STAREA DE URGENȚĂ ȘI CELE TREI SCENARII ALE LIBERAL DEMOCRAȚILOR

În Republica Moldova, fiecare politician are plusul și minusul său.  Unul este mai slab, altul mai ager. Unul controlează mai mult, altul mai puțin. Astăzi doar Curtea Constituțională pare a avea în mâna sa, pâinea și cuțitul. Chiar și cu mai multe plusuri, în ziua celebrării Sfinților Constantin și Elena, (pe stil nou), magistraţii au recunoscut că instituția parlamentară moldovenească, are voie să decidă singură cum îşi organizează activitatea. Acest lucru înseamnă că, după demiterea lui Marian Lupu, liberal democrata Liliana Palihovici execută în mod constituţional interimatul funcţiei de preşedinte al legislativului moldav. 
Decizia luată de magistrați a fost una de maximă importanță. Declararea de către Înalta Curte a neconstituționalității interimatului executat de Palihovici, ar fi însemnat obstrucționarea autonomiei parlamentare și ar fi dus la totala imposibilitate a desfășurării proceselor legislative. Această blocare a ședințelor Parlamentului moldovean, ar fi dus la declararea acestuia ca fiind nefuncțional și la declanșarea alegerilor anticipate. Pentru partidele aflate la începutul tratativelor pentru formarea unui nou Guvern, hotărârea luată de către Curtea Constituțională a fost una de bun augur. Înalta Curtea i-a obligat pe deputați să formeze o majoritate și să își aleagă un președinte.
Același lucru l-a făcut și liderul comuniștilor moldoveni, Vladimir Voronin, care, la începutul lunii mai, solicita deputaților o pauză pentru a declanșa negocierile pentru găsirea unei candidaturi la postul de președinte al Parlamentului. Solicitarea, deși a fost susținută de ceilalți parlamentari, nu a dus la găsirea unor tangențe pentru formarea unei majorități parlamentare. Observatorii vieții politice moldave, au sesizat între timp că, liberal democrații au condiționat numirea noului lider al Parlamentului Republicii Moldova de votarea componenței noului cabinet de miniștrii. 
Anume această condiționare a liberal democraților l-a făcut pe Vladimir Voronin să adere la principiul „alegeri parlamentare acum”. Apropiați ai comuniștilor moldoveni, susțin că cele două formațiuni politice, PLDM și  PCRM, ar fi trebuit să continue șirul de acțiuni care ar fi dus la „deplahotniucizarea” țării. Mai mult, după ultimele hotărâri ale Curții Constituționale, comuniștii moldoveni afirmă că în Republica Moldova ar trebui să fie declarată situație excepțională. Ei deja au emis un apel către societate și către clasa politică. Potrivit PCRM, Curtea Constituțională a devenit doar un instrument de apărare a intereselor Partidului Democrat și a liderilor acestei formațiuni politice, iar societatea a devenit captivă în mâinile unei grupări criminale în mantii de judecători, care fac legea după principiile lumii criminale. În situația creată, PCRM a cerut Parlamentului adoptarea de urgență a unei legi privind modificarea componenței Curții Constituționale pentru întoarcerea acestei instituții în albia legală.
Pe 21 mai, de Constantin și Elena, (pe stil nou), judecătorii Curții Constituționale au făcut dovada deplinei implicării în viața politică a Republicii Moldova. Ei au oprit alegerile parlamentare anticipate și au încercat să ofere participanților la tratative un nou climat de încredere. Abia la prima ședință a Parlamentului, vom vedea dacă domniile lor au reușit ori ba..Căci,  așa cum au afirmat și magistrații Înaltei Curți, interimatul funcţiei de președinte al legislativului moldovean nu poate însă dura la nesfârşit şi nici nu poate fi similar cu capacitatea deplină a funcţiei.

În funcție de modul în care se vor comporta participanții la negocieri, liberal democrații au posibilitatea să dezvolte minimum două scenarii. Primo –  să condiționeze candidatura noului președinte al Parlamentului, de votarea la pachet a componenței noului cabinet de miniștrii. Secundo – să dea curs solicitării făcute de liderul comuniștilor moldoveni, Vladimir Voronin, de adoptarea de urgență a unei legi privind modificarea componenței Curții Constituționale dar și de votarea la pachet a componenței unui nou cabinet de miniștrii. 
În ciuda eforturilor făcute de instituții media apropiate democraților moldoveni, de schimbarea opticii de prezentare a situației politice moldovenești, Partidul Democrat din Moldova nu are prea mult loc de manevră. Condiționările referitoare la micșorarea pragului de acces în parlament vorbesc despre spaima pe care această formațiune politică o are în fața electoratului. Exact pe această frică se bazează încrederea pe care o au celelalte partide politice. 
Cel de al treilea scenariu a fost deja enunțat de liderul liberal-democrat, Vlad Filat, în cadrul unei emisiuni televizate. Domnia sa a declarat că, în cazul în care nu se va reuși învestirea Guvernului condus de Iurie Leancă, atunci se va ajunge la alegeri anticipate. „Liberal democrații nu vor mai accepta fel de fel de condiționări și nici nu vor mai participa la circul provocat de unii”, a declarat scurt pe doi liderul liberal-democrat.  
Iar dacă magistrații de la Înalta Curte vor declara neconstituțională subordonarea către guvern a CNA, s-ar putea ca domnia sa să aibă perfectă dreptate.