Fragment - Monolog în doi, Ramona-Sandrina&Paul Sorlopciu

 (Sursa foto: internet)
"Printre soapte si mangaieri,
O sa-mi las inima sa se topeasca,
Precum o lumanare o sa-ti picur prin suflet,
Scantei de nemurire...

Te iubesc in nestire,
Respir pentru tine, pasesc pentru tine,
Scriu pentru tine, gresesc pentru tine,
Alerg pentru tine, traiesc pentru tine...

Iubirea mea este indelung rabdatoare,
Dar are o singura nerabdare,
Sa te revada, sa te resimta,
Sa te cuprinda, sa te sarute, sa te asculte...

Iubirea mea nu cauta in ale sale,
Dar freamata de grija pentru tine,
Iubirea mea nu se lauda,
Dar poarta-n frunte numele tau...

Iubirea mea iarta tot, uita tot,
Dar nu-si iarta timpul petrecut fara tine,
Nu uita nicicand clipa cand te-am cunoscut...
Si se bucura de adevarul tau... un vis real...

Iubirea mea nu-i inteleapta, iubirea mea e simpla,
Atat de simpla... incat nimeni n-o poate cuprinde,
Atat de curata, atat de dulce si adevarata,
Atat de mare, atat de sincera, atat de eterna...

Tu esti motivul pasilor mei,
Tu esti motivul pentru care vreau sa fiu,
Tot ce-i mai bun...
Pentru tine e tot si prin tine...

Pentru ca te iubesc!!! - Paul Sorlopciu, Monolog în doi"

(Sursa foto: internet)
" atâta nord dragul meu, atâta cer necuprins
şi-atâtea stele fără lumină
sub paşii mei ce mereu te-au căutat
atât, atât de departe
că nu vedeai cu ochii
apoi,
apoi,
inima mi-a spus odată ţipându-mi din piept:
"nu mă simţi cât de aproape-ţi sunt?"
şi am ştiut că Dumnezeu mă născuse
în suflet cu tine
aceeiaşi mărime,
acelaşi acord,
aceleaşi bătăi din mine în tine,
din tine în mine
din noi în noi
de atunci, nu am mai rătăcit,
nu m-am mai plâns,
nu am mai crutat zările
ţi-am vorbit şi te-am iubit
cu toate nopţile şi zilele mele,
cu toate clipele
aşteptând,
aşteptând cuminte vocea ta
să mă rostească aşa
cum numai tu ştii
privirea ta,
să mă culeagă ca pe o apă
într-o cupă,
braţele tale să mă cuprindă
atât de simplu,
atât de curat,
atât de etern
încât, am să-mi imprim viaţa cu tine
şi viaţa de după viaţă,
iar alte mâini...nu mai vreau
să-mi ţină în palme inima
nu înţelegi? ea are forma ta firească!
nu înţelegi?
n-am altă lege şi nici altă credinţă,
tu-mi curgi prin toate clipele
în sânge şi în suflet
atât de sincer,
atât de dulce,
atât de...TINE!

Pentru că nu ştiu...
nu ştiu cum este să nu te iubesc
şi nici c-aş vrea o viaţă fără tine,
căci TE IUBESC atât de mult, iubite! - Ramona-Sandrina, Monolog în doi"