Banii și politica

„There are two things that are important in politics. The first is money and I can’t remember what the second one is.” 

Mark Hanna

În Suedia partidele politice sunt finanțate în proporție de 80-90% din bugetul de stat al țării. Un vot costă 17 euro. Restul banilor vin din donații ale persoanelor fizice și nu pot depăși suma de 2000 de euro. Persoanele juridice nu pot da bani pentru partide.

În Olanda un vot costă ceva mai mult de 2,5 euro. În mare parte, partidele își adună banii din cotizațiile plătite de membrii săi. Nu au fost identificate cazuri în care structurile de business ar fi finanțat campaniile electorale sau activitatea partidelor, deși acest lucru nu este interzis prin lege. La ei nu este limitată contribuția pe care un membru de partid o poate face și nici de câte ori o poate face, dar odată ce aceasta depășește suma de 4,5 mii de euro, informația este raportată Ministerului de Finanțe Olandez.

În Germania rapoartele despre finanțarea partidelor politice oferă informații despre cum s-au cheltuit banii începând cu 1984, și despre sursele de finanțare ale acestora începând cu 1968. Tot de atunci poți afla cine anume a finanțat un partid cu o sumă ce depășește 10000 de euro. Persoanele juridice nu au dreptul să finanțeze partidele.

Marea Britanie finanțează partidele de opoziție. Persoanele juridice nu au dreptul să finanțeze partidele.

Mai darnici ca în Europa!

La noi statul nu dă niciun bănuț pentru finanțarea partidelor și degrabă nu o va face. La ultima campanie electorală, un vot al cetățeanului a costat în medie 18.7 lei, bani proveniți exclusiv din cotizațiile de membru de partid și din donații. În prezent o persoană fizică poate face donații anuale în mărime de până la 2,1 milioane de lei sau de aproape 12 de ori mai mult decât cetățenii din Germania. Persoanele juridice pot și ele face donații care să nu depășească 4,3 milioane lei.

În sesiunea primăvară-vară 2014 deputații au votat în prima lectură un proiect legislativ ce prevede că din 2017 partidele vor fi finanțate din banii publici la alegerile parlamentare și din 2015 la cele locale. Volumul finanțărilor nu va depăși 0.2% din veniturile bugetului de stat pe anul respectiv sau un pic mai puțin decât estimatele 60 de milioane de lei. La fel va fi limitată contribuția pe care o pot face persoanele fizice și juridice la 20 și respectiv 40 de salarii medii anuale. Rămâne să vedem când va fi votată această lege în lectura a doua.

Formula propusă s-a ales din două motive. Primul – pentru a reduce dependența partidelor politice de finanțarea privată. Al doilea – pentru a oferi șanse egale de participare în viața politică a partidelor mici, mai sărace. Și deși există riscul că vor fi finanțate doar partidele majoritare, milioanele oferite nu sunt decât o sumă rezonabilă, pe care statul o plătește pentru visul democratic, pentru o mai bună participare și implicare în viața politică.

Povestea celor trei mușchetari din viitoarea campanie electorală

Plafonul de cheltuieli pentru campania electorală în 2009 a fost stabilit la 12 milioane de lei, sumă care, probabil, va rămâne valabilă și pentru 2014. În condițiile actuale nu este nevoie de mai mult de trei mari contribuitori (Viitori Glorinali) care să finanțeze publicitatea stradală și cea TV, publicitatea pe Facebook, Odnoklassniki și VKontakte. Acest lucru îl demonstrează și rapoartele CEC, din care reiese că 80% din contribuțiile pentru campania electorală din 2009 au fost acoperite de mai puțin de 20% contribuabili, mulți dintre ei nefiind membri de partid.

Nu că m-aș îndoi de buna credință a acestor persoane fizice și persoane juridice, dar cumva nu cred că 80% din interesele promovate de către partidele politice finanțate au fost identice intereselor a 2,9 milioane de moldoveni sau a 1.8 milioane de moldoveni care au votat.

The post Banii și politica appeared first on Bloguvern.