Muzeul Pușkin: loc istoric amenințat / Le Musée Pouchkine: lieu historique menacé / Pushkin Museum: historical place under threat

- – - scroll down for French and English versions – - -

RO
- – – – -

Muzeul Pușkin: loc istoric amenințat

În septembrie 1820, Pușkin a fost trimis în exil, în Moldova de astăzi, de către țarul Rusiei, Alexandru I din cauza scrierilor sale subversive. El a rămas în Chișinău până în august 1823, în proprietatea unui comerciant bogat rus.
La viața și activitatea poetului rus în perioada exilului s-a revenit în 1994, pentru ca mai apoi, în 1948, casa unde a locuit să devină actualul muzeu Pușkin.

În perioada exilului său, Pușkin a scris diverse poeme, printre care Prizonierul din Caucaz și Fântâna din Bahcisarai, precum și primele strofele ale operei sale majore: Evgheni Oneghin. Muzeul este un monument istoric care ocupă un loc important în patrimoniul cultural al Republicii Moldova și care necesită protecție și conservare.

Amenințări la adresa muzeului
Proiectul de construcție a unei clădiri rezidențiale, început câțiva ani în urmă la numai 6-7 metri de muzeu reprezintă o amenințare și este în contradicție cu legislația în vigoare, care menționează o distanță minimă de o sută de metri pentru a asigura pe termen îndelungat viabilitatea muzeului. Consecințele deja sunt vizibile- fisuri pot fi observate peste plafon. Această construcție, suspendată la moment, amenință integritatea muzeului și viitorul acestuia.

Autorizație de construcție
Ce motive au dus la o astfel de situație ?

1 . Lipsa de integritate în timpul procesului de luare a deciziilor și materialele luate în considerație.
Este imposibil ca autoritățile competente să nu fi fost familiarizate cu legislația, referitor la emiterea autorizațiilor de construcție în apropierea clădirilor istorice , sau pur și simplu au uitat să ia în considerație prezența Muzeului Puskin. În Franța, spre exemplu, odată ce o clădire este înregistrată ca fiind un monument istoric, serviciul de protecție a împrejurimilor stabilește un perimetru de 500 de metri. Un astfel de exemplu este binevenit în acest caz.
Ori de câte ori un nou proiect începe în interiorul acestui perimetru, orice emitere a acordului trebuie aprobată mai întîi de către o organizație specială care studiează viitorul impact al construcției, apoi ia o decizie.
Situația este similară și în Republica Moldova: un consiliu de arhitecți este responsabil pentru verificarea propunerilor. Decizia luată în acest caz a fost una necorespunzătoare, reeșind din Raportul Consiliului de arhitecți către Ministerul Culturii. Acesta inițial a intervenit și a trimis o scrisoare la cei responsabili de proiect, informându-i că proiectul nu poate fi considerat valabil în prezent, dar mai tîrziu, sub aspect misterios, ministrul a aprobat proietul pe 12 decembrie în numele Ministerului Culturii, fapt ce a dus la demisia acestuia printr-un decret prezidențial.

Astfel de circumstanțe divulgă puterea corupției în Republica Moldova. E posibil ca în cadrul proiectului să se fi luat în considerație unele argumente financiare ce a influențat decizia privind emiterea autorizației , chiar dacă a fost în contradicție cu legea care menționează un perimetru de 100 de metri și cu avizul consiliului de experți.

2 . Lipsa de considerație pentru activitatea poetului.
De la declarația de independență a Republicii Moldova până în prezent, cultura, îndeosebi limba română s-a afirmat din ce în ce mai mult, având prioritate față de influența rusă, moștenire a perioadei sovietice.
Prezența unei comunități ruse precum o rămășiță a URSS încă mai trezește un resentiment puternic cetățenilor moldoveni de limbă română, victime ale procesului de deznaționalizare și a altor practici și opresiuni ale fostului regim stalinist. Prin urmare, acest sentiment de rachiună care a dus la devalorizarea culturii ruse și explică lipsa mobilizării populației în ocrotirea acestui monument. Viitorul muzeului Pușkin depinde de atitudinea societății.

FR
- – – – -

Le Musée Pouchkine: lieu historique menacé

Condamné à l’exil par Alexandre 1er en raison du caractère subversif de ses écrits, Pouchkine arrive dans le territoire de l’actuelle Moldavie en septembre 1820. Il y demeurera, jusqu’au mois d’août 1823, dans le domaine d’un riche marchand russe. Tombé dans l’oubli pendant longtemps, ce fragment de la vie du génie de la poésie russe sera redécouvert en 1944 pour devenir, en 1948, l’actuel musée Pouchkine.

Le poète rédigera dans cet édifice, lors de son exil, de nombreux écrits parmi lesquels on peut citer Le Prisonnier du Caucase et La Fontaine de Bakhtchisaraï, ainsi que les premières strophes de son oeuvre majeure: Eugène Onéguine (Евгений Онегин). Le musée Pouchkine constitue de fait un monument historique ainsi qu’un élément majeur du patrimoine culturel de Moldavie, et doit, à ce titre, être protégé et préservé avec zèle.

Menaces pesant sur le musée
Cet état de fait est mis à mal par le projet de construction d’un bâtiment résidentiel, entamée il y a déjà quelques années à seulement 6 à 7 mètres du musée, et ce en contradiction avec les lois en vigueur, qui font état d’une distance minimale de 100 mètres, garante de la pérennité de l’édifice. Ces travaux, pour l’heure suspendus, constituent une menace quant à l’intégrité et à l’avenir du musée. Les premières séquelles sont déjà apparentes: des fissures, consécutives au début des travaux, parsèment les plafonds du bâtiment, et sont une source d’inquiétude quant aux impacts que la poursuite de la construction pourrait avoir ultérieurement.

Le permis de construire
Quelles raisons ont donc pu conduire à une telle situation ?

1. Manque d’intégrité lors du processus de décision et autres considérations plus bassement matérielles
Il est exclu que les autorités compétentes n’avaient pas une connaissance précise de la législation concernant la délivrance des permis de construire aux abords d’un bâtiment historique, ou qu’ils aient simplement omis de prendre en considération la présence du musée Poushkin à proximité.
Un rapide parallèle peut être fait avec la “protection des abords d’un monument historique”, telle qu’elle est mentionnée et appliquée dans la loi française. Dés lors qu’un édifice est inscrit au titre de “bâtiment historique” est automatiquement prise en considération une “servitude de protection de ses abords”, ayant effet dans un périmètre de 500 mètres. Dés qu’un projet nouveau se situe à l’intérieur de cette zone, toute délivrance de permis est soumise à l’autorisation sine qua non de l’Architecte des Bâtiments de France (ABF), organisme chargé d’étudier les impacts de la construction, et de prendre une décision en conséquence.
La situation est semblable en Moldavie, où un conseil des architectes opère ce contrôle des projets de construction. L’avis délivré dans le cas présent était défavorable au projet tel qu’il a été soumis, comme en atteste le compte-rendu suivant: compte-rendu du conseil des architectes
Le Ministre de la Culture avait, par ailleurs, déjà contacté les responsables du projet avant cela pour leur faire part de ces remarques dans la lettre suivante: lettre du Ministre de la Culture
Cependant, ce même Ministre a mystérieusement changé d’avis, et approuvé le projet au nom du Ministère de la Culture le 12 décembre 2008… après avoir été démis de ses fonctions le 1er décembre par décret présidentiel: signature du Ministre de la Culture

La République de Moldavie est, de notoriété publique, gangrenée par la corruption (105ème au classement de Transparency International): il n’est donc pas inenvisageable que des arguments plus concrets (financier ou autre) ait influé sur le déroulement du projet, et plus particulièrement sur l’autorisation de construire délivrée par les autorités au mépris de la loi qui mentionne une zone de sécurité de 100 mètres, et des avis rendus par les autorités compétentes.

2. Absence de considération pour l’oeuvre du poète
De la déclaration d’indépendance de la Moldavie jusqu’à nos jours, la culture et la langue roumaine se sont progressivement affirmées, jusqu’à prendre le pas sur l’influence russe, héritage de la période soviétique.
La présence russe est désormais jugée, par certains, oppressante, et la langue perçue comme le vestige de cette période. Une rancoeur certaine affecte la population moldave de revendication roumanophone, qui a pendant toute l’occupation été victime de déplacement de population et autres procédés (création de la langue “moldave” par Staline) visant à éradiquer tout sentiment national; ressentiment dont on comprend bien qu’il soit désormais dirigé à l’encontre de la langue de l’envahisseur historique.
Ce contexte de dépréciation du russe peut expliquer l’attitude passive et le manque de protestations ou d’actions ayant permis à la construction d’être entamée.

Les travaux sont pour l’heure suspendus, et un procès opposant les deux partis est actuellement en cours; il ne reste donc plus qu’à en attendre l’issue pour connaître le dénouement de l’affaire.

EN
- – – – -

Pushkin Museum: historical place under threat

Sent into exile by Alexander I of Russia because of his subversive writings, Pushkin goes to today’s Moldova in september 1820. He will stay in Chisinau until august 1823, in the property of a rich russian trader. Long forgotten, this part of the russian poet will be rediscovered in 1944 to become, in 1948, the current Pushkin museum.

Pushkin wrote, in this very building, as he was into exile, many different poems among which The Prisoner of the Caucasus and The Fountain of Bakhchisaray, as well as the first strophes of his major work: Evgenii oniegine. The museum is a historic monument as well as a part of Moldova’s cultural heritage: it must, as such, be protected and preserved with fervour.

Threats to the museum
The construction project of a residential building, begun a few years ago about 6 to 7 meters from the museum, poses a threat, and is in contradiction with the laws in force, that mention a minimal distance of a hundred meters, which ensures the longterm viability of the museum. The first consequences have already appeared: fissures can be observed all over the ceiling. This construction, suspended for now, raises the question of the integrity of the museum and it’s future.

Construction permit
What reasons could have possibly led to this situation ?

1. Lack of integrity during the decision-making process and material considerations
It is impossible that the competent authorities weren’t familiar with the legislation with regard to the issuance of building permits near historic buildings, or that they simply forgot to take into consideration the proximity to the museum. A short parallel can be established with the protection of historic buildings in the french law. Once a building is registered as being historic, a service of protection of the surroundings is immediately effective, in a 500 meters perimeter. Whenever a new project is starting inside this perimeter, any permit issuance must be allowed by a special organization whose duty is to study the future impacts of the construction first, then take a decision.
The situation is similar in Moldova, where a council of architects is responsible for checking the proposals. The decision taken in this case was unfavourable, as evidenced by the following report: report of the council of architects
The minister of culture had already intervened before by sending a letter to those responsible for the project, informing them that the project could not be held as currently framed: letter from the ministry of culture
However, this very minister mysteriously changed his mind, and approved the projet on behalf of the ministery of culture on december, 12th… after he was removed from his position on the first of december by a presidential decree: signature of the ministry of culture

The Republic of Moldova is known to be burdened by corruption (105th according to Transparency International ranking): some financial arguments may have been taken into account during the project, and influenced the decision concerning the permit issuance, even though it was contradicting the law mentioning a 100 meters perimeter and the opinion of the council of experts.

2. Lack of consideration for the poet’s work
From the declaration of independance of Moldova until now, romanian culture and language have been asserting themselves more and more, taking precedence over the russian influence, legacy of the sovietic period.
The russian presence is now considered, by some, to be oppressive, and the language seen as USSR vestige. A strong resentment now affects the romanian-speaking moldovan citizens, victims of population transfers and other methods (creation of the moldovan “language” by Staline) aiming at eradicating any nationalist feeling; rancour logically directed against the historic invader.
This atmosphere of depreciation of the russian language may explain the passive attitude and the lack of protests or actions that resulted in the issuance of the building permit.

Construction work is now suspended, and a trial is on-going: the future of the Pushkin museum depends on its outcome.