Primul meu blogGoogle Page Rank

 Primul meu blog Primul meu blog


Jurnalul lui Andrei
RSS posts

Divertisment


Comenteaza





Bitch
Pentru că nu-mi pasă de părerea nimănui decât de-a mea. Personală. Pentru că-s tupeistă și îngâmfată. Cică. 😉 Pentru că cel mai mișto lucru la mine e bărbată'miu. Plm... dacă-mi zicea asta o femeie, ieșea circ. 😂 Așa... n-a ieșit nimic. 🤣 Și da... ce să zic, e fain, că de-aia-i al meu... și de-aia m-am lăsat pe mâna lui. 😅 Acum că are "succesuri" și la reprezentanți ai aceluiași sex... asta mă sperie puțin. Watch your (sexy) back, dear! 😃 Băi... eu știu că așa par... pentru că așa VREAU! Și eu când vreau... VREAU! Și vă zic sincer că mă amuză. Pudibonzii, mironosițele care uită să se șteargă la gură după ce au... mâncat, religioșii dați încolo... care-s creștini doar pentru că-s botezați (că de altfel pățesc ca-n "Pact cu diavolul", iese fum când moaie mâna-n apă sfințită), serioșii care-s așa pentru că-s incapabili să înțeleagă o glumă ce nu-l are-n centru pe Bulă, frustrații/frustratele care dacă n-ajung la struguri spun că-s acri. Mda... ce-i drept e că am oleacă de tupeu. Că mi-e necesar în veață. 😂 Dar norocul meu e că nu-i dublat de prostie și triplat de nesimțire. Și încrezută... să mor că nu-s. Dar îmi provoacă orgasme intelectuale să las impresia asta. E un... hobby de-al meu. 😃😃😃 Joaca de-a "fetița rea". 😅 Și un criteriu de selecție. Al oamenilor care rămân lângă așa o mândrețe de femeie. Frumoasă, deșteaptă și modestă. Ăi care văd dincolo... sunt de-ai mei. Ceilalți pleacă tai-tai. 🤩 Am mai spus-o... sarcasmul și (auto)ironia nu-s accesibile oricui. Și nu trebuie să fie cu supărare, că-s pe bază de aichiu. 😎 Când e mititel... nici dânsele n-au loc... 😉În rest... o să-mi rog omul să scrie o carte. "Viața cu o scorpie". 😂 Îmi promiteți c-o s-o cumpărați?... 🙏🙏🙏
Valentin
😭😭😭 Băi!!!!! Așa supărată sunt... aseară am vrut să-mi cumpăr și eu un odorizant din ăla de cameră cu iz de petale de trandafir, să împarfumez de dimineață toate odăile, ca să fiu și eu în rând cu lumea și să-l sărbătoresc pe Sf. Valentin cum se cuvine... Da' ce?... Mi-am amintit?... Da' ce, eu lucrez cumva într-o prăvălie?... Neee... O lumânărică din aia în formă de roză n-am luat și eu... să mă picați cu ceară dacă n-am uitat și de asta. 🤔Ooooffff! Veața mea! Dacă tot mi s-a dus sufletului romantismul, apoi hai să-l distrug pentru toată lumea, că știți că sunt a naibii! 😉 Așadar, pentru ăi care în decembrie sunt buni ca fularul vara, în 14 februarie dau pe dinafară de iubire ca cafeaua uitată pe aragaz și de Paște se umplu de lumină mai ceva ca la eclipsă din '99... pentru ăia vreau să fiu eu azi Grinch, mesagerul veștilor proaste. Sf. Valentin, la fel ca și Moș Crăciun, NU EXISTĂ! Să mor dacă vă mint! Adică o fi el pe undeva prin calendarul "sfințesc", însă mai prin vară așa... Credeți-mă pe cuvânt, că doar mă cunoașteți. Sunt pusă la punct cu tot ce ține de biserică. Când nu mă vedeți pe FB, acolo sunt... 😉Deci, dragi îndrăgostiți de ocazie... puteți răsufla ușurați. Și să vă băgați banii înapoi în portofel, că urmează alte evenimente deosebite și e păcat să le ratați. Fetelor, scoateți floarea de coada-șoricelului de sub pernă, că nu vă trimite Vali poză cu ursitul în noaptea asta. Și nu vă înghesuiți să înconjurați nici vreun lăcaș de cult de 'nșpe ori, că-i frig și încă bântuie gripa și răciți Doamne fer și-apoi de 8 martie o să primiți Coldrex legat cu șnur de la iubi, că garoafe n-o să-și mai permită... e scumpe medicamentele...Gluma-i glumă, șaga-i șagă... dar, ca să nu ies din tipare (unde mai pui că pentru mine să fiu îndrăgostită e un must-have 😃), permiteți-mi să îi transmit și eu lui un mesaj, ca să vadă lumea că ne iubim, că altfel nu se pune. 😂😂😂 Dragule, e belită, că de mine nu scapi! Eu o să te iubesc și mâine... 😉
Prieteni 😃
"În mine vei găsi un prieten pe viață...".Cu mențiunea că viața se termină când ți-o trage prima oară, că ai o apariție așa... de văduvă neagră... deci o să-l devorezi sigur pe necăjit după ce-l f.ți. Asta dacă te decizi s-o faci. Că dacă ai figuri în cap și nu vrei... mai du-te-n plm cum s-ar spune (de fapt cum SE SPUNE), că ești fițoasă și strici, a naibii, bunătate de prietenie ce se legase între voi... 😅😅😅Băi!!!! De ce au bărbații impresia că femeile îs proaste și curve? Toate??!! Stimabililor, nici vouă nu vă place să vă încadrăm la "porci" așa... grămadă. Pe cuvânt... reiau o temă mai veche... există și femei care au și altceva în afară de p.lă în cap... Așa că nu săriți ca nehaliții să le-o arătați, siguri fiind că o să dea ochii peste cap ca Frumoasa din pădure când a mozolit-o prințul, că s-ar putea s-aveți o surpriză. Și să nu fie plăcută. 😉 Scurt și la obiect, un sfat prietenesc. Că tot vă place... camaraderia. 😂 Hai să ne tratăm unii pe alții cu un minim de respect reciproc față de inteligența cu care ne-a înzestrat (ce-i drept în doze diferite, de la un individ la altul) mama natură. Dragi bărbați, NU sunteți toți niște pui de Einstein... Dragi doamne... NU suntem toate urmașele directe ale lui Marie Curie. Și totuși... când vreți s-o agățați pe "una", stimabililor și onorabililor, insist... faceți un pic de research înainte. Vedeți dacă-i mai place și altceva în afară de modelul masculin Terente. Și abordați-o în consecință, de vă doriți să vă pice în  așternut, la ceas de seară. 😉 Fetelor, la noi e mai simplu... dacă-l vrem facem șpagatul cu picioarele-n aer și treaba-o ca și rezolvată. Hai s-avem spor!
Regionalisme
"Limba noastră-i o comoară"... Am mai spus asta. De fapt l-am mai parafrazat pe Macedonski și cu alte ocazii. Că eu sunt modestă, nu-mi pot asuma meritele altora, chiar dacă prea mulți tinerei s-ar întreba ce sport practică domnul cu nume exotic, că n-au auzit de el. 😉În fine, azi nu vorbim despre analfabetism și incultură, că mi-am propus să fiu zen. Sunt în vilegiatură. La Sibiu, mai exact. Unde graiul e un pic diferit de ăl' de pe meleagurile lui Eminescu, și de cel de pe la Buzău, superba localitate despre care nu s-a stabilit încă exact dacă face parte din Moldova, Muntenia sau Dobrogea. 😂😂😂 Și cum ne destrăbălam noi pe-aicișa... aseară băieții la grătar afară și fetele la căldurică înăuntru, logic... apare colegul zis Josu', harnic nevoie-mare, și cel mai rapid, că ăștia micii se mișcă repede... și o roagă pe simpatică doamnă care administrează pensiunea să îi dea și lui un cuțit și un fund. S-a lăsat o liniște de mormânt... tipei i-au ieșit ochii din cap, Josu' era în poziția de start s-o rupă la goană, noi făceam niște eforturi titanice în încercarea de a găsi un sinonim (în timp ce ne gândeam și unde găsim ne mutăm la ora aia... că sigur urma să zburăm din locație pe motive de perversiune și hărțuire), altul decât dos sau posterior... Doamna, amabilă, insistă totuși, puuuuțin printre dinți:- CE să vă dau?!? Josu' nostru, un pic tremurând, cu o lacrimă jucând în colțul ochiului și cu vocea gâtuită, insistă și el- Un fund...E belită, mi-am zis eu în gând, în timp ce mă înjuram singură... că parcă-mi plăcea dracu' limba română și mă pricepeam în plm la cuvinte... Și am trăit naibii și în Ardeal câțiva ani... Și în capitală, unde toată lumea vorbește "corect", că e deștepți... 😅😅😅  Când mă pregătea să-mi ard două perechi de palme întru deblocarea minții, una din fete sare ca arsă de pe scaun, cu figura luminată și cu îngeri dansând pe manele, desigur, în jurul ei:- Un tocător!!!Esteeeee!!! S-a spart balonul cu confeti, ne-am pupat și ne-am îmbrățișat, am plâns de ușurare...Asta-i limba noastra... cu o mie de înțelesuri, cu regionalismele ei care uneori te pot băga în belele... 😉 Eu știu, că tare greu mi-a fost la Cluj... când nu înțelegeam de ce trebuie să ne întâlnim tocmai PE DOI, când noi începeam cursurile la ora două... Și ce se presupunea că ar trebui să fac atunci când eram trimisă să "țâp gozul"... Eu mă puneam pe zbierat, că nu-mi trebuie mult... De unde plm să știu că de fapt era necesar să arunc gunoiul? Nici la București nu mi-a fost simplu. Plângeam de nervi că nici dracu' nu mă înțelegea... Mă chinuiam să vorbesc "cum trebuie"... și mă enervam și-o dădeam pe moldovenește... Și eram deliciul colegilor care mă puneau să le traduc... La Buzău deja... eram mama lor. 😃 M-am crăcănat de râs când colegul Cocorel le-a solicitat autoritar unor angajați de-ai lui să ia scrânciobele de pe culoar și după două zile alea erau tot acolo... Și oamenilor le tremurau picioarele, întrucât Coco dacă era nervos făcea urâțel... gen:- Mnezăii mamii voastre!!! Băiii! Di ci nu luați bă scrânciobili di aici dacî v-am zîs?!?- Pentru că nu știm ce sunt alea, șefu'...
Doctor Matei
Păi n-a dat isteria aia mare-n tot neamul nostru de culți în cap? Cu doctorașul pulii mele... care-a operat niște pițipoance pe care nu le-ajutau dotările din fabrică să facă și dânsele un ban cinstit? Fir-ar mă-sa dracu' de nenorocit, care are el decât 8 clase, și alea făcute prin Italia probabil... Care noi suntem toți un popor de educați și titrați... că în România ciclul primar echivalează cu un doctorat în UE... 😉 Ce-aveți măi oameni buni cu macaronarul?... Dacă are și el un hobby și se pricepe?... 😂😂😂 O fi citit "Vraciul" și s-a identificat cu profesorul de-acoloșa... Că și ăla o dădea mai mult pe instinct, improvizație și leacuri, dar o dădea bine, lasă-l în... treaba lui. Așa și Mateiaș al nostru... A visat de copil să se facă doctor să repare țâțe și dosuri... și și-a urmat menirea. A avut el vreo plângere? I-a pus vreuneia silicoane-n urechi?... Acuma că stătea cu mâinile-n jos și nu în aer după ce se spăla pe lăbuțe înainte de intervenție, că ținea seringa așa... într-un fel în care nu se ține... astea-s detalii. Știți vorba aia... "ce nu te omoară, te face mai puternic"... Băiatul sigur a știut-o! Și-așa, mânat de pasiunea lui, sub deviza "Hai la mine, tanti Coca/Să-ți fac curu' precum roca", i-a dat drumul la treabă. Că a avut unde... 😉 Hai că mie mi-a dat idei. Eu îmi iau un pachet de șervețele la mine când mă uit la Dr. House! Bine, de principiu pentru că tatăl sarcasmului și al cinismului mi se pare foarte tăvălibil. Dar, inteligentă peste măsură fiind, pot să urmăresc și firul epic. În direct și-n reluare, ca la OTV. Așadar... ofer consultații și diagnostic gratis la primii 20 de pacienți. Pentru tratament percep onorariu, că trebuie să mănânce și gura mea. Vestea bună e că accept și plata în natură. Cel mai mult îmi plac porcii. Cotlet și ceafă, de preferat. P.S: Mai nașpa e că urmăresc cu interes și "Minți criminale. Comportament suspect". 😅
Evoluție
Dragilor, după cum știți deja, eu nu sunt o bună și adevărată creștină, conform definiției tradiționale și general agreate a termenului. Eu nu pup icoane în neștire, nici mâna popii, cu atât mai puțin "puala". Pe la biserică mă duc doar atunci când îmi cere mie spiritul meu, fir-ar al naibii de adormit! Cred în minunile care se întâmplă independent de voința și cerința noastră, și mai ales independent de cât de tare ne zdrelim genunchii înconjurând de câte ori scrie la carte nu știu ce lăcaș de cult care într-o anume zi se umple mai mult decât de obicei de prezență divină și îndeplinește trei dorințe, ca peștișorul de aur. Eu... n-am trăit foarte multă vreme în comunism (că tot am găsit poza cu răposatul...). Vreo 11 ani. Destul cât să-mi amintesc însă. Și să spun foarte asumat că m-aș întoarce bucuroasă la paradele de 23 august și 1 mai muncitoresc, înlocuite acum de cele un milion de minivacanțe, punți și poduri... prilej de umflat burțile cu bere și mici, în timp ce ochii lăcrimează triști că sufletul a discutat cu creierul îmbibat de alcool, invidie și prostie și au stabilit că viața-i scurtă, gustu'-i lung...Băi... românului îi e tare dor de vremurile alea în care se trezea la 3 ale dimineții să prindă loc la coadă la lapte, ca apoi să dea fuga să cumpere o pâine pe cartelă... De-aia se înghesuie ca nehalitul la toate moaștele, osemintele și mormintele generatoare de miracole. Că acolo-i credința, acolo-i putința, acolo-i Dumnezeu... Românul mustește de har și chemare. Dar să-l ferească Cel de sus pe vreun trecut în neființă (despre care s-a zvonit și mediatizat că rezolvă orice problemă dacă ești cuminte și-ți aștepți rândul în timp ce-l mai înjuri pe vreunul că părea că vrea să se bage în față) să nu-i ofere prompt băștinașului ce-a solicitat! Că-i vin nervii și încearcă la următorul, poate e mai de treabă! Prieteni, recunosc: am fost și eu o dată în vizită la Arsenie. M-a futut interesul rău de tot. Că-i una din marile mele calități. 😃 Îs curioasă mai ceva ca o mâță perversă. Nu m-am dus cu vreo revendicare precisă... Doar ca proasta-n târg, gură-cască. Pe principiul "ai plecat vacă și te-ai întors și mai vacă". Muuu!!! 🐂 Cineva m-a întrebat ulterior, cu speranță în glas, ce-am simțit. NIMIC!!! Nimic demn de o credincioasă. Plm! N-am avut când și cum!!! Că nu te duci acoloșa ca să te reculegi, să te regăsești, să te... ce te-oi mai fi tu!!! Te duci să faci act de prezență, s-o bifezi și pe asta, că TREBUIE să fii în rând cu lumea. Că n-oi rămâne de râsul târgului, păcătosul care ține post dar drăcuie în stânga și-n dreapta că nenorocitul din față a luat ultimii cozonaci cu rahat... Jandarmii dresați, care păzesc perimetrul precum Cerber intrarea la locul fără de întoarcere, au grijă să nu zăbovești prea mult, că se termină programul de relații cu publicul și nu ajung minunile pentru toți cre(ș)tinii. Daaaa!!! Am evoluat, să mor de nu! Parcă-l și aud pe Darwin cum aplaudă și cere bis...
Pe drumurile patriei
Dragilor, Safta călăreața is back! Eu și CU Arnold. 😂 Zilele astea am călărit prin țară cu Carfurina mea plină de personalitate, că de când am dezghețat-o nu a mai fost a dracu' cu mine. Ba dimpotrivă, s-a făcut grijulie. Mi-a zis să opresc la o cafea că-s obosită (era din cauza de la ceață 😅, dar nu și-a dat ea seama, că are vederea mai bună ca a mea) și să închid geamul că... ceva cu aerodinamica... nu procesez eu din astea, dar am ascultat-o ca să nu mă tragă curentul. Dar nu despre asta voiam să vă vorbesc. Că în goana mea prin țară nu am făcut nimic ieșit din comun. În afară de faptul că mă ustură ochii și acum de atâta alb și atâta forțare ca să bat la 3 metri în față, și că am constatat cu oareșcare încântare (pe principiul să moară și capra vecinului 😃) că Adjudul a surclasat Buzăul la numărul de gropi (ceea ce, credeți-mă, e mare lucru), și că Bacăul are cel mai bine pus la punct sistem de canalizare din toată patria (adică le fiecare metru hop, câte-un canal), și că zăpadă pe câmp, ploaie de sus și ceață deasă de peste tot egal nervi la mine în cap... nu am noutăți. 😉 A, ba da! Mai am ceva: după vreo 450 de kilometri pe parcursul cărora mi-am transportat colegii în condiții de siguranță, probabil că mirosul de acasă m-a făcut să nu mai răspund de faptele și vorbele mele. Părintelui i-am zis să sară din mașină din mers la Râmnic, pen'că mă grăbesc... am oră de intrat în casă. 😃 Săracul cred că era în stare s-o facă... noroc cu ceilalți care-s mai tupeiști 😂 și au insistat să trag puuuțin pe dreapta. Oricum, a rămas dator. Pe Pitica am debarcat-o la mine în fața blocului, că nesimțită cum sunt mi-a fost lene să fac un ocol de 500 de metri, să i-o dau în primire lui bărbac'su la domiciliul comun. Floarea a scăpat ieftin: n-am certat-o, n-am cărat-o după mine să vadă cum mă cert cu vecina bipolară de la 1, care are o plăcere perversă să-mi fute mie nervii obosiți... Doar Golanu era să fie... să nu mai fie 100% funcțional. Că v-am zis, mă grăbeam. Așa că imediat ce a coborât împreună cu Flo în curte, eu am și împins maneta aia dintre scaune către R, în timp ce cu dreptul apăsam ușor (Slavă Domnului!!!!) pedala aferentă. Ce m-am bucurat atunci că i-am dat Carfurinei cu spirt pe la senzori... Și că are gura mare... Și că frânează când i se pare ei ceva... Că uneori NU i se pare. Că în timp ce eu o-ntrebam pe Pitica "Ce plm are asta de behăie iar, că n-am nimic în spate...", și aia mică îmi răspundea cu o voce gâtuită "E Golanu la portbagaj...", drăguța de dânsa s-a oprit, care-i ea mai deșteaptă și mai simțită ca mine, așa cum v-am m-ai spus și nu m-am răzgândit... N-am tras decât cu coada ochiului la Flori, am văzut-o impasibilă, deci nu se întâmplase nimic iremediabil, așa că am dus-o ușor în D și dusă am fost și eu...Și despre respect și vecina de la 1, pentru care nutresc o deosebită considerație, o să vă povestesc ulterior, că o fi și mâine o zi... 😉
"Am zis la piele"
P'asta n-o știam (dar revin să vă explic, dacă nu uit). Dar o știau Florin, Dan și Costel, băieții mei de ședință. Nu știți ce sunt ăia? Haideți, că v-am mai povestit... sunt colegii și prietenii cărora le fac onoarea să îi însoțesc pe drumul de la Buzău la capitală (futu-i mama ei, app, că o oră am stat pe loc în trafic... dor îmi mai era... 😤), cam o dată la două luni, că ce-i prea mult e destul și apoi se obișnuiesc... 😃 Florin săracul e nou venit în gașcă... tot trag cu coada ochiului la el... nu pare șocat tare așa... cred că-i și el vreun pui de extraterestru drogat, că rămâne impasibil la trecerile mele bruște de la râs la plâns, de la sudalme moldovenești la incantații fierbinți... Nici măcar nu tresare când din senin se-aude câte-un vaiet pre(a)lung "Vreau acasăăă!!!!!!" sau câte-un urlet de fiară și sălbatică și turbată "În PLM!... ". Pe punctele de suspensie merge orice... că NIMIC nu-mi convine în dimineața asta! Și oricum Dan s-a scăpat și a zis încă de ieri că o fată au... Adică... plm de fată! 😅 Merit și eu să fiu cireașa de pe tort... sau bomboana de pe colivă, din punctul lor de vedere... 😉 Așa că în mofturi i-am ținut. NUMAI în mofturi! 😃 Norocul lor că ședințele noastre durează 2.000 de ore, deci nu prea am avut timp să mă ocup cum se cuvine de ei. Și până la urmă... mă uit și acum la ei și nu par a fi chinuiți. Ba dimpotrivă. Cred că e chiar fun să-ți țipe una, după 10 ore de dezbateri, că vrea și ea să meargă în magazin să ia CEVA, dar trebuie să meargă întâi până la farmacie să ia ALTCEVA, deci... "Plm!!! Nu mai fiți așa îndărătnici și așteptați-mă dracului că mă ia capul și fac urât! Da! Mai urât de atât!". Csf... ncsf... m-au așteptat... doar că am uitat eu unde i-am lăsat... De fapt i-am uitat și gata. Am tirat-o din drogherie precum glonțul din pușcă... mă grăbeam să ajung la hotel (btw, habar n-aveam la care, că s-a ocupat Costel de rezervări). Acum sigur că în momentul în care aș fi ajuns în parcare și aș fi văzut multe-multe mașini la fel, cu numere la fel... dintre care niciuna a mea, mi-aș fi amintit de ei și m-aș fi întors să-i caut și să-i cert. N-a fost nevoie (să-i caut) că m-au strigat dânșii. Le-a părut rău după aia... 😅 Că m-a luat nevoia de organizare. Combinată cu somn și foame... a fost ceva frumos... "De unde plm să mai știu eu ce voiam să cumpăr dacă m-ați alergat pe aici și m-ați bulversat?!? Haideți dracului să ne "gazăm" că mi-e foame!!! Cât facem până la hotel??!! Cum să nu știți, n-aveți Waze pe telefon?!? Pfff... v-am adus la București..."Nu știu dacă ați remarcat, dar ziua de ieri a avut un cuvânt de bază. De fapt un acronim. Asta așa, ca o paranteză... Că... "Plm!!! Cum naiba să ne lăsăm bagajele și să plecăm la masă?!? Da' nu ne pudrăm și noi nasul jumate de ora?!? Băi! 30 de minute am zis!" Vi se pare cumva că sunt stresantă? Probabil că doar vi se pare. Că băieții ieri erau foarte amuzați când, după ce am înfulecat repede, am bătut din toate membrele că ÎNTÂI ieșim să fumăm și apoi ne întoarcem să ne cumpărăm apiță... și când am văzut eu că ne îndreptăm vertiginos către ușă i-am întrebat inocentă: "Da' unde plm mergem??!! Că mie mi-e sete și n-am carbogazoasă în cameră".Și asta a fost doar o mică-mică parte... Că azi sunt obo și n-am poftă să detaliez. Și mi s-au aburit și lentilele în ochii din cap și mi-am turnat niște picături peste ele și de asta... 😉😉😉
Pamflet
...care sunt eu o desfrânată... care nici măcar nu m-am hotărât dacă mi-e rușine obrazului de gândul care-l gândesc, fapta care-o făptuiesc și vorba care-o vorbesc cu spurcata mea de gură mare. Care este! Fi-mi-ar sgîrbă! Care nu mă exorcizează și pe mine nimeni! Care o să mă prăpădesc perpelită în focul fără de sfârșit al Gheenei, ca o păcătoasă ce mă aflu!😃😃😃 Dragilor, dacă nu știți (despre) ce vorbesc NU vă impacientați! Problema NU e la voi. Doar că unul dintre prietenii noștri de aici m-a provocat la postarea de ieri. Indirect, dar mi-a aruncat mănușa. 😂 Sper să reușesc să mă ridic la înălțimea așteptărilor...Și s-a brodit numai bine. Că mai devreme i-am promis unui coleg că în seara asta mă spovedesc. Ca să mă preia mâine de dimineață pură și curată, că mergem la capitală (în interese profesionale, nu fiți așa...), și acolo e lume bună și la locul ei și i-am garantat că nu-l fac de rușine. Că sunt o doamnă, ce plm! 😂😂😂 Și confesionalul la noi era-n renovare, așa că a trebuit să improvizez, că promisiunea-i promisiune! Băi frați creștini... vai de existemța mea petrecută într-o depravare totală și generalizată și perpetuă! Care eu m-am pupat cu băieți înainte să mă mărit, că pe-atunci măicuța Siluana (fir-aș, ce nume predestinat are...) nu avea FB să știu și eu că nu am voie... 🙄🙄🙄 Eu credeam că-i ca la pepeni, trebuie să-i încerci înainte, să vezi dacă-s copți și pârâie înainte să-i iei acasă să-i devorezi. În rest ce să vă mai spun... că m-am rușinat toată. Și oricum alte păcate nu mai am. Decât prin gură, dar asta știți deja. Cine poate să mă stropește și pe mine cu niște agheasmă... îi rămân datoare... Și dacă nu vă mai scriu nimic, vă rog să nu intrați în panică. Înseamnă că m-am retras la mănăstire. De călugări. Și n-o să mai am timp o perioadă de destrăbălarea asta de aici... Pfff... Piei Satană!
Bill Gates
Mda... asta e o informație care ar putea fi foarte utilă multora, dacă ar înțelege-o. Doar că e dificil, pentru că prima impresie ar putea fi aceea că cineva te-njură, nu? În mod repetat. - Păi ce mi-l arăți tu mie pe homosexualul ăla care l-a abandonat pe Harvard?!? După ce că-i posedat de Satana l-a mai și părăsit pe bietul necăjit... A plecat al dracu' să facă bani... și ăla a rămas neconsolat... Ar putea fi una din variante, bineînțeles cu gramatica și ortografia "corespunzătoare", înghițite cu nesaț la "școala vieții". - De ce plm mă iei la mișto cu Liceul Agricol?!? Crezi că eu nu știu că una-i una și alta-i alta?!? Da' ce mah?!? Adică io sunt prost? N-am auzit că agricultura se face pe câmp, nu la școală?!? O altă variantă plauzibilă, dintr-o listă lungă...Dragi tineri care credeți CĂ CARTEA e facultativă (și de pe la un moment dat chiar e...), o să fiți surprinși... dar norocul prostului nu s-a împărțit în mod egal la toată lumea, din păcate. Și cu două clase amărâte, și alea făcute la fără frecvență, n-o să ajungeți toți niște Becali mititei. Btw, omul, că tot veni vorba de el, NU e prost. E doar incult. Dar ARE o inteligență nativă. Cu care a știut ce să facă. Din nefericire iarăși, nici cu asta nu s-a născut oricine. Așa că... variantele nu-s tocmai nelimitate. Ori o lăsați draq de "școala vieții" și dați pe la aia făcută din cărămidă, cu bănci, manuale și profesori (așa cum or fi ei... că știm cu toții că e cea mai ușoară și mai la îndemână meserie, nu?!? NB: eram sarcastică...) și nici nu vă mai dați cu cracii-n sus pe FB că sunteți "propriul (vostru) angajat", că dacă nu dețineți vreo afacere de mare sau măcar mic succes e de kk, parol... ori vă smiorcăiți în continuare că nenorocita de șansă nu v-a surâs și vouă ca altora (care-au așteptat-o cu ea în mână acasă) și vă trimiteți părinții în UE să câștige un ban amar ca să aveți voi de bere și semințe...
TV
Băi, eu am o colegă care n-avea televizor până acum vreo 3 zile. Nu că nu și-ar permite, Doamne fer... e doar ea mai specială. 😂 La modul adorabil, adică... colega zisă "Vrăji". 🤣 Până la urmă cică a a convins-o bărbac'su să facă pasul cel mare. A zis "Da!". Am dansat dansul bucuriei când am aflat. Pe șantier, printre gropi și buldozere. Deliciul muncitorilor calificați și mai puțin calificați. Bine, de fapt nu despre asta voiam neapărat să vorbesc. Plm... credeți că eu știu despre ce vorbesc?... Dau din gură și gata. 😃 Haideți că mă organizez. Așadar, ideea e că eu am fost destul de șocată primă oară când Vrăji mi-a zis că din casa ei lipsește cel mai util obiect neportabil din viața unui om normal la cap. Și nu m-am putut obișnui cu ideea, am fost chiar și la psiholog ca să depășesc momentul. Încă lucrăm la asta, însă o mică revelație tot am avut. Și una mai mare, care mi-a provocat din păcate alte traume. Dar să începem cu începutul: în timp ce ochii îmi ieșeau din cap ca în desenele animate cu Tom și Jerry, în timp ce Vrăji îmi spunea senină CĂ CUTIA neagră e inutilă, că tehnologia a evoluat (bine naibii că nu mi-a zis că e Satana, că atunci era chiar problemă mare...), o voce mică, dar mică mică mică... din capul meu, îmi șoptea malițios: " Alooo!!! Doamna!!! Da' matale te rupi în două de cât te uiți la televizor, de belești ochii ăia așa, de parcă l-ai auzi pe Michael Jackson cântând rock?!?"... Băi... nebuna are dreptate, mi-am zis. Amândouă nebunele, de fapt. Eu îl pornesc doar seara, când îmi înfig figura în pernă, și doar ca să mă mai simt copil și să spun că-mi citesc ai mei povești. Și-l las să zică acolo... și eu dorm ca purceaua în coteț. Deci da... e destul de inutil... Dar parcă să nu-l ai în casă... asta e ca baba fără moș! 😉Și-așa ajung la a doua epifanie care m-a trosnit direct în moalele capului, și puțin în stomac și parcă nițel și pe la genunchi. Că ieri în pauza de prânz, pe care l-am aservit cu două colege cu spirit civic și interesate de direcția în care se îndreaptă lumea asta (spre deosebire de mine), dumnealor m-au forțat să vizionez știrile. De-atunci îmi tot pun întrebări despre sensul vieții... Plm! CARE sens?!? Că nu avem prea multe variante: facem gripă și murim, alunecăm pe gheață, ne rupem gâtul și murim, ne umplem de bube că bântuie și rujeola și murim! Deci, dragilor, toată lumea să purceadă să-și facă testamentul!!! Că dacă vreunul are noroc să aibă imunitatea "beton", se găsește o soluție și pentru el. Mai pică vreun avion, mai îl apucă dracii pe vreun vecin și îl tranșează ca pe porc de Ignat... Mă scuzați, nu mai pot scrie, încep știrile... Dar vă rog, dacă țineți vreun pic la mine NU mai ieșiți din casă!!! E plin de pericole! Sfârșitul lumii e aproape!!!
Mașina mea și personalitatea ei
Din seria "când mașina pe care o conduci este mai deșteaptă și mai simțită decât tine". Noi două ne-am certat rău azi dimineață. Eu am înjurat-o, ea mi-a făcut șicane, m-a ținut numai în șocuri și scandal de acasă până la muncă. Știți ce gură mare are impertinenta?!? Și țipă și pe mai multe voci. Eu am fost de treabă, am încălzit-o, am dezghețat-o... dar doar prin locurile esențiale. Că nu vreau s-o învăț mofturoasă și figurantă. Și alintata s-a supărat. Eu o rugam să meargă, ea punea frână. Am luat-o întâi cu frumosul, cu 10 la oră că nu băgăm viteză pe patinoar... Nimic!!! Pe scurtul drum până la serviciu m-am simțit ca într-o căruță trasă de o iapă nărăvașă... Băi, eu știam că doar câinele copiază personalitatea stăpânului, nu și autoturismul. Dar până la urmă... vorba americanului: "Omu' cât trăiește-nvață...". Până la urmă a rămas ca dânsa. Dacă n-o tamponez cu spirt pe la senzori, nu se potolește până la primăvară. Și nici pentru atunci nu promite nimic, cică... Gata, fată!!! Mă duc să cumpăr o sticlă de alcool sanitar! 😉
Mica Unire și gripa
Dragilor, breaking news!!! Până luni dispare gripa din țară! Pardon, doar din sistemul de învățământ preuniversitar. Ăștia pe care v-a mâncat în posterior să vă înghesuiți pe la facultăți, ignorând cu desăvârșire faptul că patria mumă ne dorește proști, sunteți pasibili să vă îmbolnăviți! Dar măcar veți fi niște gripați titrați!Pe bune??!! Cum plm să închidem școlile o zi, care s-a brodit să fie exact la mijloc, între aia cu Unirea (care-i în mod logic liberă că nu poți să te unești și să muncești în același timp, că nu ești Napoleon) și weekend?!? Unde mai pui că asta e și discriminare! Păi de ce doar profesorii sunt protejați? Păi doctorii, funcționarii publici?... Ei ce vină au? Ei de ce să nu se odihnească?!? Ei de ce să fie în mod brutal expuși riscurilor?!? Ei nu sunt frații noștri??!! Ba sunt! Nu ca nenorociții ăia care lucrează la privat, pentru străinii care ne-au cotropit! Ăia da, merită să facă gripă și să crape, că din cauza lor se duce p.lii țara asta! Pfff... se întoarce Cuza în mormânt... App, Cuza nu-i doar o stradă... Asta așa... ca o paranteză pentru cei 9 din 10 români patrioți care habar n-au de ce o freacă astăzi la rece, că munca-i rușinoasă și complet nesănătoasă... Nu! Nu e pentru că li se cuvine! E pentru că suntem o nație de putori penale! Dar haideți cu Hora Unirii, că dă bine la TV! 😉
Biți și dentistul
Da mă... exact așa e și Biți-al meu, după ce-și desface singur o bere. Încep sirenele să urle prin oraș, copacii înmuguresc în miezul iernii, berzele nu mai pleacă înspre țările calde, toată suflarea aplaudă, eu leșin și mă trezesc doar ca să cad din nou în inconștiență, de atâta admirație și adulație... Puternicosul meu, zeul meu din Olimp (Zeus adică), stăpânul la univers, la toate făcutele și nefăcutele!!!! App de Biți al meu, ați văzut la CNN că a fost la dentist? Haideți, că a fost breaking news!!! Păi știți voi ce înseamnă asta??!! Nopți nedormite, întrebări fără răspuns, planeta care s-a oprit din mișcarea ei de revoluție, florile toate care s-au ofilit și păsărelele care n-au mai ciripit?... Da dragilor, pe Bitișor l-a durut măseaua. Știu cum e, inițial l-am compătimit... I-am dat și pastile, ca o soție iubitoare ce sunt. Din alea bune, scumpe. Și după ce și-a făcut el un examen sumar în gură și a stabilit că are buba mare și dințișorul e praf, pe zâna măseluță (rectae pe mine) a mâncat-o în... palmă nu doar să-i spună că  e musai să meargă la nenea doctorul, ci și că fiorosul cu siguranță îl va scăpa dedureri, cu cleștele. Atunci a fost începutul sfârșitului. Așa văicăreală nu mi-a fost dat să aud nici la priveghi la tanti Aglaia, vecina lu' mamaie de la țară, aia de a bocit-o tot satul, că tare bună și blândă mai era...Cu ultimele puteri și cu răbdarea mea care de obicei este complet inexistentă, dar pe care am găsit-o totuși într-un colț uitat de organism, am încercat să-l încurajez... Doi ani am fost la stomatolog... în fiecare zi aproape (că acu-s vitează, dar odată am fost proastă rău...)... 4 măsele mi-a scos odată... Copiii, aduceți repede sărurile din iatac, trece tati printr-un episod de lipotimie!!! Dracu' și cu tac'su m-au pus pe mine să intru în asemenea detalii...Până la urmă s-a trezit Biți... și i-am zis că a visat urât. Dar ce ziceți că tot lui i-au venit dracii că nu-i normal și de bun simț să râd când el e-n suferință... Ce știu eu ce e aia... Da' nu m-a luat și pe mine??!!! Da' nu mi-am amintit eu că în noaptea albă dinaintea celei de-a doua cezariene, când behăiam și eu ca orice femeie normală, omul meu, deranjat de la nani de suspinele mele, mi-a zis plin de empatie: -Haide, dom'le, că doar nu te duci să te taie...-Plm!!! Normal că nu... Mă duc să mă f.te!!! Unde n-aș avea eu norocul ăsta...  Nu comentați, și-a meritat-o!!! În fine, concluzia e că una cu alta... NU se compară. Și chiar dacă Biți e tot cu măseaua în cavitatea bucală (deși nu promit că această realitate nu se va schimba), trebuie să înțelegeți cu toții, și mai ales cu toatele, că numai perspectiva unei extracții dentare din gură este muuuult mai sumbră și mai greu de acceptat decât o muiere cu mațele pe-afară, asigurându-se cu stoicism că duce neamul și numele dânsului mai departe. Am zis!P.S: Eroul meu, îmi desfaci și mie un borcan de castraveți? Așa cum numai tu știi s-o faci?...
Confuzie
Hello, dragilor! Crecă am nevoie de oleacă de ajutor. Crecă sunt confuză. Crecă sunt iremediabil obosită psihic. Că nici de-a naibii n-o să spun că crecă sunt puțin-puțin tâmpițică. 😅😅😅 O să încerc să vă explic, dar nu promit nimic. Mi se-nvârt ideile în cap mai ceva ca bilele-n rulment. 😃 Nu știu exact dacă am o perioadă enervantă sau una simpatică. Na, că v-am confunzat și pe voi, care probabil că vă gândiți că e ori... ori, și doamna e nebună... Asta s-a votat deja demult... Sunt! 😎 Și dacă tot e stabilită treaba, atunci profit că la sandilii nu le poți cere multe, că așa e ei, adică io, și vă întreb pe voi, doamnelor (care la rândul vostru ar fi bine, sau nu, să cereți feedbackul domnilor din viața voastră în această problemă) dacă și voi aveți dificultăți în cap și în conduita în societate în anumite perioade ale lunii. ADICĂ CÂND e lună plină, zic... 😂 Că la mine e așa belită chestiunea încât data viitoare crecă cazare prin vecini care îmi caut... Aș pe dracu'! Nici ăia nu mă primesc, că știu că-s cu buba mare... în gară mă găsiți! 😉App de vecini, mâine să vă uitați la "Acces direct", că sigur apar pe-acolo. Pe motiv că am felicitat-o călduros cu ocazia lui Anul Nou pe doamna cu importante probleme psihice de dedesupt!!! Deocamdată încă vă scriu, deci n-am avut decât proba orală, dar la cum evoluează situația trecem cât de curând și la "the second base", vorba americanul pervers. Că io întotdeauna l-am avut oleacă pe Bruce Lee în mine. Așa, la figurat, la ce vă gândirăți?!?Băi, după ce că-s eu vai de capul și de zilele mele... și plec cu mașina la muncă și mă-ntorc pe jos pentru că uit cu ce m-am dus... și mai merg și pe bâjbâite că uit și eu ca tot omul (mai bine zis femeia) de butonul ăla de-ți dezaburește luneta și oglinzile, și la prăvălie lumea se oferă să-mi cumpere bilet de avion, că io vreau să merg la Vatican (btw, am rezolvat, dacă nu uit o să merg 😂) să mă purific direct de la sursă, și toți mă întreabă cu speranță în glas dacă stau mult, și azi când am plecat acasă (nițel mai repede, că aveam o programare la doctor-detaliu important) m-au întrebat dacă plec de tot... și Biți care n-a remarcat că m-am tuns, deși l-am anunțat de dimineață că o voi face (știam eu de ce) dar mi-a zis că-s frumoasă rău după ce m-am dat cu roțile-n sus (și crecă m-a deochiat), și care mi s-a umflat mie și o bucată de falcă (curent s-au blesteme, șansele SUNT egale)...Și să fiu... dacă știu de unde am pornit. 😅 Dar știu unde am ajuns: la doctor. Care mi-aș fi dorit eu să-mi spună el mie că lumea medicală a atins cele mai înalte culmi ale gloriei și s-a găsit tratamentul miraculos pentru sinuzită la sinusurile de deasupra nasului care nu poate să respire, fir-ar mama lui de dependent de pufuri și fâsuri! Aș! Sinuzita mea este complet operabilă!!! Am auzit asta și înainte și după ce-an leșinat și n-am trezit! "Dă bre niște pastile, că eu și sălile de operații nu ne înțelegem bine, să mor!"Băi... da' am eu un nas atât de frumos și de perfect și nas ca al meu și-ar dori orice muiere să aibă și să știu eu cât de norocoasă sunt că am nasul ăsta așa... idealul nasurilor?... AM! SÂC! Așa mi-a zis domnul doctor în timp ce mi-l viola cu tot felul de ustensile, vârât el însuși mult prea mult în bula mea cea strâmtă și neîncăpătoare...Concluzia finală? 😂😂😂 "Așa sunt zilele mele..."
Femeie adevărată
Ce ziceți, dragilor? Sunteți de acord? Eu parcă n-aș fi... Surprinzător, pentru aroganta și infatuata de mine. Și pe alocuri frustrata, că îmi amintesc parcă prea des de atributele astea... și le repet repetitiv. 😂😂😂 V-am zis că a început iarăși din nou "Bine că n-ai stil?" (ca să ne mai râdem și noi?)... De-acolo am preluat formulările acestea, vă rog să nu vă speriați, încă mă înțeleg destul de bine cu limba română. 😉Așadar... o femeie "adevărată" cică ar face ce vrea mușchii dânsei... M-am liniștit. Înseamnă că-s cea mai adevărată muiere din câte s-au inventat vreodată pe pământ, pentru că la întrebarea clișeică "Ce faci?", eu am inevitabil un singur răspuns: "Ce vreau!". Asta pentru că am capul plin de figuri, se știe! 😃Hai serios acum... atâta vreme cât trăiești într-o societate, să mor că eu cred că-i al dracu' de complicat să faci ce vrea mușchii proprii... C-oi fi femeie sau om. 😅 Că nu merge așa... parol! Și-ar fi o grămadă de dezbătut pe tema asta, dar eu trebuie să merg să mă tund. 🙄Da... cam aș fi de acord că o doamnă ca lumea nu se gătește, nu are grijă de ea, nu-i o Laika ascultătoare doar ca să fie acceptată de gura lumii sau de vreun mascul mai mult sau mai puțin feroce. Face toate astea pentru ea. O femeie adevărată se trezește dimineață, se uită în oglindă (și la propriu și la figurat) și-și spune: "Da, îmi place ce văd!". Și dacă-i sinceră cu ea, arunci i se rupe cui îi mai place. Și mai ales cui nu. O femeie adevărată face ce vrea creierul ei! Pentru că-l are! Și știe cum să-L folosească! 😉
Cum m-am îmbătat
Cum m-am îmbătat eu când m-am îmbătat (prima oară)...Tocmai împlinisem 15 ani... terminasem cu succes clasa a 9-a (că fără nu se putea, că era tata prof în incintă și aveam pile 😂😂😂) și am plecat în tabără. Adică un fel de concediu al sindicaliștilor de azi că, repet, aveam pile!!! 😉 Adică era cu cazare în Mamaia, la hotel (nu era el de 5 stele, dar nici de jumate de margaretă, că aveam pile 😂), grupați câte doi (pardon două) în cameră (bine, că noi am stat opt asta-i altceva... "mi-e frică, mi-e frică, să dorm singurică..."), adică... lux tată... Eu pe vremea aia încă îmi făceam planuri. Pe care le și respectam. Așa că am plecat hotărâtă de la domiciliu: dacă la sfârșit de a 7-a am mai trecut odată prin experiența unei tabere (doar că atunci nu aveam pile și am stat într-o hală toți...) și ca să marchez momentul m-am îndrăgostit de un localnic ce m-a făcut un dans inocent pe Scorpions și mi-a jurat iubire veșnică, ce a ținut fix cât cântecelul... am zis că tura asta, înamorată fiind deja (aveam o relație serioasă de vreo 4 luni, care mi-a mâncat apoi toată tinerețea, dar asta-i altă poveste... 🤣), trebuie să fac ceva... altceva. Cum ar fi să mă îmbăt. Să văd și eu dom'le cum e! Mi-am anunțat gașca, să nu spună că-i iau prin surprindere... au râs de mine... că păream fată serioasă... am râs și eu de ei... că doar păream... Și-n prima seară pe litoral am stabilit cu fetele cum va decurge procedura, care urma să aibă loc a doua zi. Care A AVUT loc a doua zi! Auzisem noi că domnișoarele cu pielea albă sunt mai căutate decât alea care se ard așa... la orice oră. Deci am decis să rămânem în cameră, ca să ne păstrăm tenul sănătos. Băieții fiind mai rezistenți, au plecat la plajă. Am suferit nițel că ne-au sedus și ne-au abandonat, așa că ne-am înecat amarul într-o sticlă de lichior. Galben, de banane... Gustos, să mor că nu vă mint. Zici că era sirop... Și de la sirop n-ai cum să te îmbeți, nu???!!! Da' cică dacă pui scrum în pahar... are alte efecte... "Puneți, fetelor, și la mine... că io-s la locul meu... nu fumez"... Zis și făcut! Și îmbătat! Făcut mangă, cum s-ar spune... Cui! Avion! Cu probleme la aterizare! Că n-a mai nimerit pista... Nu mă-ntrebați ce și unde am căutat în starea avansată de ebrietate în care mă aflam, că nu-mo amintesc. Însă rețin tare bine că atunci când m-am întors am greșit direcția. Aproape fatal! În loc să intru pe ușă, pe care mi-o imaginam deschisă, și extrem de grăbită fiind... m-am repezit cu toată forța și cu toată figura în perete. Care era el din ăla cu calciu... care mi-a lăsat el urme adânci pe frunte, pe nas și în gură. Și care i-am speriat eu pe niște tehnicienii ai hotelului, care au crezut ei că sărăcuța de mine are probleme cu căldură... și a luat-o cu leșin de la cap... și de la impactul puternic ce i-a zdruncinată creierii în cutia craniană râde așa ca proasta... 😂😂😂
Vremuri
Când eram și eu mică și proastă... (între timp am crescut, sunt o capră bătrână 😅) tare-mi mai plăcea să mă uit la filme cu CAP-uri. Băi da' nu că-mi plăcea... leșinam în fața televizorului, mă trezeam și leșinam iar, salivam ca un câine care nu ajunge la os și dădeam și semne îngrijorătoare de autism... Doamneee... frumoasă copilărie am avut... Unde mai pui că la bunica, pe malul Prutului, "prindeam" și "rușii". Pe vremea aia... să ai două programe... însemna că ești... cineva! 🤣 Și ce dacă priveam fix precum curca-n lemne? Voi nu vă uitați la poze când erați mititei și nu știați să citiți?... Unii mai fac asta și acum. 😅 Nu vă supărați, știți că persoanele de față se exclud... 😉Și-apoi a venit Revoluția peste noi (și eu n-am mai apucat să fiu comandant de unitate-asta așa, ca o paranteză, că am suferit mult din acest motiv 😭) și am început să ne emancipăm. Tovarășa a fost înlocuită de sclava Isaura, tovarășul de JR... Și ăi mai bătrâni se cruceau și-și scuipau în sân privind siderați la emisiuni cultural-educative care prezentau doamne cu câțiva centimetri de piele deasupra gleznelor la vedere. Nu-i înțelegeam ioc pe vremea aia... noi care-i pândeam să facă nani ca să vizionăm un episod din "Emanuelle", chicotind pe sub pătură. Acum din păcate parcă știu despre ce vorbeau. Parcă! Diferența e că eu nu-s deloc pudică (știu că vă surprinde asta 😂). Adică nu dau ochii peste cap și nici nu trebuie să-mi dea careva cu oțet pe la nas dacă nimeresc pe la vreun carnaval în care se poartă costume de Adam și Eva... Ba chiar s-ar putea să-mi placă. 🤣🤣🤣Băi, și totuși mi-e dor de vremurile alea în care femeile erau femei, nu pițipoance, și bărbații erau bărbați, nu pițipoance!!! Mai ales de a doua parte mi-e dor! Că eu nu-nțeleg! Mor și nu-nțeleg!!! Dacă ești o fetiță smiorcăită, care nu-și dă rând cu domnișoarele trecute de Dorobanți la saloanele de jumuleală, la ce plm (daaaa, a mea, că tu sigur n-ai.. ) crezi că-ți ajută să-ți lași niște tuleie amețite să-ți atârne pe față?... Ai speranță că o să f.ți mai mult/multe? Sau că o să ți-o tragă mai mulți? Dacă ești vreun pui de vedetă și apari pe la teveu, e rezolvabil. Că lumea-i plină de toante care ar băga orice în gură pentru câteva momente de "glorie". Dar dacă n-ai șansa asta... nu te mai chinui naibii degeaba!!! Că nu-ți crește nici p.la nici iq-ul odată cu barba!!! Să mor, mai există femei cărora le place un cioban din ăla sănătos 😂😂😂, nu o apariție nedefinită... cu care să se certe pe placa de păr și care să le fure fetițelor elasticele de prins părul...Dragilor... oare am îmbătrânit?... 🤔🤔🤔
Pe teren
Dragilor, rândurile de mai jos sunt un (aproape) pamflet și vă rog a le trata că atare!Prieteni, ÎNCĂ mai am carnet. CRED! Dan Toma, e din cauza ta!!! 😃😃😃 Ții tu munte că acum vreo 2 săptămâni când ne-am întors de la București, și-am ajuns aicișa în Buzău, ai zis tu că semafoarele sunt facultative? Măi Dane, eu chiar te-am crezut!!! Așa că azi am purces la o tură de OOH (tu și alții ca noi sigur înțelegeți despre ce vorbesc 😅) și am pus în practică ce m-ai învățat. Și ce mi-am mai amintit de acum 150 de ani, când am făcut eu școala de șoferițe. Păi dacă semaforul e galben și tu nu mai poți opri în condiții de siguranță, nu treci repede-repede, sperând că nu te vede nimeni?... Mă-ntreba Flori dacă nu cumva s-a modificat legislația și-ți puști amendă pentru asta... I-am zis să stea liniștită, că nu luăm DOAR penalizare cu puncte. Ne oprim pe la Poliție când ne întoarcem, ca să predau carnetul. Că de la galben la roșu nu e decât un pas mic. Pe care eu l-am făcut. O dată... de două ori..  ba chiar de vreo 3-4... Că s-au aliniat planetele și de fiecare dată când ajungeam prima la semafor se schimbau urgent culorile... eu cred c-a fost vorba de o defecțiune la sistemul municipal de iluminat public. 🤣🤣🤣 Merg să fac o plângere la Primărie. Sau nu acolo trebuie să mă duc?... Să-mi spună și mie careva, că îmi doresc tare mult să văd și eu o dată-n viață să fii reclamagiu..  😅Acum trebuie totuși să vă fac o mărturisire. La una dintre opriri semaforul funcționa. Cred că era legat în paralel, nu în serie cu restul. DECÂT că nu l-am văzut. Dar am lăsat pietonii să treacă, nu i-am certat. Și când s-au terminat ei de rostogolit am trecut și eu. Foarte amuzată de restul de șoferi care stăteau ca "proștii". Păcat că m-a trezit Flori, care mi-a șoptit suav că am trecut pe roșu... Eeee... n-am crezut-o. Era obosită și începuse să aibă vedenii. După aia AM fost cu minte. Am rugat-o să-mi facă și poză staționată regulamentar sub becul sângeriu. Nu de altceva, dar nu se știe când mai prinde așa ofertă. Când ne-am întors la prăvălie, în timp ce colegul Bogdan coborâse să verifice dacă am încuiat sau măcar oprit mașina abandonată în mijlocul drumului de acces către Recepție Marfă (că eu aveam oareșce dubii un acest sens) și noi le povesteam fetelor despre plimbarea prin târgul care începe să semene cu capitala, am zis să servim câte o bomboană, că ne scăzuse glicemia. Cu lichior. Bomboana. Cristina, colega noastră zisă și Inspector Gadget, datorită simțului deosebit de pătrunzător de observație și atenției care frizează supranaturalul, mi-a spus foarte serioasă și preocupată că speră să nu plec cu mașina acasă. Acum pe bune... doar n-oi lăsa-o aici să mă sunați mâine pe la 5 dimineața că n-au pe unde să intre tirurile... Dă-o-n mă-sa de bomboană. Ni fi paranoică, zic! Băi... s-a înnegrit și mai tare Cris a mea! Că și-a amintit că mai mâncasem 2-3 și înainte să plec "pe teren". Doamne!!! Ce noroc am avut că nu m-a oprit careva... să-mi bage fiola sub nas... am zis eu... Pitica spunea că nu ar fi ieșit... Și nici nu duhneam, deci n-aș fi fost în pericol să fiu dusă la recoltare de probe biologice. Dar cum i-am spus și ei... la cât de inocentă sunt eu... aș fi raportat fără să fiu întrebată. Mă pierd în fața organului. De control. 😉 Ultima (și singura dată) când m-a tras pe dreapta am rupt scutul la mașină, pentru că am oprit în SINGURA mare groapă existentă pe margine drumului. Dar pe-atunci eram blondă și la propriu, așa că nu și-a pus domnul cu pulan întrebări prea multe...
Fericire și iubire
Gânduri despre fericire...                      Iubesc deci exist?! Nu e doar o lozincă, e crudul adevăr, e o stare de spirit generală și generalizată... Am uitat să fim fericiți pe "persoană fizică", am uitat să fim bine noi cu noi,  pentru a fi fericiți avem nevoie de altcineva să facă asta pentru noi, avem nevoie de altul să ne arate cum, avem nevoie de altcineva să ne facă fericiți... Din păcate oamenii în general și femeile în special leagă fericirea personală de iubire... dacă nu iubesc și nu sunt iubiți sunt nefericiți...Total greșit - iubirea e doar un capitol al cărții numită viață... este adevărat că iubirea ne împlinește ca nimic altceva, dar nu trebuie să fie esențial și exclusiv -  viața, fericirea înseamnă mult mai mult - înseamnă să fii sănătos, să ai o stare materială bună, să fii împăcat cu tine însăți și cu restul lumii, să știi să te bucuri de ce ai, să nu te preocupi de ceea ce-ți este refuzat sau greu de atins, să știi să te bucuri de oameni, de animale, de natură, de lucrurile mici ce te înconjoară, să știi să te bucuri de un răsărit de soare, să zâmbești unei flori, să te bucuri din orice ca un copil, să glumești, să te joci, să iei  viața la mișto, să râzi, să fii tu însuți, să fii spontan și firesc, să oferi zâmbete, ajutor și compasiune, să faci doar fapte bune și gesturi frumoase, să oferi iubire fără a aștepta nimic în schimb, să-ți păstrezi sufletul cald si6 mintea deschisă... dacă știi să faci toate astea vei fi fericit și iubirea nu va întârzia să apară... Iubirea e o bucurie comună a doi oameni care știu să se bucure și singuri... Iubirea e o fericire comună a doi oameni care știu să fie fericiți și singuri... Iubirea e cu atât mai frumoasă când este între doi oameni fericiți... Fiți fericiți prieteni, iubiți-vă mult! (Dr. Love)Prietene drag, mi se pare mie sau tu ești puțin-puțin negativist și dorești să ne molipsești și pe noi?!? 😃 Cum vine treaba asta cu "crudul adevăr"?... Dar ce-i așa teribil în iubire, Dr. Love?... Păi taman TU să spui asta???!!!Până într-un punct cred că sunt de acord cu tine. Fericirea stă și-n lucrurile pe care mai toți le numim cu prea mare lejeritate aș zice, "mărunte": un nou răsărit, un zâmbet, o strângere de mână, privirea blândă a unui animăluț, zgomotul valorilor, un copac înmugurit...  Daaa!!! Avem atâtea motive să ne bucurăm... Și poate n-am uitat! Poate o facem! Dar vezi tu?... Așa suntem noi construiți, că ne place sau nu! Să căutăm (fără să vrem uneori, fără să recunoaștem) pe cineva-ul acela cu care să împărțim toate momentele frumoase... Care să simtă la fel ca noi...Dacă asta vrea să spună că NU știm a fi fericiți pe cont propriu... deși ar trebui să fim... înseamnă că trăim într-o lume de defecți. Sau de afaceriști, ca să fim mai pragmatici. 😉 Pentru că marea majoritate dintre noi se pare că dorim să lucrăm pe "persoană juridică". Știi?... Întreprinderea "EL și EA SRL" DESPRE care vorbeai. Care are drept scop să facă profit. Și profitul aici înseamnă fericire. Iar dacă eu, femeie, te caut și te vreau pe tine, bărbat, ca să te iubesc și să mă iubești, asta echivalează cu faptul că nu știu să fiu fericită? N-aș zice... Mai degrabă vreau să împart sentimentul ăsta cu tine... Vreau să privesc cerul cu bucurie  și să te țin de mână. Pentru că și tu-l privești la fel! Vreau să mângâi cu drag cățelul iubăreț care mă întâmpină dimineața la plecare și să te strig să ți-l arăt! Vreau s-ascult sunetul mării în brațele tale, pentru că și tu auzi ce aud și eu...Am făcut toate astea și înainte să te cunosc? Desigur? Sunt MAI fericită dacă le împart cu tine? Da! De ce să ne ascundem???!!!Avem nevoie de iubire! Cât de frumos ne-ar fi sufletul, cât de deschis... suntem oameni și avem nevoie de oameni! Oameni ca noi! Oameni care gândesc, simt, iubesc la fel ca noi! Oameni cu care să împărțim, pentru că singurătatea nu e fericire...Nu! Nu poți fi în întregime fericit atunci când NU iubești alt suflet! Te poți bucura uneori, te poți amăgi... te poți ascunde de tine și de lume... dar nu vei fi întreg decât atunci când vei iubi!
Iubirea începe cu tine
Să nu uiți - Iubirea se învață... Nu din citate, nu din lozinci, nu din filme, nu din povești, nu din poveștile altora, ci din propria suferință... Doar când simți pe propria-ți piele că - ti cade lumea la pierderea unui om abia atunci îți dai seama cât l - ai iubit... Doar când plângi de dorul unui om îți dai seama cât l - ai iubit... Doar când l - ai vrea înapoi printr - un miracol îți dai seama cât îți lipsește... Nici un profesor nu te învață despre iubire cum te învață viața... Nici o carte nu te învață despre iubire cum te învață pragul de sus de care dai cu capul la un moment dat... Nu învățăm nimic de la nimeni decât din propria experiență... Doar  când pierdem un om realizăm câtă nevoie am avut de el... Doar când pierdem un suflet drag realizăm că nu am făcut nimic ca să îl ținem lângă noi... Doar când pleacă un om luând cu el o bucată din sufletul nostru realizăm că noi l - am gonit... Și nu știi ce doare mai tare - faptul că pierzi un om drag, vina că nu ai știut să îl păstrezi, ori spaima de singurătate, teama că rămâi din nou singur cu tine... După ce pleacă un om drag realizezi cât de singur ești de fapt... Realizezi că acel om era pansamentul   sufletului tău, că acel om umplea un gol din sufletul tău, că te - ai agățat de el cu disperare ca să uiți, ca să nu fii singur înaintea durerii, ca să te ajuți cu el și prin el... Acel om te ajuta să fugi de tine, să uiți de tine, să nu rămâi singur cu tine... Ai avut nevoie de el, ai avut nevoie să îl iubești, ai avut nevoie de iubirea lui pentru că îți lipsea iubirea ta pentru tine... Pentru că nu ai învățat încă să te iubești... Să te iubești îndeajuns încât să nu depinzi de nimeni când vine, când îți este alături ori când pleacă... Dacă te - ai fi iubit întâi pe tine însăți și apoi pe alții pierderea unui om nu ar fi fost o dramă atât de sfâșietoare... Ar fi fost doar o lecție din Marea carte a iubirii... Dacă te  iubești pe tine însăți mai mult decât pe alții plecarea unui om trecător prin viața ta nu ar fi o tragedie ar fi doar o etapă din Marea aventură numită viață... Să nu uiți - iubirea începe cu tine - oamenii vin și pleacă din viața noastră, la final rămânem doar cu noi înșine și asta ar trebui să ne fie de ajuns... Iubiți - vă mult!                                  Dr. Love
Final de iubire
Mi-ai cerut să tac și nu am vrut s-ascult, Acum iubire văd că ți-am vorbit prea mult,Acum am obosit să mai vin după tine,Și tu să te ascunzi, să fugi iarăși de mine.Mi-ai spus că n-o să pleci, deși așa voiai, Dar de iubirea mea prea des te îndoiai...Ai încercat să stai, să-mi fie mie bine, Dar nu poți da ceva ce nu din suflet vine...Te-am căutat prea mult, și prea mult te-am dorit, M-am amăgit prea tare că și tu m-ai iubit, Dar visele se duc, așa cum au venit, Ajunge-acum iubire, atât cât ne-am mințit.
Fericirea se învață (partea a 2-a)
Să  învățăm  ...Să  învățăm  de la natură  fericirea  ...Să  învățăm  de la toamnă  , de la pădure  , de la copaci  ...Priviți  in jur la lecția  naturii ... Priviți  pădurea  , priviți copacii desfrunziți si învățați să pierdeți demn , învățați să rămâneți in picioare atunci când soarta vă încearcă ...Priviți  copacii  si  învățați  să  vă păstrați  rădăcinile  ...Priviți  copacii  si învățați  să   fiți  deasupra tuturor , învățați  să  fiți  demni si verticali , învățați să  fiți  drepți  ...Învățați să fiți  unici,  să  fiți  speciali  , să  fiți voi înșivă. ..Priviți copacii  si învățați din   lupta lor   cu vântul - copacii nu sunt rigizi , se apleacă  sub vânt  si își revin...dacă  ar fi rigizi   s -ar rupe...Priviți copacii si învățați  să  pierdeți  ca ei -cu seninătate  si speranță  ...Si copacii  au pierderi  mereu -o crenguță ce se rupe  , frunzele care cad ...Ei nu se plâng  , refac totul  si rămân  in picioare  ...Priviți  copacii  toamna  si învățați  că e un timp  pentru odihnă  , pentru reculegere  , pentru meditație. ..Asta fac copacii  toamna -se retrag  puțin  pentru a reveni  noi si in forță primavara  ...Așa ar trebui să  facem si noi după  o dragoste  pierdută  , după  o luptă  pierdută  cu viața  ...Să facem o pauză  binemeritată  si să revenim mereu proaspeți  si verzi. ..Priviți  copacii  si învățați  toleranța  ...Învățați  să  trăiți  cu alții  ...Învățați  că  e loc sub soare pentru toți  ...Că ploaia  cade la fel pentru toți  , fie că  ești  stejar sau urzică , fie că ești brad sau floare de colț  ...Priviți  copacii  si învățați  să  trăiți  cu puțin  , să vă  bucurați  de ce aveți  ...  Priviți  copacii  si învățați  să  oferiți  , să  protejați  , să adăpostiți  la umbra voastră  pe alții  mai slabi ca voi ... Priviți  copacii  si nu uitați   -COPACII MOR IN PICIOARE ...
Alte întrebări fără răspuns
Rețeta fericirii fără bani ...V - o vând si vouă ...Intrebări  fără  răspuns ... Ce se întâmplă  cu noi ?! ...Ce se întâmplă  cu oamenii ?!  ...De ce nu mai știm să iubim ?! De ce nu mai știm să  ne bucurăm? ?!   ...De ce suntem atât de nefericiți ?! ...De ce complicăm  totul ?! ...De ce stricăm totul ?!... De ce căutând  fericirea cu orice preț  suntem atât de nefericiți  ?! ...De ce nu ne  trăim clipa  , de ce vrem mereu mai mult  , de ce ne facem  speranțe   deșarte,  de ce ne cramponăm de alți  oameni  , de ce cerem  ce nu putem  primi , de ce visăm   la ce nu putem  avea ?De ce cerem de la alții ce nu ne  pot oferi ?  De ce ne legăm  fericirea  de străini  uitând  că fericirea e lângă noi ,   e in oamenii  dragi nouă  ?! De ce căutăm   fericirea  aiurea când  fericirea  e lângă  noi , e in ceea ce avem deja , e in noi ?!De ce nu ne  trăim  clipa  acum , de trebuie  să  facem  planuri  pe termen  lung ,de ce trăim  mereu in trecut sau  mereu in viitor , dar niciodată   in prezent   ?!De unde  nevoia  asta de proprietate , nevoia asta de posesie  , nevoia de a fi  proprietar  pe ceva sau cineva , de a avea  inima cuiva de tot , de a avea sufletul si trupul cuiva de tot , cu  toate că  stim  cât  de relativ  e totul , cât de schimbător e totul , cât de schimbători    sunt  oamenii ?! De ce ne agățăm de iluzii  , de ce vrem  să transformăm  visele în realitate când   știm că  visele sunt  doar  pentru a fi visate , de ce ne îmbătam cu apă  rece ,de ce ne mințim  singuri  si unii pe alții  ?! De ce ne vindem  speranțe  , de ce ne vindem  iluzii  , dar mai ales de ce vrem pentru noi   tot magazinul  de  vise ?! De ce suntem atât de lacomi de fericire  încât pustiim  totul in jur căutând -o ?! De ce suntem atât de lacomi de iubire  încât  iubim  sufocându-  l    pe celălalt  ?! De ce suntem atât de lacomi  de  afecțiune si atenție    încât  cerem  mai mult  decât oferim noi si mult mai mult  decât ne  poate   oferi celălalt  ?!  De ce suntem atât de egoiști si cerem mereu , doar cerem  fără  a oferi nimic  la rândul  nostru ?! De ce nu suntem niciodată  mulțumiți   cu ce avem , de ce forțăm  mereu lucrurile , de ce ne  forțăm  mereu barierele si limitele ?! De ce vrem totul si ne alegem cu nimic ?!  De ce nu lăsăm lucrurile să se întâmple , de ce trebuie să controlăm noi totul ?! De ce mereu noi in prim  plan  ,de ce mereu noi in atenție   , mereu noi să  fim , mereu noi să avem  ,  mereu noi să primim ?! Mereu si mereu noi ?! Concluzie  - Goana  după  fericire ne face nefericiți  ...  Goana  după  iubire ne face nefericiți  ... Goana  după celălalt ne face nefericiți  ... Goana  după  atenție  , afecțiune  si tandrețe  ne  face nefericiți  ...                                       Goana  după  vise , iluzii  si speranțe  deșarte ne face nefericiți  ...                Goana  după  frumos  ne face nefericiți  ... Goana după  emoție  ne face nefericiți  ... Goana după  trecut  ne face nefericiți  ... Goana după viitor ne face nefericiți  ... Goana  după  adevăr ne face nefericiți  ... Goana după  proprietate  ne face nefericiți  ...                                            Goana după  oameni  ne face nefericiți  ... Goana asta permanentă  după fericire  ne face să  trecem  in goană  pe lîngă  ea , fără să o vedem ...Fiți fericiți prieteni , iubiți - vă mult !( Dr .Love )
Fericirea nu se amână
Rețeta fericirii fără bani...(V-o vând și vouă)...Toate la timpul lor...Cel mai periculos sentiment e acela că ai tot timpul din lume... Că vei rămâne de-a pururi tânăr și frumos...,,Nu fac școală acum, am timp"...,,Nu iubesc acum, am timp "...,,Nu mă căsătoresc acum, am timp"...,,Nu fac un copil acum, am timp"...Toate au un timp al lor, dar din păcate ce nu ai făcut la timp nu mai faci niciodată...Nefericirea vine din frustrare...Vei fi nefericit când vei vedea că alții au jobul lor bine plătit, au casa lor, au familie, au copii...Au pentru că au făcut lucrurile la timp, nu au amânat totul ca tine...Nu mai amânați nimic, timpul trece pentru toți la fel ! Tic-tac ! Tic-tac !... (Dr.Love)Moamăăă... prietene!!! Mi se pare atât de fatalist textul tău... cel puțin finalul. 😅 Parcă și aud ticăitul ceasului... Parcă văd nisipul din clepsidră... Brrrr!!! Dar csf... ncsf... iarăși ai dreptate... NU avem tot timpul din lume! Pentru nimic! Sau poate-l avem... Ce trebuie să știm e că NU știm! Cât timp (mai) avem! Dragilor, nu vreau să fiu pesimistă, nu vreau să vă provoc depresii. Dimpotrivă! Ce vreau și eu să spun este că trebuie să ne trăim clipa. Să trecem prim fiecare moment al vieții așa cum e firesc s-o facem. Fiecare avem un ritm biologic... și parol că nu-l putem fenta! Cât trăim, aveam timp! Timpul prezent!!! Nu cred în afirmația "Nu am timp"! Asta-i doar o scuză penibilă!!! Pentru că nu avem de fapt chef, pentru că ne e frică, pentru că ne e lene...Da, nefericirea vine din frustrare. Și asta-i provocată de invidie și de neputință! Care e alimentată de teamă și de lehamitea de a-ți părăsi zona de aparent confort! Faceți, oameni buni, lucrurile așa cum e în firea lor!!! Nu fiți copii bătrâni, nu fiți părinți-adolescenți dar nic părinți-bunici, nu vă grăbiți să deveniți adulți, dar nici nu vă blocați mintea la câțiva anișori pentru totdeauna...Dragilor... e simplu! Nu lăsați pe mâine ce puteți face azi!!! Mâine e prea departe! Mâine nu știm dacă E!

Generat în 0.183 secunde. Thumbnail Screenshots by Thumbshots