Mă laşi ???

Ştii , noi nu vorbim…

Tu cînţi cuvintele, eu le ascult , suspin…

Iar gîndurile tale – picături de apă izvorîte din izvoare ,

Mă fac să zbor şi să mă pierd în şoapte.

Tu – cea care-mi croieşte destunul de zile ,

Mă tragi în universul tău printr-o privire…

-Şi ce s-ar întimpla dacă vei pierde tonalitatea vocii ?!

-Dacă vei orbi?!

-Mă poţi lăsa în liniştea şi intunericul nopţii ?!

morphykk(c)