Gunoiul din ograda vecinului, gestionat la nivel european

Deseori, atunci când vine vorba despre ţara în care trăim, noi, moldovenii, avem tendinţa de a blama tot ce ne înconjoară, şi deci, de a ne autoblama. Iar dacă a spune vorbe urâte despre oamenii din jur este, ,,metaforic” vorbind, o tentativă de a arunca gunoiul în ograda vecinului, autoblamarea care vine drept consecinţă… înseamnă oarecum instalarea unei gunoişti, mai mult sau mai puţin autorizate, în propria curte.

Ministerul Mediului a realizat un proiect cu privire la gestionarea deşeurilor din Republica Moldova. Pentru că alte lucruri, ca alte lucruri, dar gunoişti Moldova are… Mai ales neautorizate. Proiectul a fost aprobat de Guvern, care a şi stabilit „un cadrul legal şi instituţional necesar pentru a sprijini alinierea treptată a practicilor de gestionare a deşeurilor la cele ale Uniunii Europene.”

Scopul autorilor proiectului este de a elabora diverse parteneriate la nivel internaţional, naţional şi local, în sensul încurajării şi atragerii nivelului necesar de investiţii pentru consolidarea dezvoltării durabile a sectorului, în conformitate cu necesităţile prioritare şi într-un ritm accesibil pentru societate.

Lăudabilă mi se pare această iniţiativă, mai ales pentru că Ministerul Mediului a detectat o problemă reală – gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor.

Gestionarea şi reciclarea deşeurilor, este la moment o prioritate pentru Ministerul Mediului şi ar trebui să fie şi pentru întreaga societate, în contextul creşterii economice, volumul şi diversitatea deşeurilor generate este în continuă creştere.

Obiectivele proiectului sunt bazate în mare parte pe dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor necesare protejării  mediul şi sănătăţii populaţiei, elaborarea cadrului legal şi instituţional necesar pentru a sprijini alinierea treptată a practicilor autohtone de gestionare a deşeurilor la cele ale Uniunii Europene, prin intermediul unor parteneriate la nivel internaţional, naţional şi local cu atragerea investiţiilor necesare pentru dezvoltarea durabilă a sectorului, în conformitate cu necesităţile prioritare şi într-un ritm accesibil pentru societate.

Deşeurile, au şi ele mai multe categorii, dar spre deosebire de categoriile sociale, primele nu au parte de nici un fel de priorităţi atunci când vine vorba de gestionarea şi reciclarea lor. Astfel, şi deşeurile urbane şi cele de producţie dar şi deşeurile generate în urma activităţilor medicale, vor avea aceeaşi soartă: reciclarea şi gestionarea în conformitate cu legislaţia Uniunii Europene.

În figura de mai jos, vedeţi dinamica deşeurilor solide menajere, care frecvent reprezintă o sursă importantă de poluare a solului şi a apelor subterane. În acest context, salubritatea localităţilor, managementul deşeurilor urbane, este un obiectiv important al structurilor guvernamentale şi locale. Anual, prin intermediul serviciilor de salubrizare din localităţile urbane se transportă la depozite de DMS (Managementul Deşeurilor solide ) circa 1144-2210 mii metri cubi de deşeuri (anii 2000-2009)

Chiar dacă autorităţile administraţiei publice locale, conform legislaţiei, sunt responsabile de efectuarea permanentă a studiilor de analiză morfologică a DMS-urilor din ţară, aceste studii sunt efectuate, de cele mai dese ori, de către organizaţiile nonguvernamentale.

Acum apare întrebarea. Dacă asemenea date există, cum se face că ele lipsesc din statistica naţională?

Vă las pe voi să meditaţi , să vă bucuraţi, şi să plângeţi…

Meditaţi asupra paradoxului informaţiilor pe care peste tot le poţi găsi, numai în statistica naţională – nu.

Bucuraţi-vă că în scurt timp, dacă va vrea Măria Sa – Uniunea Europeană, vom avea şi noi o ţară mai curată şi mai luminată, la propriu.

Plângeţi pentru că din păcate încă nimeni nu s-a gândit să elaboreze o strategie de gestionare a deşeurilor sufleteşti, pe care nu obosim să le aruncăm fără sfială în ograda vecinului.