DIN ISTORIA BISERICII ORTODOXE DIN BASARABIA

DIN ISTORIA BISERICII ORTODOXE DIN BASARABIADIN ISTORIA BISERICII ORTODOXE DIN BASARABIA


ISTORIA BISERICII ORTODOXE DIN BASARABIA, studii, articole, materiale documentare.
RSS posts

Religie


Comenteaza





Monumentul celor trei martiri cu un destin aproape omenesc…
Luna august a anului 1917 a fost una nefastă pentru Basarabia. La 13 august moare în Spitalul Central din Chişinău tânărul preot-poet Alexei Mateevici (16.III.1888, Căinari - 13.VIII.1917, Chişinău), iar la 20 august sunt ucişi de către soldaţii bolşevizaţi alţi doi tineri, lideri ai mişcării naţionale, Simion Murafa (24.V.1887, Cotiujenii Mari, jud. Soroca – 20.VIII.1917, Chişinău) şi
Distracții comuniste în biserici românești
Serate, dansuri, expoziții, degustări de vin, depozitări, cursuri despre astrologie – sunt doar unele din activitățile care aveau loc în perioada dominației sovietice în Moldova în actualele biserici. Lăcașele sfinte erau folosite „la negru” de comuniști, care aveau toată puterea necesară pentru a schimba, treptat, tot ce iubeau românii de la bun început. Astfel, preponderent, începând
Chișinăul pe care n-o să-l vedem niciodată
Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni a fost nu numai un credincios slujitor al altarului, dar şi un mare om de stat. Prin contribuţia lui directă, târgul de odinioară al Chişinăului a fost ales drept capitală a Basarabiei, având la acea vreme concurenţi mult mai evoluaţi edilitar: Dubăsarii în care existase deja o administraţie temporară, Orheiul care fusese un centru al provinciei dintre
Viața Spirituală din Basarabia în perioada țaristă (1812-1918)
Prot. Octavian MOŞIN  Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice  După războiul ruso-turc (1806-1812) a fost semnată pacea de la Bucureşti [1], iar Imperiul rus anexează pământurile de la est de Prut ale Moldovei, numite ulterior, în 1813 Basarabia. Iniţial, în acest spaţiu era imposibil de a întreprinde o schimbare radicală a modului secular de viaţă, do­mi­­nat de cutume
O nouă apariție editorială: Mitropolia Moldovei, cronica evenimentelor 2007-2012
Drept învăţând cuvântul adevărului…  Nu treceţi cu vederea cele sperate de grija celor prezente.  (Sfântul Vasile cel Mare)  Tipărim acest album foto cu comentarii pentru a fixa principalele evenimente din cuprinsul Mitropoliei Moldovei în anii 2007-2012. Această apariţie editorială este prilejuită de aniversarea a 60-a din ziua naşterii Mitropolitului Vladimir, astfel
„Biserica ortodoxă din Basarabia şi Transnistria (1940-2010)”
Lucrarea „Biserica ortodoxă din Basarabia şi Transnistria (1940-2010)” semnată de Veaceslav Ciorbă a fost editată într-un număr de 500 de exemplare ce va fi distribuită în principalele biblioteci din Republica Moldova şi la schimb de carte cu alte instituţii de peste hotare, reprezentând o realizare istoriografică importantă care abordează probleme esenţiale din istoria Basarabiei. Sursa: 
Bisericile oraşului Bălţi din Basarabia în secolul trecut
La instalarea episcopului Visarion Puiu ca episcop de Hotin, în mai 1923, oraşul Bălţi avea numai o singură biserică la 10.000 de credincioşi ortodocşi. Fiind singura biserică, aceasta avea rolul de catedrală, neîncăpătoare însă, mai ales că acum ţinutul Hotinului era organizat administrativ-canonic la rang de eparhie. Primul gând al lui Visarion Puiu a fost de a ridica cât mai multe biserici,
RAZĂ DE ILUMINARE CULTURALĂ ŞI SPIRITUALĂ
Primul periodic bisericesc din Basarabia, care a văzut lumina tiparului în perioada păstoririi arhiepiscopului Antonie Şokotov, este Chişiniovskie Eparhialnîe Vedomosti, organ oficial al eparhiei Chişinăului şi Hotinului din anul 1867, ediţie bilingvă, cu texte „în oglindă”, ruseşti şi româneşti. Apariţia bilingvă i-a fost însă de scurtă durată (până în anul 1871), fiind suprimată de succesorul
PAGINI DIN ISTORIA REVISTEI ""LUMINATORUL" (1908-1918)
Aparitia revistei "Luminatorul" la inceputul anului 1908 o datoram acelui curent cultural-religios din randul clericilor basarabeni care si-au manifestat activismul lor social prin initierea unor actiuni culturale in interesul neamului romanesc din Basarabia. Bineinteles, toate aceste manifestari de spirit (pentru romanism) au fost determinate, in primul rand, de evenimentele ce s-au declansat in
Biserica Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena din Chişinău
Biserica Sfinţii Constantin si Elena - Descarcă imagineaBiserica cu hramul Sfinţii împăraţi Constantin şi Elena din oraşul Chişinău a fost zidită din piatră la 1777, pe vârf de deal, la poalele căruia curge râul Bâc. Ctitorul bisericii, spătarul Constantin Râşcanu, a dorit să fie înălţat locaşul sfânt anume pe moşia sa, Visterniceni, şi a dăruit bani pentru construcţie. Inscripţia de pe piatra de
Biserici vechi din Chişinău
Biserica Sfântul Pantelimon - Descarcă imagineaA fost construită în 1891, după proiectul renumitului arhitect Al. Bernardazzi, cu suportul financiar al fraţilor loan şi Victor Sinadino, cetăţeni de onoare ai Chişinăului. In subsolul bisericii se afla un cavou rezervat pentru 26 răposaţi din neamul Sinadino. Pe lângă biserică funcţiona o şcoală parohială, înfiinţată în 1898 şi întreţinută
"LA MOARTEA VLĂDICĂI DIONISIE"
(Gala Galaction – „Zile basarabene”)Arhiereul basarabean Dionisie Erhan a trecut la cele veşnice. L-au cunoscut, l-au preţuit şi l-au iubit fraţii basarabeni, dar cealaltă lume românească prea puţin. Vlădica Dionisie a fost vicar în Basarabia, a fost episcop plin la Ismail şi cîtva timp locţiitor la Curtea-de-Argeş. Prin Bucureşti nu zăbovea, pragurile autorităţilor nu le bătea. Cine îl vedea
Biserica din Grinăuţi, ieri şi azi
Părintele Vasile Ferenţ, unul din preoţii de seamă ai bisericii din Grinăuţi-Moldova (sec. XIX) În satul Grinăuţi-Moldova era un om, Coşuleanu Efrem. Omul acesta avea o fiică numită Frosea (Eufrosinia) preoteasă. Era singură la părinţi şi domnul Coşuleanu Efrem şi-a pus în gând să aducă în satul Grinăuţi-Moldova în funcţia de paroh pe ginerele său, care era preot.Fiind bogat (avea circa 200
Fotografii din Basarabia interbelică
Trimise de către domnul Maurice Lenoir http://mlenoir.blogspot.com/
BIBLIA DE LA CHIŞINĂU
BIBLIA DE LA CHIŞINĂU — BIBLIA ADICĂ SFÂNTA SCRIPTURĂ. Traducere integrală a Sfintei Scripturi în limba română efectuată la Chişinău, după originalele ebraic şi grec, de preoţii profesori Gala Galaction (Grigore Pişculescu) şi Vasile Radu, ambii profesori la Facultatea de Teologie din capitala Basarabiei.Apare la Editura Fundaţiei Culturale Regale din Bucureşti sub îngrijirea profesorului
Preotii refugiati din Basarabia: destine de martiri
Ziua de 28 iunie 1940 a ramas in istoria Basarabiei drept una cumplita, de rascruce, in care au fost schingiuite si desfiintate zeci de mii de destine ale unor oameni nevinovati.Patruzeci si opt de ore in care trebuia sa te salvezi. Cele patruzeci si opt de ore au modificat soarta noastra. Prin cea de–a doua nota ultimativa a ministrului sovietic de externe, in patru zile, incepand cu orele 14.00
Mănăstirea Căpriana - "Viaţa monastică şi măsurile de rusificare a mănăstirilor din Basarabia în a doua jumătate a sec. XIX - începutul sec. XX
Prima mentiune documentară a Caprianei este cea din 1420, când într-un hrisov al vremii mănăstirea este menţionată într-un act de stabilire a hotarelor unui boier. O a doua şi mult mai importantă menţiune documentară datează din 1429 - un uric prin care Căpriana primeşte statutul de mănăstire domnească din partea domnului Alexandru cel Bun. În acest act lăcaşul sfânt este numit „mănăstirea de la
Monastery of Saint Parascheva (Hancu Monastery)
A few lines that highlight the over age fights along our historical becoming, illustrated by words of Kogalniceanu, named the first defender of our national interests; Kogalniceanu refers to princes of Moldavia that for the centuries led a spirited defense against constant Turkish invasions (safeguarding much of Western Europe):“Many times defeated, many times conquered, but never broken down and
Mitropolia Moldovei şi Mitropolia Basarabiei sau Dubluri Religioase
„Patriarhia de la Bucureşti a dovedit lipsă de stimă faţă de conducerea Moldovei şi a contribuit, prin acţiunile date, la dezmembrarea teritorială a Republicii Moldova” ( Preşedintele Mircea Snegur, într-un discurs rostit în Plenul Parlamentului Republicii
Gavril Bănulescu-Bodoni (1746 – March 30, 1821) Biography
Gavril Bănulescu-Bodoni (1746 – March 30, 1821) was a Romanian clergyman who served as Metropolitan of Moldavia (1792), Metropolitan of Kherson and Crimea (1793–1799), Metropolitan of Kiev and Halych (1799–1803), Exarch of Moldo-Wallachia (1806–1812), and Metropolitan of Chişinău (1812–1821), being the first head of the church in Bessarabia after the Russian annexation.Early lifeBorn in Bistriţa,
Russia Patriarch Criticizes Romanian Church Over Metropolitan Of Bessarabia 21.01.2008
Patriarch Alexius II of Moscow on Monday criticized the decisions of the Romanian Orthodox Church regarding the Metropolitan Church of Bessarabia, saying the Romanian church “interfered with an autocephalous orthodox church” and that its actions were “anti-canonical,” the Moldovan presidency said in a statement.The Russian patriarch on Monday met with Moldovan President Vladimir Voronin.The
Religious books in Bessarabia 1812 – 1918 (between tradition and tsarists politics)
Summary <!--/noindex-->Paper Religious books in Bessarabia 1812 – 1918 (between tradition and tsarists politics), is dedicated to an actual, but not sufficiently studied theme. The historical explanation was directed to delimitate some significant moments of historical, political, confessional and cultural background that marked the religious book in Bessarabia – it persisted under the sign of
CHAPTER XXX THE PRESENT ECONOMIC AND FINANCIAL CONDITION OF BESSARABIA
We have seen that Bessarabia is an almost purely agricultural region, with only a rudimentary industrial and commercial development; that when the Roumanians took it over from the Russians, they found it almost without means of communication, and with an uneducated and backward peasantry. Since then, they have had to struggle with several years of drought, particularly acute in 1924 and 1925, and
RUSSIFICATION OF THE CHURCH CHAPTER XI
Bessarabia, like other parts of the Roumanian territories, had many important convents and monasteries (13 for monks, 7 for nuns), when taken over by the Russians. These establishments, at their best, were not merely religious centers, but also centers of educational activity, particularly as they generally owned great estates. Much land was also owned by monasteries west of the Pruth, and even

Generat în 0.199 secunde.