Ziduri
clipele acelea străvezii
în care se pulveriza fericirea
numai că timpul ne pune la zid
îl contruiește în noi
apoi urmează un altul
din care crește alt zid
o înlănțuire de ziduri
prinse între ele cadavre
sigur că am să-mi aduc aminte
cum aș putea uita ființa din zid?
tăcerea, respirația ori nebunia?
în mine zilnic cresc ziduri
apocaliptice ziduri
să nu le atingi
m-aș simți vinovată să-ți simt
corpul viu și proaspăt între pereți
sigur că acum nu mai contează
sigur că cuvintele mele
se transformă în ziduri
de care se prind
fericirile
suferințele
voastre
sigur că am să-mi aduc aminte
clipele
acelea
zidite
Sursa
2012-06-13 16:18:00