Chişinăul cedează din nou

Ieri, am asistat cu toţii la o nouă batjocură în public, la o nouă doză de umilinţă administrată de separatiştii de la Tiraspol guvernării noastre şi, prin intermediul ei, Republicii Moldova în întregime. Mă refer la reuniunea reprezentanţilor politici ai Chişinăului şi Tiraspolului, care a avut loc la sediul misiunii OSCE din Chişinău.

Am urmărit atent relatările de la acest eveniment şi impresia care mi s-a creat a fost că vicepremierul Carpov, cel care reprezintă Chişinăul în procesul de negocieri privind reglementarea problemei transnistrene, a fost certat în public ca un elev de către „profesoara” Nina Ştanski, reprezentantul politic al Tiraspolului în procesul de negocieri, iar la fiecare reproş a răspuns cuminte ceva de genul: vom încerca să ne corectăm pe viitor.

Când a fost abordată chestiunea şcolilor cu predare în limba română ce activează pe malul stâng al Nistrului, Ştanski i-a reproșat lui Carpov că, în prag de 1 septembrie, aceste şcoli au grave probleme de ordin financiar, restanţele acestora pentru arendă şi tarife la serviciile comunale ridicându-se la 100 mii dolari SUA. Ştiţi care a fost reacţia lui Carpov? El a dat asigurări că din partea sa, Chișinăul va face tot ce îi stă în puteri pentru a depăși această situație și de a plăti datoriile acumulate până la 1 septembrie. Nici un cuvânt despre situaţia extrem de dificilă în care activează aceste şcoli! Nici un cuvânt că, de fapt, malul stâng al Nistrului este teritoriu constituţional al Republicii Moldova şi că aceste şcoli ar trebui tratate cu respect, dar nu şantajate şi ameninţate permanent! Nici un cuvânt despre multiplele facilităţi de care beneficiază transnistrenii pe malul drept al Nistrului şi că măcar din acest motiv nu ar trebui să pună presiune pe şcolile cu predare română din stânga Nistrului! Nimic. Doar asigurări să se va face totul ca pretenţiile separatiştilor de la Tiraspol să fie satisfăcute.

Au urmat acuzaţiile Ninei Ştanski precum că Chișinăul provoacă probleme ce ar putea duce la suspendarea rundelor de negocieri în formatul 5+2. Ştanski a spus că Tiraspolul nu poate confirma, deocamdată, participarea la următoarea rundă de negocieri în formatul 5+2, planificată pentru 11-12 septembrie la Viena şi s-a referit în special la dosarele penale deschise pe numele mai multor așa-ziși oficiali din Transnistria. Ce a făcut Carpov? I-a îndemnat cuminte pe transnistreni să vină totuşi la negocieri şi le-a spus separatiştilor că „noi nu încurajăm practica de a amâna întâlnirile în formatul 5+2”. Slavă Domnului că a precizat totuși că aceste dosare nu ar avea substrat politic, sugerând astfel că Chişinăul nu are de gând să satisfacă şi acest moft al separatiştilor. Deşi, la viteza cu care cedează Chişinăul în faţa Tiraspolului, nu m-ar  mira să avem și aici surprize în scurt timp.

Așadar, pentru a câta oară ne convingem că Chişinăul are un comportament umil în faţa Tiraspolului, care continuă să ne batjocorească în public practic în fiecare zi. Şi atunci, întrebarea mea este: ce fel de negocieri sunt acestea? Cine şi ce negociază? Din păcate, nu avem un răspuns clar la întrebările respective.