CURTEA CONSTITUȚIONALĂ. UNA CALDĂ – UNA RECE. Examinarea constituționalității revocării din funcție a Președintelui Parlamentului

Astăzi, 21 mai 2013, Curtea Constituțională a  examinat  sesizarea unui grup de deputați liberali privind  constituționalitatea art.3 din Hotărârea Parlamentului nr. 96 (din 25 aprilie 2013 ) privind Revocarea din funcție a Președintelui Parlamentului   și Legea 101 „ Pentru completarea  art.14 din Regulamentul Parlamentului”,  adoptată de către Legislativ la 26 aprilie 2013.

În debutul ședinței, reprezentanții Președinției și ai Parlamentului au solicitat amînarea examinării sesizării liberalilor. Curtea Constituțională a respins solicitările. „Nu există niciun temei care ar putea împiedica examinarea acestui dosar. Avem interimate la mai multe instituții ale statului și soluționarea dosarului este necesară.”, a spus Președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase.

La 25 aprilie 2013 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Hotărîrea de Parlament nr.96 privind revocarea din funcție a Președintelui Parlamentului, Marian Lupu. Articoluil trei al aceste hotărîri prevede, ca pănă la alegerea unui nou președinte de Parlament, atribuțiile acestuia să fie îndeplinite de către vice-președinte al Parlamentului.

La 26 aprilie 2013 a fost adoptată legea 101, prin care s-au făcut completări la Regulamentul Parlamentului, instituind interimatul funcției de Președinte al Legislativului. Astfel, grație acestor modificări vicepreședintele Parlamentului, Liliana Palihovici urma să exercite toate atribuțiile unui Președinte al Legislativului pănă la numirea unui nou șef al Parlamentului.

Liberalii consideră neconstituționale ambele acte legislative  și au solicitat Curții Constituționale verificarea  constituționalității acestora.

În pledoaria sa, deputatul PL, Valeriu Munteanu a menționat că: „ după demiterea lui Marian Lupu, Legislativul trebuia să purceadă imediat la alegerea unui nou Președinte de Parlament și nu să instituie interimatul funcției de Președinte al Parlamentului.” O altă soluție ar fi fost  modificarea inițială a Regulamentul Parlamentului, prin care s-ar fi oferit  atribuțiile unui Președinte de Parlament  vice-președintelui legislativului, după care se putea demite Președintele în exercițiu.

„ Noi nu contestăm demiterea Președintelui Parlamentului. A existat suficiență voință politică în acest sens. Noi Contestăm articolul trei al aceste Hotărîri de Parlament. Trebuia modificat inițial Regulamentul Parlamentului,  prin care se stabileau competențele funcției de vice președinte, după care puteau să demită Președintele Parlamentului”, a spus Valeriu Munteanu.

Reprezentantul Parlamentului, Valeriu Ghilețchii a opinat că după votarea demiterii Președintelui Parlamentului Republicii Moldova, s-a constatat un vid legislativ, iar deciziile luate de către deputați au venit să asigure funcționalitatea Legislativului. 

„Nu sîntem noi primii, care venim și oferim soluții legislative la anumite situații neprevăzute anterior. Atunci cînt intervine situația de vacanță a unei funcții, nu mai are cine să delege. Nu poate vacanța unei funcții deveni un impediment pentru îndeplinirea menirii constituțioanle a Forului legislativ. este inadmisibil acest lucru. Dreptul de a semna nu poate fi conferit de către o persoană. Acest drept este conferit de lege, iar vacanța funcției impune asigurarea funcționalității și acivității Parlamentului”, a spus Valeriu Ghilețchii.

În ceea ce ține de perpetuarea interimatului, la care s- referit de mai multe ori liberalul, Valeriu Munteanu, Valeriu Ghilețchii a declarat: „Noi nu putem admite o permanentizare a interimatului. Singura problemă a statului nostru este, că noi nu avem reglementat acest termen de „rezonabil”. Cât ar trebui el să dureze, ca să nu existe abuzuri. Interimatul este o excepție, dar de teama unor posibile abuzuri nu putem elimina excepția. Pot interveni situații neprevăzute și atunci pot fi ”.

Reprezentatul Guvernului, V.  Grosu a solicitat sistarea procedurii de examinare și declararea constituționalității actelor contestate.

După deliberări, Curtea Constituțională a hotărât în unanimitate de a recunoaște drept constituționale atît articolul 3 din Hotărîrea Parlamentului nr. 96 (din 25 aprilie 2013 ) privind revocarea Președintelui Parlamentului, cît și  Legea 101„Pentru completarea  art.14 din Regulamentul Parlamentului,  adoptată de către Parlament la 26 aprilie 2013. Hotărîrea este definitivă și nu poate fi supusă niciunei căi de atac și va intra în vigoare la data adoptării.

The post CURTEA CONSTITUȚIONALĂ. UNA CALDĂ – UNA RECE. Examinarea constituționalității revocării din funcție a Președintelui Parlamentului appeared first on Bloguvern.