Timpul insistă… dar vremea a trecut

Ceea ce aşteptam cu toţii, deja demultişor, pare că a început – presa scrisă îşi trage obloanele, încă încet şi timid dar, cu siguranţă, nu pentru a mai reveni vreodată la ce a fost. Din păcate pentru toţi cei care preferă să simtă mirosul hîrtiei proaspete şi foşnetul plăcut al unui ziar atunci cînd îl cumperi dimineaţa devreme de la chioşc, a venit perioada de răscruce, după care presa scrisă clasică trebuie să schimbe sau să moară.

E trist să scriu astea, pentru că, în suflet, am să rămîn mereu un nostalgic al hîrtiei, dragostea mea faţă de ziaristică rămînînd mereu vie, dar piaţa autohtonă nu este gata să ofere ceea ce oferă puţinele cotidiene din Europa sau de peste Prut, care au reuşit să reziste în măcelul organizat de presa de online şi tv. La ei este o industrie (exemplul Europei, în declin dar totuşi industrie) sau o mimare a uneia (în România), noi fiind totalmente lipsiţi de aşa ceva.

Anunţul greu, venit din partea Timpul-ui, cum că-şi retrag ediţiile de luni-joi, invocînd stingher şi nostalgic motivul “modernizării”, nu este decît un cîntec de lebădă pentru un brand de presă scrisă. Nu vreau să par categoric dar, fără tabloidizare nimicnicească, nu poţi rezista pe o piaţă inexistentă, cum este cea de la noi. Şi ăsta e abia primul gong din marşul funerar a ceea ce odată reprezenta presa scrisă.

sursa foto: timpul.md via unimedia.info