Eşti Dumnezeu? Nu? La revedere!

Şi femeile bârfesc, şi bărbaţii tot. Bârfa bărbaţilor este mai lights, mai uşor de suportat nu ştiu cum, dar a femeilor, pfuuu! te trimite direct la reanimare, dacă stai să o asculţi şi să pătrunzi în ea. Şi “să pui tot la inimă”, vorba poporului.

Bârfa e distrugătoare. E urâtă, pute ca scrumbia, care a stat mult la cald. Sau nu a stat, scrumbia oricum pute.

Să critici femeia care merge în faţa ta pe stradă, e una. E un fel de dat cu părerea. Că rochia e de la piaţa centrală, că e cracănată, că e grasă. Dar să vorbeşte despre viaţa ei personală, e altceva. Că are un salariu mic, pentru că e proastă. Că soţul o înşeală. Că, vezi tu, chiar tu ştii, că ţi-a spus o cunoştinţă, la care i-a zis altă cunoştinţă, că ea a mai fost odată măritată şi că bărbatsu o bătea. Ştii tu sigur. Dar intimitatea unui om nu poate fi ştiută decât de el! Nici mama, nici tata, nici nana şi nici naşa nu au dreptul să vorbească!

Cine ne dă nouă dreptul să condamnăm, să punem note, să criticăm? Să zicem că aşa e bine sau nu altfel? “Vai, X s-a despărţit de Y, sau a divorţat, oi oi oi! Ce pereche frumoasă erau! Ce bine se potriveau!” Da de unde ştii tu că se potriveau, că erau fericiţi? Cine dracu ţi-a dat dreptul să îi blamezi? Ai fost tu acolo cu termometru şi ţi-a indicat el că temperatura în cuplu era normală? Dacă NU ai fost, taci şi nu umple lumea de rahat, că şi aşa e plin Chişinăul ăsta de putoare!

“Marusica s-a băgat în familia lui Valodică, ştiu eu sigur, i-a distrus căsnicia. Of, să-i fie ruşine.” Da tu de unde ştii, te-au certificat ei doi ca să fii responsabilă de căsnicia lor?

Sau: “Cutărescu se plimbă prin sute de locuri, uite pe Facebook câte fotografii are!” Da să mă piş eu în pozele alea, ce treabă am cu ei? Sunt eu oare instanţa supremă ca să pun ştampilă oamenilor în cap? Să nu se ducă în Turcia la odihnă, da la Zatoka?

“Cutăreasca s-a îngrăşat. Altă cutărească a slăbit. Ion e bogat, Vasîli îi slab. Ăla e nănaş cu altul, iar celălat e finul lui altul.” Am obosit deja de atâtea bârfe şi mai ales de bârfitoare!

“Ştiu eu din surse sigure, ştiu eu nişte dedesubturi?” Vreţi adevărul? Am mai spus: să mă piş pe surse şi pe dedesubturi: nu critic şi nu vorbesc decât despre VIAŢA MEA, de a lui Marusica şi a lui Valerică nu pot spune nimic, nu dorm cu ei în pat şi nici nu îmi înşir chiloţii pe aceiaşi sârmă cu ei. Gura oamenilor nu o poţi astupa, dar poţi să vorbeşti şi tu odată cu ei. Dacă ei spun: Marusea e o curvă, şi-a lăsat familia, tu spui: uită-te la viaţa ta, de câte ori  ai visat în sufletul tău la soţul surorii tale, l-ai înşelat. Nu eşti cu nimic mai bună.

Să fie clar: nu sunteţi Dumnezeu. Nu judecaţi şi nu veţi fi judecaţi!

A, şi dacă chiar sunteţi Dumnezeu, am şi eu o rugăminte: lipiţi cu clei gura la toţi bârfitorii, or cel puţin faceţi-mi şi mie oasele mai trainice, ca să rezist mai mult la spălatul intens venit de la fete frustrate, complexate şi lipsite de sex regulat şi de calitate.

Mulţumesc.