niste ginduri dupa marsul comunitatii LGBT

Nici un politician moldovean n-a avut curajul elementar să vină la marșul comunității LGBT să spună măcar: sînteți și voi cetățenii noștri.

Nici unul din politicienii ce se burzuluiau sîmbătă în scuarul Teatrului Național de Operă și Balet  la tema integrării europene înghițind cu poftă mici, prosciutto și bere de la organizatori, n-a găsit suficientă îndrăzneală pentru a se arăta măcar. De dragul bifei.

A venit comisarul european pentru extindere Stefan Fule singur, însoțit doar de Dirk Schuebel, șeful Delegației Uniunii Europene în Moldova.

Cam atît despre principii, bărbăție personală, verticalitate si valori europene.

* * * * *

Am fost la cîteva întruniri ale organizațiilor LGBT. Apoi am participat la o dezbatere organizată de ospoon.eu și Gender Doc. Azi am mers la marșul lor. Acești oameni merg peste tot cu pază particulară, pentru că sînt persecutați și urmăriți la tot pasul. În viața privată. În viața publică. Acasă. La serviciu. La școală.
E anormal și imoral ca un grup de cetățeni să fie nevoit să se păzească de alte grupuri de cetățeni cu gardieni privați pe străzile orașului.
Asta nu-i societatea liberală și democrată pe care pretindem că o construim.
Înțeleg dacă ar fi vorba de hoți, dar hoții se plimbă în libertate, și chiar sînt aleși deputați în Parlamentul țării.

* * * * *

Dezbaterile despre orientarea sexuală ce au ca punct de pornire Biblia sînt greșite din start. Chestiunea gay-ilor e una mult politică și deloc religioasă. Nu are rost să discutăm modul în care acomodăm o minoritate (LGBT) la punctul de vedere particular al altei minorități (preoții, Biblia, naționaliștii).
Discuțiile ar trebui să aibă ca scop identificarea căilor prin care aceste minorități ar putea fi integrate în corpul social general.
Pe de altă parte nu trebuie să admitem ca un grup de cetățeni să persecute un alt grup de cetățeni în baza unor considerații particulare (opinii religioase sau de orice alt gen).

* * * * *

În drum spre casă iau troleibuzul 24. La stația Gemenii urcă un cuplu, ambii adolsecenți. Ea găsește două scaune libere și se așează pe unul din ele. Celalalt e pentru el care tocmai achită biletele și ca să-l ocupe fata își pune poșeta pe el. Vine o bătrînică și-i ia violent poșeta de pe scaun, ca să stea ea. Aceeași bătrînică îi zice fetei să ofere locul altor oameni, mai în vîrstă. Fata e vizibil iritată, dar tace. 

Bătrînica își face cruce ostentativ aproape la fiecare intersecție. Apare un alt bătrînel care se așează pe locul proaspăt eliberat.
Pe drum tinerii își dau cîte un sărut, întîi fugar, apoi mai îndrăzneț.
Bătrînica îl trage pe băiat de mînă:
- Nu e frumos  ceea ce faceți, că vă văd oamenii.  În jur sînt copii și bătrîni. Chiar dacă vă e drag unul de altul, trebuie să vă ascundeți  încît să nu vă vadă nici pisicile…
Fata explică:
- Nu prea avem unde ne vedea. Cu atît mai mult să ne sărutăm. Ce, trebuie să mergem s-o facem acasă în fața părinților?
- Nu-i frumos deloc, treaba voastră unde vă întîlniți.
Și-și face iar cruce.

sursa imagine

UPDATE: Atașez și un status de pe o rețea de socializare în care îmi prezentam argumentele în favoarea desfășurării marșurilor comunității LGBT.