Cum va evolua profesia noastră mai departe?

Cum va evolua profesia noastră mai departe? În această lume în mişcare, biblioteca şi profesiile care se desfăşoară în acest spaţiu se redefinesc, se redimensionează. Şi acest lucru nu trebuie să ne îngrijoreze, chiar dacă deseori se spune că profesia de bibliotecar în sensul ei tradiţional a murit, ea devine erozivă, vorba Nataliei Jadko, directorul Centrului de Instruire „Şcoala Rudomino”.

Orice instituţie, la nivel guvernamental, are nevoie de personal cu pregătire în domeniul organizării informaţiei, a bazelor de date, a resurselor documentare, cât şi în menţinerea în condiţii de funcţionare optimă a reţelei de calculatoare şi a prezenţei sale pe Internet prin intermediul paginilor Web, arhivelor electronice instituţionale, reţelelor sociale. Oricare dintre aceste activităţi poate fi îndeplinită de un absolvent al facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării. Există o gamă extrem de variată de posturi pe care specialistul de biblioteconomie le poate ocupa atât în cadrul unei biblioteci, cât şi în alte instituţii.

Ce aşteptăm de la instruirea bibliotecarilor în Republica Moldova? Multe… Dar să conştientizăm că este o aşteptare comună a specialiştilor de la catedra „Biblioteconomie şi Asistenţă Informaţională” şi a practicienilor, care activează în bibliotecile din Republica Moldova. Nimic nu ne opreşte să lansăm programe la care să participe profesorii, studenţii, bibliotecarii, creând astfel climatul unei reale consolidări profesionale. Realizarea proiectelor comune, căutarea soluţiilor în colectiv, stabilirea unui dialog profesional permanent vor accelera redefinirea profesională a bibliotecarilor.

Şi, totuşi, ce aşteptăm de la instruirea profesională? Calitate… Joseph Kipling, scriitor englez, laureat al Premiului Nobel afirma că: „…învăţământul e bunăstare atunci când este de o calitate superioară”.

Asocierea biblioteconomiei tradiţionale cu ştiinţa informării este unul dintre cele mai importante evenimente ale prezentului. Nevoia comunităţii de a se informa va asigura existenţa şi necesitatea unui personal de înaltă calificare. Dacă bibliotecarul va deveni cunoscut sub denumirea de „specialist în ştiinţa informării”, „broker de informare”, „ciber-bibliotecar” misiunea sa va rămâne în esenţă aceeaşi: de a organiza, a păstra şi a pune în circulaţie materialele pe care le deţine instituţia în colecţiile sale.

Ritmul ridicat de schimbare, introducerea noilor servicii de reţea, importanţa crescândă a informaţiilor şi a potenţialului intelectual ca resurse de bază ne obligă să reconsiderăm rolul şi locul bibliotecii în dezvoltarea societăţii. Omenirea a obţinut posibilitatea de a folosi în mod direct şi în mod deliberat o dimensiune calitativ nouă a informaţiei – Internetul, al cărui potenţial este departe de a fi realizat şi pe deplin apreciat. Generarea modului de gândire virtuală produce schimbări în mentalitatea utilizatorilor de resurse şi de informaţii în reţea. Comunităţile de reţea schimbă în mod real şi activ viaţa omenirii în afara reţelei. Astfel, ne confruntăm cu o tendinţa reală – existenţa unei noi forme ierarhice a habitatului uman (realitate virtuala), care este imposibil de ignorat.

Având în vedere tendinţele marcate, importanţa bibliotecilor ca furnizor de informaţii, locul său şi rolul în dezvoltarea ulterioară a civilizaţiei necesită o precizare şi corectare. Va rămâne biblioteca o instituţie tradiţională arhaică ce îndeplineşte o funcţie de memorie intelectuală a omenirii sau, concurând demn cu alţi furnizori de informaţii, va avea un loc distinct pe piaţa de informaţii?

Astfel, concluzionăm că modernizarea bibliotecilor din ţară, introducerea serviciilor novatoare, bazate pe tehnologia informaţională este încetinită din cauza următoarelor probleme:

În primul rând, lipsa de conştientizare de către Guvernul Republicii Moldova a rolului bibliotecilor în asigurarea informaţională a ştiinţei şi economiei la etapa actuală de dezvoltare a societăţii. Şi, ca o consecinţă, lipseşte sprijinul din partea statului pentru modernizarea bibliotecilor şi finanţarea activităţilor de bibliotecă. Ministerele, care sunt responsabile de biblioteci, limitează posibilităţile financiare ale bibliotecilor şi nu le permite acestora să se dezvolte în mod independent, să supravieţuiască, utilizând mecanismele de piaţă în limitele rezonabile şi acceptabile pentru biblioteci.

În al doilea rând, lipsa de coordonare şi de cooperare a bibliotecilor în abordarea problemelor de asigurare informaţională eficientă a utilizatorilor.

În al treilea rând, componenta metodologică şi informaţională a activităţii bibliotecare sunt în declin şi necesită o modificare urgentă.

În al patrulea rând, lipsa de entuziasm în modernizare din partea top managerilor bibliotecilor. Convingerea în permanenta inflexibilitate şi neschimbare a instituţiilor fundamental-tradiţionale, cum ar fi bibliotecile, lipsa de riscuri (spre deosebire de mediu de afaceri), precum şi condiţiile specifice de a exercita funcţiile de manageri superiori timp nelimitat, nu adăugă liderilor aspiraţii pentru îmbunătăţirea continuă şi adaptarea ofertei informaţionale la nevoile actuale ale utilizatorilor, inovarea domeniului biblioteconomic.

În al cincilea rând, insuficienţa potenţialului uman şi intelectual al domeniului biblioteconomic, care în mod tradiţional se explică prin salariile mici ale personalului, motivaţia slabă pentru realizări, un procent mare de personal de vârsta pensionară.

Cunoştinţele generale şi aptitudinile personalului bibliotecii de azi în mod clar au rămas în urmă de lumea comunicaţiilor informaţionale în continuă schimbare şi nu întotdeauna fac faţă noilor provocări de reformare a domeniului. Unele realizări ale bibliotecilor din ţara în ultimii ani, sunt rezultatul entuziasmului celor mai buni reprezentanţi ai profesiei.

Punerea în aplicare efectivă a modernizării şi informatizării bibliotecilor, introducerea activă a serviciilor inovatoare, care să răspundă cererii pe piaţa informaţiilor poate fi bazată doar pe un sistem flexibil, pe o structură de bibliotecă bine organizată, cu unităţi care bine funcţionează, pe introducerea unor noi forme de lucru în echipă, organizate pentru a efectua o sarcină concretă din sistemul activităţilor de informare al bibliotecii. Toate activităţile bibliotecii în general, şi a fiecărui angajat în parte, trebuie subordonate unui singur scop – satisfacerea maximă a nevoilor de informare ale utilizatorului.

Focusarea pe consumator, conştientizarea că biblioteca este, în primul rând, o afacere de servicii şi serviciul trebuie furnizat în condiţii de înaltă calitate, dar şi bibliotecarul este o parte componentă din acest serviciu, va ajuta personalul să înţeleagă rolul său în reformarea bibliotecilor. Având în vedere problemele existente, este necesar de a forma un nou sistem de gestionare a personalului din biblioteci, bazat pe managementul inovaţional şi strategii de dezvoltare a personalului, stimularea motivaţiei muncii în bibliotecă, strategii de implicare a personalului în prestarea serviciilor informaţionale de calitate.

Existenţa unor probleme menţionate mai sus reflectă, că apar oportunităţi excelente pentru biblioteci şi centre de informare pentru a juca un rol nou în societate şi pentru a defini oportunităţi noi într-un mediu competitiv în schimbare, care ne obligă să mergem pe o nouă rundă de dezvoltare a domeniului. Biblioteca nu are o altă alegere, decât să se schimbe şi să facă acest lucru cât mai rapid – dacă dorim ca serviciile noastre să fie solicitate în viitor.

Natalia Cheradi, Biblioteca Ştiinţifică ASEM