O poveste despre importanța anturajului nostru.

       Merge vorba despre un tânăr fermier al cărui tată creștea găini undeva în munții din Colorado. Într-o  zi, tânărul, aventuros  din fire, s-a cățărat pe un pisc înalt munte și a găsit un cuib de vultur. A luat un ou, l-a dus la fermă și l-a pus sub cloșcă.
      Cloșca n-a observat diferența – toate ouăle erau la fel pentru ea. Așa că a stat pe ele pân-au eclozat toate. Odată cu puii de găină a venit pe lume și un mic vulturaș și au dus cu toții, o „viață de găină” . Micuțul vultur era convins că e găină. N-avea  nici o oglindă la îndemână în care să se privească și să constate că era diferit. Așa că, pentru moment, s-a mulțumit să stea alături de găini.

       Când vă mulțumiți cu anturajul de oameni mărunți, deveniți, și dumneavoastră mediocru. Dacă trăiți alături de oameni critici, o să ajungeți la fel de critic. Dacă vă asociați cu oameni răi și înfrânați, atunci sunt șanse ca și dumneavoastră să fiți rău și înfrânat. Trăiți „alături de găini”.

      Crescând, vulturașul a început să simtă niște porniri stranii în suflet. Din când în când gândea: „Sunt ceva mai mult decât o găină”. Dar n-a făcut nimic în această privință, până-n ziua în care a văzut un vultur zburând deasupra curții. Atunci, vulturașul a spus: „Sunt asemenea vulturului !”.

      Ziua în care vă veți descoperi va fi memorabilă.