Comoara care mă face bogată – PĂRINȚII!

Astăzi am să mă laud cu bogăția mea! Și de ce n-aș face-o dacă am o comoară care-mi confirmă indiscutabil acest statut: PĂRINȚII! Cuvântul care face cât o sută de cuvinte! Persoanele care în viața mea reprezintă universul întreg!

poza de la nunta lor, unica care s-a mai păstrat…

Îmi iubesc părinții precum mă iubesc pe mine! Altfel nici nu se poate. Sunt atât de speciali și de scumpi sufletului meu încât – conștientă fiind că nu voi găsi cuvintele necesare, potrivite și destule pentru a le mulțumi -, voi îndrăzni, totuși, în cuvintele mele modeste și sărace să le cânt respectul și să-mi exprim dragostea pe care le-o închin. Părinții mei sunt altarul vieții mele. Templul sfânt în care-mi păstrez neîntinate copilăriile, sentimentele, speranțele.

Tot ce are legătură cu ei este mai important pentru mine decât tot ce are legătură cu mine. Mă tulbură fiecare fir alb care le crește din pricina noastră (a copiilor), fiecare umbră de neliniște care le acoperă chipurile, fiecare oftat ascuns și deziluzie, deaceea voi face tot ce îmi stă în puteri ca fețele lor să radieze mereu bucuria, viața și împlinirea prin noi.

Am găsit recent o poză mai veche cu ei doi (pe când erau tineri) și nu am putut să nu o postez aici, ca să-i am mereu alături, iar amintirile trecutului lor- în siguranță!

Părinții mei: Nina & Sergiu Raileanu (în mijloc – frățiorul Nicolae)