2 years full of everything.

Da, zboară prea repede timpul eu nici nu realizez. Sunt 2 ani deja care m-au prins ca de obicei fiind singură. 
Să spun că au fost 2 ani de iubire?! -Nuștiu. Defapt, au fost de toate. Mult prea multe.
Inconștient, iubirea e prinsă acolo de inimă, însă viața de zi cu zi îmi îmbibă creierul cu de toate. Sînt așa de confuză ce-i legat de viitor pentru că na’ nu-s acolo să văd cum va fi și nici nu am careva înzestrări extrasensorice.. 
Am un mare DA pentru „My American Dream” legat de un „pretty perfect” la engleză. În rest, sunt vagă în cuvinte, nu mai citesc pentru plăcere și asta mă face să-mi mai pierd din imaginație, prin atîtea cărți de drept eu vreau să găsesc poate alinarea într-un roman care să mă lase mască. 
Vorbesc dodii, da. 

Azi e ziua cînd am bătut recordul legat de o relație de dragoste.
Pe alocuri mă simt mîndră și iubită, uneori sătulă de tot cu o dorință arzătoarea de a-mi lua lumea-n cap și de a bea prin cluburi )))) pentru a-mi relaxa inima si creierul care sunt străini de suflet. Poate visez uneori la rochii de mireasă și copii, însă realizez că viața mea cu abia începe și e tare greu să fii student.  
Să fie o acută obișnuință, sau doar frica de singurătate?! 

Arunc gînduri pe foaia asta albă. Demult n-am vorbit cu mine. Straniu. 

Țin să mă felicit că am avut marea și multa răbdare de a aștepta și ține lîngă mine un om cu un așa caracter complicat. Au fost de toate, da e și logic. În timp le vom vedea pe toate. Cresc, mă maturizez este foarte strașnic să mă gîndesc la asta. 
Sunt fericită, cîteodată și-nșir.