Cetăţenia română – un calvar pentru Românii din Basarabia

După 27 august 1991, autorităţile de la Bucureşti mai precis Parlamentul României, printr-o simplă hotărîre, trebuia sa repună în drepturile cetăţeneşti pe românii din Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa. Conţinutul hotărîrii trebuia să fie următorul :

Cetăţenii români, din teritoriile ocupate de Uniunea Sovietică, stat care nu mai există în urma consecinţelor Pactului Robentrop- Molotov, se repun în drepturile cetăţeneşti.”

Această hotărîre daca era  primită în 1991 de Parlamentul României, elimina acest calvar de redobândire a cetăţeniei române de către basarabeni, bucovineni şi herţeni. La 1 martie 1991 Parlamentul României adoptă Legea nr.21 cu privire la cetăţenia română. La propunerea unui grup de cetăţeni români, influienţi,  de origine evreiască, care deţineau posturi cheie în organele de conducere ale României, se cerea să fie introdusă în Lege- dubla cetăţenie, iar persoanele care au pierdut cetăţenia română, în condiţii neimputabile lor (fără voia lor) să o poată redobândi la cerere. Cetăţenii români care au plecat din ţară în anii 1970-1989 în Israel, SUA  şi alte tări depuneau  cereri de renunţare la cetăţenia română. La 1 martie  Parlamentul României a adoptat prezenta Lege, şi art. 10  a acestei Legi spunea următoarele:

„Foştii cetăţeni români care au pierdut cetăţenia română în condiţii neimputabile lor, o pot redobândi la cerere.”

Şi iată sub acest blestemat articol 10 mai târziu 10-1 , din Legea Specială, am căzut şi noi românii din Basarabia, cu toate că noi niciodată nu am pierdut cetăţenia română, nu am renunţat la această cetăţenie şi nu am fost lipsiţi de ea.

Conform Legii nr.793 pentru reglementarea cetăţeniei locuitorilor din Basarabia şi Bucovina de Nord, din 04 septembrie 1941 şi regulamentului nr. 15 privind constatarea cetăţeniei române a locuitorilor din Basarabia şi Bucovina de Nord, în art. 1din Lege şi art. 2 alineatul 1 din regulament se spune: „Au fost şi sunt români toţi locuitorii din teritoriile dezrobite, Bucovina de Nord şi Basarabia, care potrivit Legilor în viguare la data de 28 iunie 1940 se bucurau de naţionalitatea română. Alineatul 2. Copiii născuţi la 28 iunie 1940 sau după această dată pe teritoriile Basarabiei şi Bucovinei de Nord, dacă tatăl, sau în cazul copilului nelegitim mama, au fost şi sunt cetăţeni români, potrivit prevederilor art. 2 alineatul 1. (Legea nr. 793 şi regulamentul nr. 15 nu sunt abrogate până în prezent).

Nici conducătorii României comuniste, cum au fost Petru Groza, Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Nicolae Ceauşescu, nu au avut curajul să abroge aceste acte legislative, cu toate că fiecare din ei au adoptat cîte o Lege cu privire la cetăţenie, dar Legea nr.793 şi regulamentul nr. 15 nu au fost atinse. Anume în baza acestor Legi, noi trebuie să fim repuşi în drepturile cetăţeneşti. Mai mult ca atît conform art.5 alineatul 2 din Constituţia României: „cetăţenia dobândită prin naştere nu poate fi retrasă”. Părinţii şi buneii noştri care s-au născut până la 28 iunie 1940 sunt cetăţeni români, cetăţenia care au dobândit-o prin naştere.  Conform art.5 alineatul 2, litera „b” din Legea nr. 21/1991:

„Copiii născuţi pe teritoriul României, din părinţi cetăţeni români, sunt cetăţeni români.

Sunt, de asemenea, cetăţeni români cei care:

b) s-au născut în străinătate şi ambii părinţi sau numai unul dintre ei are cetăţenia română.”

În 1996, Parlamentul României, adoptă Legea nr. 119 cu privire la actele de stare civilă, unde în art.43 alineatul 4 se spune următoarele:

„Cetăţenii români care locuiesc pe teritoriile care au aparţinut României, iar acuma se găsesc pe teritoriile altor state, îşi pot transcrie actele de stare civilă prezentînd certificatele (dublicatele) din Arhivele Naţionale.”

Din conţinutul acestor Legi reese următoarele, că noi cetăţenii români din Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, şi descendenţii lor până la gradul III, ar trebui să ne prezentăm la orice Direcţie de Stare Civilă din România, cu dublicatele certificatelor de naştere şi căsătorie (după caz) eliberate de autorităţile Republicii Moldova, pentru a fi transcrise în Registrele de Stare Civilă Române. Aşa trebuia să se întîmple dacă aceasta o doreau Ion Iliescu, Emil Constantinescu şi Trăian Băsescu. Cu părere de rău autorităţile române ne-au egalat în drepturi cu cetăţenii români de origine evreiască, care de bună voie au părăsit România, de bună voie au renunţat la cetăţenia română, emigrînd în SUA, Israel şi Australia la o viaţă mai bună. Noi românii din Basarabia conform Legii nr.21/1991 am fost puşi la aceeaşi masă cu sus numiţii cetăţeni, cu toate că nu există nici un act normativ, unde noi românii din Basarabia să renunţat sau să fi fost lipsiţi de această cetăţenie. Nimeni nu a ridicat această întrebare în Parlamentul şi Senatul României. Toţi au tăcut, au tăcut şi marii patrioţi, senatorii şi deputaţii Partidului România Mare, şi guvernanţii au făcut ceea ce-au dorit în această privinţă. De aici s-a început marele calvar de redobândire a cetăţeniei române de către basarabeni şi bucovineni. S-au format cozi  interminabile la renumita adresa Nicolae Iorga nr.39 din Bucureşti,unde românii din Basarabia stăteau zile întregi pentru a depune cererea şi actele necesare la redobândirea cetăţeniei române. Aici la strada Nicolae Iorga nr.39 puteai vedea de toate: înjosire, umilinţă şi corupţie. Începând cu luna martie 2002 Guvernul lui Adrian Năstase, emite o ordonanţă de urgenţă, unde stopează pe 6 luni de zile primirea cererilor de acordare a cetăţeniei române basarabenilor, motivul fiind transmiterea competenţei acordării cetăţenie de la Ministerul de Interne la Ministerul Justiţiei. Din acest moment practic a fost paralizată acordarea cetăţeniei române pentru locuitorii din Basarabia şi Bucovina de Nord. Dacă din 1996 şi pînă 2001 sub preşedenţia lui Emil Constantinescu au fost acordate 115.000 de cetăţenii basarabenilor şi bucovinenilor,  în anul 2001-2004, Guvernul Năstase a acordat nu mai mult de 240 de cetăţenii din 27 de mii de cereri înregistrate la Direcţia Cetăţenie de pe lîngă Ministerul Justiţiei. În anul 2005-2006 au fost acordate în jur de 800 de cetăţenii. Nu se mai soluţionau dosarele depuse din luna august 2002. Ca să se deblocheze acest calvar în aprilie 2006, au început să fie depuse primele cereri în Instanţa de Judecată de către foştii cetăţeni români din Basarabia, în contracdictoriu cu Ministerul Justiţiei prin care se solicita obligarea pârâtului să soluţioneze şi să avizeze cererea cu privire la redobândirea cetăţeniei române, într-un termen rezonabil, scurt, în temeiul art. 10 din Convenţia Europeană privind cetăţenia, ratificată de Parlamentul României prin Legea nr.396/2002. În septembrie 2006 pentru prima dată, Curtea de Apel Bucureşti obligă pârâtul, Ministerul Justiţiei, să soluţioneze şi să avizeze cererea reclamantului într-un termen rezonabil, în maxim 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a hotărârii. S-a creat o practică judiciară şi cererile au început să fie depuse la Curtea de Apel cu zecile, sutele, iar spre sfîrşitul anului 2008 cu miile. Toate cele 18 complete de judecată a Secţiei a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, zilnic soluţionau de la 10 la 20 de cereri depuse de Basarabeni în contradictoriu cu Ministerul Justiţiei.  Nouăzeci la sută din cererile soluţionate de Instanţă erau şi sunt admise şi pârâtul obligat să soluţioneze şi să avizeze cererea reclamantului într-un termen rezonabil de maxim 30 de zile, să plătească reclamantului cheltuieli de judecată şi pagube morale în valoare de la 200 la 1000 de RONI. În prezent la Curtea de Apel Bucureşti Secţiei a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal sunt depuse peste 1500 astfel de cereri. Anume aceasta a determinat autorităţele române să acorde în anii 2008-2009, circa 14.500 de cetăţenii din 69.000 de dosare înregistrate la secretariatul tehnic al Ministerului Justiţiei. Din 69.000 de persoane nu au redobândit cetăţenia română 9000 de cetăţeni care au depus cerere în 2002, şi restul în perioada 2003-2009.

Aceasta este situaţia la moment în ceea ce priveşte redobândirea cetăţeniei române de către Basarabeni şi Bucovineni. Noi Basarabenii am avut foarte multe promisiuni din partea conducerii României şi mai ales din partea domnului Traian Băsescu, însă ele au rămas numai promisiuni. Şi am să vă spun de ce:

Dacă conducerea României avea voinţă politică şi obligaţie morală să ne acorde cetăţenie română într-un termen rezonabil scurt aşa cum prevede Convenţia Europeană privind Cetăţenia, atunci Traian Băsescu o făcea, împreună cu guvernul Boc I. Nimeni nu le-a încurct să ă facă., fiindcă problema cetăţeniei este problema fiecărui stat. În art.10 al  Convenţiei Europeane privind Cetăţenia, ratificată de Parlamentul României prin Legea nr.396/2002, se spune: „ Orice stat parte trebuie să soluţioneze cererile depuse de cetăţeni cu privire la dobândirea, redobândirea şi renunţarea la cetăţenie într-un termen rezonabil, scurt”. Aceasta prevede Lege Europeană şi nimeni nu are dreptul conform acestei Legi să-i dea indicaţii României cui să-i acorde şi cui sa nu-i acorde cetăţenie română. Aşa zisele restricţii ale Comunităţii Europene în această problemă faţă de România, este o minciună. Nimeni nu are dreptul conform acestei Convenţii sa-i indice unui stat parte cui să-i acorde şi cui sa nu-i acorde cetăţenia sa.

Conducerea de la Bucureşti respectă Legea nr.21/1991 şi Convenţia Europeană privind cetăţenia numai faţă de cetăţenii arabi, şi foştii cetăţeni români care locuiesc în Israel şi SUA. Aceste persoane dobândesc şi redobândesc cetăţenia română într-un termen rezonabil scurt, de maxim 6 luni din momentul depunerii cererii la Direcţia Cetăţenie de pe lingă Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, pe cînd românilor din Basarabia şi Bucovina de Nord cererile cu privire la redobândirea cetăţenie române nu se soluţionează mai bine de 7 ani. Cu toate acestea Curtea de Apel Bucureşti este ticsită cu cereri de chemare în judecată depuse de cetăţenii basarabeni în contradictoriu cu Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.

Depunerea cererii cu privire la redobândirea cetăţeniei române

Conform art.10-1 şi art.12 din Legea nr.21/1991 foştii cetăţeni români şi descendenţii lor până la gradul III, care au pierdut cetăţenia română în condiţii neimputabile lor, o pot redobândi la cerere. Legea nr.21/1991 ne-a oferit un drept de a depune cerere pentru redobândirea cetăţeniei române, însă nu ne putem folosi de acest drept, fiindcă autorităţile de la Bucureşti din martie 2003 şi pînă în prezent au născocit aşa zisa programare, fără a se indica vre-un termen. Această programare contravine total Legii Speciale. Pentru tergiversarea de mai departe a procedurii de redobândire a cetăţeniei române de către Basarabeni şi Bucovineni, guvernul de la Bucureşti la începutul anului 2003 printr-o ordonanţă de urgenţă a Guvernului Năstase, Basarabenilor li se interzice să mai depună cerere la redobândirea cetăţeniei române la Direcţia Cetăţenie şi la Primăriile judeţelor limitrofe de la hotar cu Republica Moldova, şi această competenţă este transmisă Secţiei Consulare a Ambasadei României de la Chişinău. Anume aici şi se plămădeşte această programare ilegală precum că fiecare cetăţean a Republicii Moldova (fost cetăţean român) trebuie mai întâi să depună o cerere de programare prin intermediul Poştei Moldovei, printr-o scrisoare recomandată. În aşa fel din anul 2003 şi până în 2009 au fost depuse peste 500.000 de astfel de cereri. Din 2003 până în 2009 au fost programaţi 14.000 de cetăţeni moldoveni din 500.000 să depună cerere şi actele necesare la redobândirea cetăţeniei române. Dacă lucrurile merg tot aşa aceste 500.000 de persoane vor fi programaţi peste 80 de ani. Văzînd că nu este ieşire din situaţie basarabenii au început să acţioneze in judecată Ministerul de Externe şi să-l oblige ca prin intermediul Ambasadei României la Chişinău, Secţia Consulară să le primească cererea şi actele necesare pentru redobândirea cetăţeniei române, fiindcă Legea le oferă un drept de a depune actele, iar Guvernul României nu crează condiţii în această privinţă. Până în prezent la Curtea de Apel Bucureşti sunt depuse peste 1000 de cereri prin care reclamanţii cer obligarea Ministerului de Externe, ca prin intermediul Ambasadei României la Chişinău să le primească cererea şi actele necesare referitor redobândirea cetăţeniei române. Curtea de Apel Bucureşti în 99% din cazuri acceptă cererea reclamanţilor şi obligă pârâtul să primescă cererea reclamantului de indată de la rămânerea irevocabilă a hotărârii. Ministerul de Externe nu se opreşte aici şi fiecare hotărâre este atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în 99% din cazuri respinge recursul Ministerului de Externe ca nefondat. Hotărârea Înaltei Curţi este definitivă şi irevocabilă. Toată această procedură durează 12-15 luni.

Dacă conducerea României doreşte atât de mult să ne repună în drepturile cetăţeneşti, se are în vedere ultimele declaraţii ale lui Traian Băsescu, de ce atacă hotărârile Curţii de Apel Bucuresşti favorabile nouă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Încă odată m-am convins că declaraţiile conducerii României în problema cetăţeniei române pentru Basarabeni şi Bucovineni sunt promisiuni electorale.

Constatarea calităţii de cetăţean român – cetăţenie dobândită prin naştere, fiind născuţi din părinţi cetăţeni români.

Niciodată nu am fost de acord şi nu voi fi de acord cu redobândirea cetăţeniei române a locuitorilor din Basarabia şi Bucovina de Nord, fiindcă noi nu am pierdut niciodată cetăţenia română, nu am renunţat la ea sub nici o altă formă.

În luna martie 2007 la Judecătoria sectorului 1 a mun. Bucureşti, s-a depus o cerere în procedură necontencioasă, prin care s-a cerut instanţei să-i constate cetăţenia română numitei, Elena Moraru, cetăţenie dobândită prin naştere, fiind născută din părinţi cetăţeni români. În cererea de chemare în judecată s-a arătat, că petenta este născută în comuna Gura Bîcului, raionul Anenii Noi, Republica Moldova, iar tatăl petentei s-a născut la 28 octombrie 1938 în comuna Gura Bîcului, judeţul Tighina, România. În aşa mod petenta a dobândit cetăţenia română prin naştere fiind născută din părinţi cetăţeni români, anexând la cerere actele şi inscrisurile ce serveau ca probă raportate la Legislaţia Română. În noiembrie 2007 Judecătoria sectorului 1 a mun. Bucureşti, completul 3 de judecată prin sentinţa civilă nr.1156 hotărăşte: „Admite cererea formulată de reclamanta, Elena Moraru, şi constată că petenta este cetăţean român”. Aceasta a fost prima mare victorie a românilor din Basarabia şi Bucovina de Nord, prin care o Instanţă de Judecată constată că locuitorii acestor teritorii sunt români. Având practică judiciară, în octombrie 2008 la Judecătoria sectorului 1 din mun. Bucureşti, au fost depuse 30 de cereri, unde petenţii basarabeni cereau Instanţei constatarea calităţii lor de cetăţean român, cetăţenie dobândită prin naştere. În luna decembrie 2008 au mai fost depuse încă 60 de astfel de cereri. La 4 decembrie 2008, şapte complete de judecată de la Judecătoria sectorului 1, au precăutat primele 30 de cereri, dintre care au fost acceptate 20, şi 10 respinse. Pe parcursul lunii ianuarie şi februarie au mai fost depuse peste 100 de cereri, unde românii din Basarabia cereau sa li se constate cetăţenia română. Cu părere de rău mai departe cele 16 completele de judecată de la Judecătoria sectorului 1 Bucureşti au început sa repingă cererile depuse sub diferite motive nefondate. Atunci am văzut cum într-o ţară membră a Uniunii Europene politicul face presiuni asupra justiţiei. Din surse demne de încredere am aflat că preşedintele Judecătoriei sectorului 1 Bucuresti, doamna Nicoleta Cristuş, a fost invitată şi i s-a pus în vedere de repins aceste cereri sub orice motiv, indicaţiile venind de la Cotroceni. În aşa mod judecătorii care au acceptat cele 20 de cereri şi au constatat că petenţii sunt cetăţeni români, sub presiune, au început să respingă celelate cereri depuse ulterior, care aveau acelaşi obiect cu cererile acceptate. Sub presiunea superiorului şi a politicului, la adoptarea hotărârilor judecătorii se contraziceau pe ei însuşi, uitând de Legea cu privire la Statutul Magistratului, că Judecătorul este independent şi se supune numai Legii. Cum poate un judecător să accepte zece cereri, şi să constate că petenţii sunt cetăţeni români, iar ulterior să respingă alte 10 cereri cu privire la constatarea cetăţeniei române. Mai mult ca atât cele 20 de hotărâri rămase definitive şi irevocabile, au început să fie atacate în Instanţă cu contestaţii în anulare de către Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 1 a mun. Bucureşti. Cu toate că Parchetul nu avea nici un interes în aceste dosare. Parchetul depunând contestaţie în anulare a încălcat grav procedura şi Instanţa a respins contestaţiile ca nefondate. În aşa mod petenţii au fost hărţuiţi pe drumuri timp de un an. În prezent sunt pe rol la Judecătoria sectorului 1 Bucureşti, peste 400 de dosare în constatare. Nu cred că vreo unul din aceste dosare va fi acceptat. La indicaţia lui Traian Băsescu, vor fi toate repinse. Dacă Preşedintele României într-adevăr doreşte ca noi Basarabenii să fim repuşi în drepturile cetăţeneşti, de ce face presiuni asupra justiţiei în această privinţă.

Ce-a schimbat modificarea Legii Cetăţeniei ?

Legea cu privire la aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.36/2009 pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr.21/1991, a fost o momeală, practic nu a schimbat nimic. Modificarea Legii a avut ca bază campania electorală privind alegerile prezidenţiale din România. Nu întîmplător această Lege a fost promulgată de către Traian Băsescu spre sfîrşitul campaniei electorale. Cu modificarea sau fără modificarea Legii, situaţia nu s-a schimbat spre bine. Ministerul Justiţiei – Direcţia Cetăţenie ne acordă cetăţenie cîte puţin, maxim 800 pe lună din 69 000 de cereri înregistrate la secritariatul tehnic al Direcţiei Cetăţeniei şi peste 500 000 de cereri de programare care stau stogate în garajurile din curtea Ambasadei României din Chişinău pe jumătate roase de şobolani şi spălate de ploaie care să scurge prin găurile acoperişurilor acestor garaje.

Basarabia este română numai în perioada campaniei electorale din România.

  • Uniunea Românilor din Basarabia,
    Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa

Sursa
2009-12-30 19:56:43



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

19:04:49Ziua Internațională a Studenților celebrată de către membrii ASCOM —» Tineretul Ortodox
13:29:40Vinerea Neagră pe shop.cartier.md. Carte la jumătate de preț —» Gheorghe Erizanu
13:19:11Două cărți pe care să le citești până la Crăciun —» Sunt MAMĂ!
08:50:40Oamenii —» Viata pe Tinder – Viata amoroasa pe Tinder
08:19:15Săptămâna în care ACUM a predat cheile Kremlinului —» Un PUNCT din .FR
07:43:41Chain Link Fence Ideas —» Andrei Fornea
07:40:02Dinette Table And Chairs —» Andrei Fornea
07:21:49Veneţia a fost inundată din nou. Monumente istorice, aflate în patrimoniul UNESCO, sunt în pericol —» Elena Robu
05:26:08CA(TREN)* —» Andrei LANGA. Blogul personal
20:51:04Olga Roman, amica lui Filat, a fost reținută în Dubai! —» un alt blog
20:33:47CA(TREN)* —» Andrei LANGA. Blogul personal
19:17:52CRUCIFIX* —» Andrei LANGA. Blogul personal
18:41:24Discuție la Microfonul Liber referitor la conducerea trecută și prezentă —» Curaj.TV | Media alternativă
18:38:33Poliția din Cricova încearcă să-i cenzureze cazul —» Curaj.TV | Media alternativă
16:37:32Classic Beer Battered Fish and Mushy Peas —» ajna-blogging-press
11:34:19Poliția e complice cu soțul/tatăl – agresor?! —» Curaj.TV | Media alternativă
11:15:54Алексaндр Леонидович Чижевский - учёный, биофизик, философ, поэт, художник. —» Удивительные истории из жизни великих людей
10:27:32Vedere dinspre stînga – A fost coaliția, nu mai e coaliția —» Curaj.TV | Media alternativă
09:24:38Păreri —» Primul meu blog
05:36:23Solid Wood Chairs —» Andrei Fornea
04:48:54Ziua a treia de creație | Creația Uimitoare a lui Dumnezeu —» Moldova Creștină
01:52:15Kitchen Floor Ideas Pictures —» Andrei Fornea
19:15:01De la România Mare la România democratică —» Curaj.TV | Media alternativă
18:33:07Pairing Wine and Cheese: The Ultimate Guide —» ajna-blogging-press
18:27:10Doggy style —» APort | "Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Carag