nedrepte a CCR referitoare la modificările Legii dării în plată —» Drept MD
18:51:57Criză politică peste Prut, a picat Guvernul #palavre —» Curaj.TV | Media alternativă
18:47:06Hora Științei a poposit la grădiniță —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'
17:28:38Şi-a organizat ”biserică” acasă —» Curaj.TV | Media alternativă
16:18:00Aparențe —» Primul meu blog
15:36:47Vă invităm la o seară duhovnicească cu scriitorul Ion Bradu —» Tineretul Ortodox
15:25:07Top vânzări carte pentru copii, octombrie 2019. Librăriile Cartier —» Gheorghe Erizanu
15:08:47#viațădefamilie —» lolamajeure | sex. intimitate. discuţii nocturne
14:20:50Cum să-ți dezvolți răbdarea [Pastor Vasile Filat, 2019] —» Moldova Creștină
14:00:00A New Way to Earn Money on WordPress.com —» Blogul Alinei Godzin
12:31:32Reacția lui Iohannis după demiterea guvernului Sandu: „Sprijinul financiar din partea României va fi strict condiționat” —» Corlateni official blog