Sabina Reşetnic, studentă, 21 de ani: „Limba română e ca şi sora mea”

Pentru Sabina Reşetnic, studentă în ultimul an la Facultatea de Economie de la ULIM, Ziua Limbii Române are o semnificaţie aparte. Ea a venit pe lume exact în clipele în care, acum 21 de ani, pe 31 august 1989, Parlamentul de la Chişinău vota limba de stat. „Mama îmi povestea că auzea în timpul naşterii transmisiunea în direct la radio din Piaţa Marii Adunări Naţionale. Aşa că am inspirat patriotism din primele secunde de viaţă, la propriu. Iar Limba română e ca şi sora mea", zâmbeşte tânăra.  - Sabina, cum te-a marcat faptul că eşti născută de Ziua Limbii Române?- Sunt mândră că am venit pe lume în clipele când întreg poporul renăscut al Basarabiei, adunat grămăjoară în centrul capitalei, lua acele decizii istorice. S-a trezit şi într-o voce a rostit durerea comună a unui neam marcat de jumătate de veac de deznaţionalizare. Este o zi sfântă, o sărbătoare deosebită, pe care nu o are nicio altă ţară. Iar pentru mine este un motiv dublu de bucurie.- La cei 21 de ani ai tăi cum apreciezi cei 21 de ani de limbă română în R. Moldova? Avem motive de sărbătoare şi bucurie?- Situaţia e încă dureroasă şi critică: încă mai discutăm ce limbă vorbim - română sau moldovenească, dar continuăm să o vorbim stâlcit; denumirea firească a limbii noastre, română, nu este oficializată, în schimb mai este folosită de unii ca sperietoare, în scopuri politice... Este frumos că avem o Sărbătoare a Limbii române, dar şi mai frumos ar fi dacă am celebra-o în fiecare zi - să o învăţăm, să o cunoaştem, să o vorbim corect, să o protejăm.- În ce măsură readucerea denumirii corecte a limbii oficiale în Constituţie ar redresa situaţia?- Cel puţin, s-ar pune capăt „dezbaterilor" false despre denumirea limbii noastre. Iar cei cu mentalitate sovietică, dacă nu înţeleg sau nu vor să accepte şi să respecte adevărurile istorice, ar fi obligaţi prin lege să o facă.- Mulţi tineri de vârsta ta, născuţi după Independenţă, nu vorbesc corect limba română, se jenează, sau, ce e mai grav, consideră că e „cool" să o schimonosească, folosind rusisme şi argouri. Totodată, o bună parte din alogeni nu cunosc şi nici nu vor să înveţe limba de stat. De ce se întâmplă asta?- Fosta guvernare comunistă a permis ca limba română să fie ignorată, să fie tratată ca o cenuşăreasă în propria casă. Totodată, multă lume are argumente de genul „aşa vorbesc toţi, eu de ce să fiu altfel?". E vorba de obişnuinţă, indiferenţă, nepăsare. Dar, de fapt, este o lipsă de respect faţă de noi înşine. E ridicol şi grav să te jenezi, în ţara ta, să-ţi vorbeşti limba corect, frumos şi în orice situaţie. O altă cauză este că nu avem suficientă tărie de caracter să răspundem doar în română atunci când ni se adresează în rusă, astfel noi înşine stimulăm necunoaşterea de către reprezentanţii minorităţilor a limbii române.- Ce ai face tu, dacă ai fi la cârma statului, pentru a schimba lucrurile în bine?- Aş cere să fie sancţionaţi dur cei care nu respectă legislaţia lingvistică, iar cunoaşterea limbii oficiale să fie un criteriu de referinţă la angajarea în posturi ce presupun comunicarea cu publicul - începând de la vânzători şi până la miniştri. Aş face ordine şi în învăţământ, ca să nu mai „producem" cetăţeni ai RM care nu cunosc limba oficială a acestui stat. Autorităţile trebuie să facă totul pentru ca buna cunoaştere a limbii române să fie o necesitate pentru toţi cetăţenii, care să-i determine s-o înveţe şi s-o vorbească.- În 1989, generaţia părinţilor tăi a schimbat cursul istoriei RM, la 7 aprilie semenii tăi au readus Moldova pe făgaşul democraţiei. Crezi că şi peste 20 de ani, o altă generaţie va trebui să repare greşelile predecesorilor sau...?- Înainte de 7 aprilie 2009, când priveam înregistrările de la mitingurile naţionale de acum 20 de ani, nu-mi imaginam că şi tinerii de astăzi pot avea atâta forţă şi dorinţă de schimbare. Sper să păstrăm cuceririle noastre şi ale părinţilor noştri, astfel încât peste 20 de ani copiii noştri să trăiască într-o Moldovă europeană şi să nu mai fie nevoie de şocuri istorice care să ne trezească din amorţire.Alina Turcanu, Timpul.md