Centrul Național Anticorupție rămîne în subordinea Guvernului. Decizia Curții Constituționale

Astăzi, 22 mai 2013, Curtea Constituțională a examinat sesizarea deputatului Serghei Sîrbu privind controlul constituționalității Legii nr.106, prin care au fost operate modificări la Legea cu privire la Centrul  Național Anticorupție. Sesizarea a fost depusă la Curtea Constituțională în data de 16 mai 2013.

Legea nr.106, care a fost adoptată la 3 mai 2013, cu votul a 75 de deputați, prevede trecerea CNA în subordinea Guvernului, iar directorul CNA poate fi numit în funcție și demis din aceasta de către Președintele țării, la propunerea Prim-ministrului.

Decizia Curții Constituționale

Curtea Constituțională a hotărât, cu votul majorității judecătorilor, sistarea examinării sesizării deputatului Serghei Sîrbu, privind  controlului constituționalității Legii nr. 106.

În debutul ședinței, reprezentantul Parlamentului RM, Tudor Deliu, a solicitat recuzarea judecătorului Victor Popa, invocînd că acesta, în calitate de președinte al Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului RM, a participat la elaborarea Legii 11-04 din 25 mai 2012,  la care se va reveni în cazul în care Curtea Constituțională va decide astăzi că Legea nr.106 este neconstituțională.

Curtea Constituțională a respins demersul reprezentantului Parlamentului, Tudor Deliu.

Reprezentantul Guvernului, vice-ministrul în exercițiu al Justiției, Vladimir Grosu, a solicitat amînarea ședinței, invocînd că Guvernul Republicii Moldova nu a avut suficient timp pentru a examina sesizarea, deoarece copia acesteia a ajuns la Guvern luni, 20 mai 2013, fiind astfel încălcați termenii de procedură. Conform legislației în vigoare, termenul de examinare nu poate fi mai mic de 10 zile înaintea ședinței de examinare.

Și această cerere a fost respinsă de judecătorii Curții Constuționale.

„Autorul acțiunii a solicitat suspendarea acțiunii legii sesizate. Conform legii, judecătorii Curții Constituționale, într-un termen de două zile trebuie să vină cu o soluție pe problema cererii de suspendare. Judecătorii  au decis că este oportun de a examina această cerere, de a refuza în  suspendarea actului și de a examina această cerere în regim de urgență.”, a replicat Alexandru Tănase, Președintele Curții Constituționale.

Din pledoaria autorului sesizării, Serghei Sîrbu

Autorul sesizării, deputatul Serghei Sîrbu, a menționat în pledoaria sa că prin adoptarea Legii 106 a fost anulată independența CNA în lupta sa cu corupția.

„Condider că prin adoptarea Legii nr.106, Parlamentul Republicii Moldova a anulat practic o reformă, care a durat mai mulți ani. La această reformă au participat experți internaționali, iar scopul ei a fost dezvoltarea cadrului național în domeniul luptei cu corupția și acordarea CNA-ului unui statut de organ specializat în acest domeniu, autonom și independent de influențele politice. Legea 106 vine cu modificări substanțiale la o distanșă de doar cîteva luni de la începutul reformei. Prin aceste modificări, CNA a fost subordonat direct Guvernului și și-a pierdut autonomia și independența”, a spus S.Sîrbu.

Deputatul a menționat că prin Legea 106 a fost lichidată autonomia financiară a CNA și există posibilitatea de fi  anulat mandatul de 5 ani al directorului instituției.

Din pledoaria reprezentantul Parlamentului Sergiu Chirică:

Despre independența CNA:

În opinia reprezentantului Parlamentului, prin subordonarea sa Guvernului, CNA nu-și va pierde independența.

„Una dintre principalele atribuții ale CNA  este lupta cu corupția. Urmărirea penală este o competență prevăzută pentru mai multe organe în sistemul de drept al RM, inclusiv, este și o atribuție a Poliției, care este în subordinea MAI, adică a Guvernului. Finalitatea urmăririi penale este realizată de către organele Procuraturii și instanțele judecătorești… Principiul independenței și legalității rămîn a fi fundamentale în activiatrea CNA. Centrul este independent în elaborarea programului de activitate și în exercitarea funcțiilor sale.”, a menționat Chirică.

Despre modalitatea de numire în funcție a directorului CNA:

„Toate argumentele autorului sesizării sînt neîntemeiate. Constituția RM conține reglementări exprese  referitor la modalitatea de numire a judecătorilor, a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii și Curții de Conturi, a Procurorului general. Prevederi la numirea în funcție a conducerii CNA sau a altor autorități de stat, Constituția nu conține. Prin urmare, această prerogativă, Constituția a lăsat-o la latitudinea Legislatorului. Legislatorul a prevăzut acest drept ca fiind al Guvernului.” a declarat S.Chirică.

În concluzie, reprezentantul Parlamentului a declarat că: „Adoptarea legilor este prerogativa Parlamentului. Astfel, legea 106 este o exprimare a realizării principiilor democrației într-un stat de drept. Modelul unei instituții anticorupție în cadrul Guvernului există la mai multe țări. Reieșind din practica internațională, constatăm că din punct de vedere instituțional, organizațional, faptul că organul de luptă anticorupție se află în cadrul Guvernului nu influențează asupra acestuia și asupra principiilor internațioanle anticorupție.

Considerăm că norma, care a fost contestată de către autorul sesizării, este constituțioanală, iar toate argumentele aduse sînt neîntemeiate și nefondate”.

Din luarea de cuvînt a reprezentatului Guvernului, viceministrul în exercițiu al Ministerului Justiției, Vladimir Grosu

Despre angajamentele pe plan extern ale Moldovei

Autorul sesizării, Serghei Sîrbu a declarat că Legea 106 contravine unui șir de documente internaționale, semnate și ratificate de către Republica Moldova (Convenția penală privind Corupția, adoptată de Consiliul Europei; Convenția ONU despre corupție, adoptată la New York) și a fost prejudiciat Planul Național de Acțiuni Moldova-Uniunea Europeană, în domeniul liberalizării regimului de vize.

Președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase s-a interesat dacă prin adoptarea acestei legi au avut de suferit obligațiile pe care și le-a asumat Republica Molova pe plan extern.

La acest subiect, reprezentatul Guvernului, viceministrul în exercițiu al Justiției, Vladimir Grosu a declarat: „Planul de acțiuni Moldova UE. Acestea sînt niște angajamente politice, nu sînt acte juridice. Aceste angajamente se referă la instituirea de către state a unor autorități publice, care să lupte cu corupția. Nici într-un plan politic nu se face vreo referință la CNA. Se face referință la autorități. Statul este liber să-și aleagă modul cel mai eficient în viziunea sa de instituire, organizare, reformare a astfel de autorități: fie ele instituții independente, separate, fie în cadrul altor instituții.”

The post Centrul Național Anticorupție rămîne în subordinea Guvernului. Decizia Curții Constituționale appeared first on Bloguvern.