Primul meu blogGoogle Page Rank

 Primul meu blog Primul meu blog


Jurnalul lui Andrei
RSS posts

Divertisment


Comenteaza





Femeie vs târfă
Neața, dragilor! Asta cam așa e, nu? O femeie adevărată poate să se transforme-n târfă. La propriu, pentru omul care-i e drag. Asta dacă nu ne ascundem pe după deget și-o facem pe-a mironosițele, alea care nu și-o trag decât în poziția misionarului, clasic, cu lumina stinsă, să mai spele din rușine. Să fii curvă-n pat (în patul tău, cu bărbatul tău), pe cuvânt că nu e de porc. Face chiar bine la relație. 😉 Tot o femeie adevărată poate să fie, la nevoie, târfă și la figurat. Știți... pe principiul "am coada scurtă, că-s de rasă, da' și când mă calci pe ea...". Pe partea cealaltă o curvă de meserie... n-are cum să fie femeie! Adică doamnă, așa cum și-ar dori. Oricâte cuvinte al căror înțeles nu-l cunoaște ar folosi, oricâte țoale de firmă ar avea în dulap, oricât de sus ar ridica nasul, pe motiv că a footut-o un "tati" cu stare... la final de zi rămâne doar o panaramă. Bună de pwlă. Pardon, ieftină! Și dimineață se va trezi la fel. La fel de parașută. Obosită și trecută... Haide bine pa!
Generalizare
Neața, dragilor! Uite cum mi-am dat eu seama, încă o dată, că americanul din "Dallas" are maaare dreptate, când zice el șugubăț "Never say never!"... Eu până mai ieri mă dădeam de ceasul morții că nu-mi place generalizarea, că nu-s de acord cu ea, că n-o practic și să-i foot pe ăi care-o fac! La figurat, adică. Pentru că la propriu n-aș avea timp. 😅 Dar cum la mine-i ziua și revelația... iată că am înțeles necesitatea acestui fenomen pe care l-am blamat cu atâta înverșunare. Dacă zici că toți bărbații "e" porci, e mai ușor digerabil decât dacă îi strigi lui în față: "Bă, scoate râtul din troacă!!! Vorbesc cu tine, boule!" Că de nervi ai uitat și ce fel de animal e, al dracu' mistreț! Și nu se mai simte nici omul al nimănui, singur pe lume!Cu femeia... Dacă-i zici că-i curvă, ești bădăran. Dacă-i zici că toate-s la fel... ești și mai ghiolban! Care ești tu neanderthalian, care nu știi tu să apreciezi ce ți-a dăruit Providența, adică pe dânsa!!!Așa că, prieteni... generalizați! Sau nu! 😉 E un joc de-a alba-neagra! Haide bine pa!
Mi se rupe! 😉
Neața, dragilor! Ieri n-am mai scris nimic, pentru că cineva mi-a spus că "avatarul" meu vă obosește neuronii cu gura lui mare. 😂 Yeah, right! De-aia nu mai pot eu! N-am scris fiindcă m-a footut o lene... toată ziua m-a ținut în moțul patului. Cui i-a obosit cerebelul, să se odihnească, zic... Așa fac și eu când îmi arată bătrânelul semne obscene. Îl las în pace, nu mă cert cu el, că poate fi chiar diabolic și să-mi facă rele... 😉Mișto mesajul din poza asta. Mișto și poza. Cuvintele nu știu cui îi aparțin... Din păcate nu-s prietenă cu Jack (nu cu ăsta 😅). Însă mi le însușesc și eu. Asta înseamnă că plagiez?... 🤔 Sper că nu, că doar am zis că nu-mi aparțin. Și până la urmă, aceasta-i și ideea de la care am plecat: că mi se rupe! Și nu pentru c-aș vrea s-o fac pe-a dura... că nu sunt. Eu de fapt îs moale ca o bucată de plastilină lăsată la soare acum, la mijloc de iulie. 😉 Dar, pe alocuri auto-didactă fiind, m-am educat. Eu pe mine și cu mine. Pentru că mi-am petrecut o mare (prea mare) parte din viață dându-mă cu cracii-n sus de necaz și supărare când oamenii gândeau/spuneau de porc despre mine. Până când mi-a căzut și mie mărul în cap, și în urma șocului (că era din ăla mutant, tratat...) am strigat "Evrika!". Ce să-i faci?... Îmi pusese bunica o copaie cu apă în grădină, la umbră sub un copac, și am amestecat poveștile. 😉 Dar rezultatul a fost satisfăcător. Mi-am dat seama că nu-mi pasă. Pentru că nu merită, pentru că n-am de ce, pentru că timpul trece și măcar să treacă după placul meu, atât cât ține de mine. Așa că noi două ne-am dat mâna, am făcut pace și am hotărât că prea suntem simpatice ca să mai avem nevoie de vreo validare. Cum am citit pe undeva (nu-mi amintesc unde, că aș fi menționat și autorul, ca o fată corectă ce sunt), "eu m-am născut să fac figuri, nu să le suport pe-ale altora"! 😂Haide bine pa!
Colaps virtual
Neața, dragilor! Chiar așa este... o să mănânce Zucky la cărniță... vreo câțiva ani de-acum încolo. Că n-a mers FB-ul. Nici wapp-ul. Și ce să vezi, bomboana din moțul colivei, nici insta... gramul! Știu, o să spuneți că m-am găsit eu să vorbesc... eu care-s aici zi lumină! Și pe întuneric! 😅 Dar aparențele înșeală, am mai spus. Nu vă lăsați induși în "oroare" de becul verde. Că-l las aprins la derută. Și nici economie la curent nu fac. Eee... dacă ați ști câți "prieteni" pe viață am pierdut eu din cauza asta... Norocel că mă doare-n bascheți. Și că port adidași. 😉Acum serios! Căderea asta a trio-ului fantastic mie mi s-a părut binevenită. O dată din motive pur personale, și anume că cele paișpe mii de grupuri de wapp pe care activez pasiv 😅 au muțit ca prin minune (moamăăă... a fost după-amiază orgasmică), și a doua oară pentru că găsesc binevenită înspre genială o pauză de la distribuit într-o descreierare cu iz de demență poze și lozinci poptămășiste, la care turme de analfabeți sar cu laicul de parcă ar înțelege... 😉 Dragilor, e superb să ai ceva de spus și s-o faci. Cum se pricepe fiecare... Unii scriu, alții desenează, alții cântă... Cei care nu-și găsesc locul în nicio categorie... se uită la poze. 😉 Și se scobesc în nas, dinți, sau pe unde le e mai la-ndemână. Și, foarte firesc, când virtualul colapsează, dumnealor se panichează. Și-i aruncă vorbe de ocară lui Marcu'. Stimabililor, amintiți-vă să trăiți, să iubiți, să muriți... real! Că aici, în viața de zi cu zi, e acțiunea! Parol! 😉Haide bine pa!
De aia!
Dragilor, pot să am momentul meu de revoltă?... Întrebare retorică! 😉 Oricum o să-l am! 😅Astăzi vorbeam cu un prieten care-mi spunea cam așa: "Ce ți-e și românul, în ziua de azi... La o nuntă sau o cumătrie nu merge, că are concediul programat de acum trei ani fix în săptămâna aia, dar la o pomană repede pune ceasul la 7 dimineața, sâmbăta, să fie primul la prosoape, bomboane și colivă cu drajeuri pietrificate... 🤣😂🤣". Adevărat! Și genial! Nici eu nu putem s-o zic mai cu foc! Eu, care m-am trezit fără alarmă ca să o bifez, din nou, și p'asta! 😉 S-ar putea să vă par cinică, dar eu știu că nu sunt. Că eu le știu pe toate. 😉 Mi-s doar, cum vă spuneam, extrem de revoltată. Și din păcate nu pe ăi citați de prietenul meu mai sus. Că ar fi fost simplu. Le-aș fi zis vreo două de alea amare de tot, că mă pricep, după care aș fi făcut nani liniștită. Dar uite-a naibii că nu pot! Să dorm! Că să fiu acră îmi iese oricând. Pentru că mă chinuie diverse "de ce-uri". Unul mai cu foc, după ziua de azi. De ce trebuie să legănăm o farfurie deasupra unei lespezi, în timp ce un popă plictisit de aceeași rutină zilnică ne explică pe repede-nainte cum stă treaba cu veșnica pomenire care durează vreo 10 minute?... De ce am nevoie de-o zi anume să-mi amintesc și să-i plâng pe cei ce mi-au fost dragi și s-au dus? Cred că v-ați dat seama ce-am făcut eu azi. Nu din obligație, nici din plăcere, cu-atât mai puțin din convingere sau înțelegere a "fenomenului". Încă un "de ce" fără răspuns. Probabil pentru c-am iubit-o. Rău! Și pentru că ceilalți rămași în urmă aveau nevoie ca eu să fiu acolo. Însă, la final de zi, am rămas cu revolta! Împotriva nimănui! Că n-am cu cine mă certa că mi-a adus năvalnic înapoi toată durerea aia dementă pe care încerc de-atunci s-o păcălesc! De ce? De aia! 😉Haide bine pa!
Femeia din spate
Neața, dragilor! Ce ziceți, așa o fi? Se prea poate... 😜 Și după părerea mea, ezâstă doo explicații:1. Dacă un domn e dorit de toată muierimea, nu vă gândiți că e musai meritul său. Înseamnă doar că are o super-femeie lângă el. 😅 Pe cale de consecință, și după logica invidioasă a reprezentantelor sexului frumos, asta îl face deosebit de eligibil. 2. Pe de altă parte, dacă bărbatul e alergat de multe-multe madame, rezultă că știu ele ce știu, sau măcar intuiesc (că au cu ce), și-atunci n-o fi proastă aia care l-a prins să-l dezlege?... Ce dacă s-a săturat?... Pofta vine mâncând. 😉
Roma la pas
Bau! 😅 Dragii mei, sunt acasă!!! Și, ca să încep cu finalul, o să vă spun că era să nu fiu. Nu vă speriați, nu vă agitați, NU s-a întâmplat nimic altceva decât că mi-am pierdut eu buletinul cu puțin timp înainte de îmbarcare/decolare. E na! Nu râdeți, că e de plâns! Eu am făcut-o! 😉 Ce altceva era să fac?!? 🤣🤣🤣 Dar, cum spuneam încă de as'noapte, există un Dumnezeu al tâmpițeilor. Care a avut grijă ca, după ce am reușit să ajung pe locul meu de la geam, să nu prestez un nou atac de panică în ora în care am belit ochii speriați în gol, pentru că nu aveam culoar de zbor, după cum ne-a relatat comandantul ce după voce părea să mai aibă vreme bună până la majorat... Bine că avea și instructor lângă el... Bine pe p... pana mea! Logica mi-a spus că de aici se deduce că e la prima cursă. Dă Doamne să nu fie și la ultima... Oare carnetul de pilot se eliberează de la 16 ani? 🤣 Oare dacă fac o criză de isterie pe motive de claustrofobie, o să fiu eu cauza pentru care rămânem la sol? Își amintește cineva de primul episod din "Final destination"? Boom! 😅 Iată câteva dintre întrebările fără răspuns care mi-au măcinat mie creierul natural obosit...Însă, cum vă spuneam, acum mi-s pe locul meu de la geam de la etajul al doilea. 😉 De unde vă pot spune câteva vorbe despre experiența mea la... Roma. Cred! Păi da, că încă mă gândesc dacă n-am ajuns cumva pe la Shanghai. Altfel nu-mi explic. De ce toți chinezii din univers erau în Italia. "Asezonați" cu pakistanezi, indieni, africani și niscaiva cerșetori români. Dragilor, cu mine nu-i de călătorit, că-s belea pe lângă curtea omului. 😉 O să vă redau întru exemplificare câteva din ipostazele în care m-am aflat eu pe-acolo printre macaronari, ca să nu spuneți că exagerez. Așadar... când am aterizat... eu, Biți și doi amici, am luat-o la pas (futu-i mama lui de pas, că 4 zile l-am folosit până la epuizare) către apartamentul pe care-l rezervasem pe site-ul acela. 😉 L-am introdus pe gps, cum ar veni, fără adresă, logic. Pe-aia și-a luat-o singur. Și greșit! Două ceasuri am stat pe scări urându-i de bine proprietarului pe care l-am anunțat că noi am ajuns cu trei ore mai devreme decât anunțasem... Și care, amabil, a spus că vine repede și el... Măcar Bițisor nu s-a plictisit. El s-a împrietenit cu portarul. Hăhăiala naibii ce era pe ei... niciunul nu era deranjat că vorbesc limbi diferite. Așa și-a mai omorât timpul până a venit una bucată fată trimisă să ne culeagă și să ne transporte la adresa corectă (care de altfel ne fusese pusă la dispoziție), că omul era avut, avea mai multe case... 😉 Pe drum, firește că am concluzionat: " Eu v-am zis că nu-i aici... Dar voi... Batman!" 😤Mărkuleții mei, ca să ne înțelegem, mi-s încântată că am ajuns la Roma. Că mi-am dorit de muuultă vreme să văd Vaticanul și alte câteva locații ce poartă-n spate mii de ani de istorie, cultură și civilizație. Aceasta din urmă lipsindu-i, ca regulă generală, capitalei sus-numite. Părerea mea! Încerc s-o scurtez, că altfel scriu până duminică. 😅 O să punctez doar contradicțiile care pe mine m-au marcat acolo...Mișto la italieni... evoluați... aliniați cu normele europene... La ei se pune în practică mult-dorita colectare selectivă a deșeurilor. Direct pe stradă. 😉 Cu ridicare semestrială, din câte am putut eu să-mi dau seama. 😓 Frumoasă și curată ești, Românie!!! V-am spus că am mers mult de tot pe jos? Prea mult?... La un moment dat am vrut să luăm și metroul, dar era în grevă. 😅 NU glumesc! Cred c-a fost totuși una de avertisment, că s-a terminat repejor și-au dat drumul la două trenuri. Decât! Am călcat și eu vreo trei italieni pe cap, că-s fată descurcăreață și trebuia să prind loc. 😅 Dar să revenim. Roma la pas... dificil, să știți. Mai ales la aproape 40 de grade. Dar nu asta a fost marea problemă. Ci faptul că pe-acolo semafoarele sunt facultative. Pentru șoferi. Și din nou NU glumesc. Ori noi am devenit peste noapte discromați/daltoniști, ori ăia sunt complet cretini. Merg pe a doua variantă, că dacă voiai să traversezi așa, la întâmplare, pe unde-ți tuna, opreau în mijlocul străzii să-ți dea prioritate. Dacă însă stăteai ca boul/vaca să vezi verde-n fața ochilor, te călcau inevitabil pe bombeu. 😉 Chestie care pe mine m-a enervat, că eram în sandale și-mi stricau pedichiura. Adidașii mi-i uitase Biți într-un magazin. 😅 Există și o explicație pentru care încălțările mele nu erau la mine-n picioare: după o zi de umblat nu le-am mai suportat. Așa că le-am schimbat pe niște șlapi italienești. Pardon, chinezești. 😅Dragilor, nu știu dacă v-ați dat seama, dar sejurul meu la Roma a avut ca laitmotiv mersul pe jos. Garnisit cu masochism. 😉 Vă mai dau un exemplu: după două ore de stat la coadă la Vatican, cum se stătea odată la noi la lapte... și după încă trei de puricat fiecare colțișor de pe-acolo, într-o aglomerație generatoare de stări de leșin, am RATAT intrarea în basilica Sf. Petru. Nenorocire, că mă aștepta Papa la spovadă! 😅 Și ce ziceți?... Că mâncătorii de paste făinoase nu-s proști degeaba. Dacă n-ai fost pe fază, nu poți s-o iei pe "scurtătură". Te uiți ca muta la p... păpădie la locul în care-ți dorești din tot suflețelul să ajungi și NU ai voie. 😤 Dar ai variante ajutătoare. Ori refaci traseul (v-am zis că a durat trei ore?), ori ieși, te așezi la altă coadă, plătești alt bilet și te duci la Sfântul Părinte să ți-l deconteze. 😉 Am ales-o pe prima. Eram buni de filmat și pus pe youtube. 😅 Aveam o viteză... "Paaardooon!", două coate colo, două picioare dincolo... și așa ne-am făcut loc repejor, ca să accedem din nou la capelă, ca s-o luăm apoi în dreapta, nu în stânga, ca să se uite lumea la noi ca la circ... Că cică acolo trebuie să caști ochii, să vezi ce n-ai mai văzut, nu să alergi ca apucatul, după ce ți-ai dat check-in, să știe haterii că ai fost în străinătate. 🤣 "Proștilor!", le mai aruncam eu din când în când... "Vă uitați la noi ca vaca la dude!!! De parcă n-ați mai văzut vedete de-aproape!" 😤😤😤În fine... a trecut... am aprins și-o lumânare din buton (că ăștia s-au emancipat), am bifat-o și pe-asta... marș acasă cum s-ar spune. Că se-ntunecă și nu umblăm noaptea dezlegați pe străzi. 40 de minute până la metrou... care era în grevă. Știu, v-am mai spus, dar sunt obosită. 🤣🤣🤣 Futu-te-n gură, viață!!! Atât!!! După care ne-am trântit în posterior pe trotuar și am așteptat un miracol, că doar fusesem la Vatican. 😉 S-a produs, slavă Domnului... Am ajuns acasă. Dar mă doare organismul. TOT! Haide bine pa!
Tineri
Hei, dragilor!! Eu am fost și copil super-mega alintat la mama acasă... la tata nu mai zic... 😅, am fost și adolescentă rebelă și enerva(n)tă de orice-ar fi îndrăznit să îmi spună vreun adult, acum sunt și oleacă mai "coaptă", cel puțin conform a ceea ce scrie pe buletin, am și copii și două tone de responsabilități și vreo trei de regrete și nostalgii. După vremurile alea în care voiam cu tot dinadinsul să fiu lăsată în pace, în care le știam pe toate și tot adevărul era la mine. 😉Așa că... stimați tineri care credeți că tot ce zboară se bagă și-n gură, care din sculare în culcare nu știți a declara decât că vă lipsește cheful și vă prisosește lenea, aflați că viața nu-i ca-n filme! NU din alea SF! Și libertatea e frumoasă și gustoasă, dar costă! Că nimic nu-i gratis! Haide bine pa!
Concediul acasă
Bună dimineața, dragii mei! Și vă rog citiți textul înainte de a trage concluziile, pentru că aparențele chiar pot înșela. 😉O să încep cu o întâmplare petrecută la mine-n prăvălie. Unde-n altă parte?... Că viața mea pe-acolo se scurge încet și sigur. 😅 Preponderent. O familie cu un copilaș, vorbind zgomotos românește... Puștiul, executând o manevră periculoasă, atinge "ușor" o sticlă de pe raft. Conform legilor lui Murphy, aceasta cade și se sparge, împrăștiindu-și maiestuos conținutul pe jos. În secunda următoare părinții uită din ce etnie fac parte și încep să vocifereze într-o limbă de circulație cvasi-internațională. Plecând de la prezumția conform căreia co-naționalii lor mai prostuți, adică noi, împingătorii de cărucioare, nu vom ști cum să le cerem despăgubiri, fiindcă n-am umblat prin țara ca o cizmă și nu-i știm vorbi limba. Relax, n-am fi făcut-o oricum... pentru că shit happens all the time 😉, pentru că ar fi mai mare daraua decât ocaua, pentru că nu suntem atât de inepți și de absurzi... și lista poate continua. Și-așa ajung, pe lângă drum pe lângă gard, la ce voiam să spun: dragilor, eu NU cred că-i o rușine să muncești. Nici cu mapa, nici cu sapa... Mai mult, educația și experiența mi-au arătat că de urcat urci greu, iar de coborât e muuult mai simplu. 😉 Așa că, sub aparenta mea aroganță și infatuare, îmi permit să spun că știu ce-i ăla respectul. Și pentru cel care mătură strada, și pentru cel care culege căpșuni sau îngrijește de vreun bătrânel țâfnos, și pentru directorul de bancă sau pentru CEO-ul unei multinaționale. Ce mi se pare penibil și extrem de agasant este să uităm cine suntem sau de unde am plecat. Să încercăm să părem altcineva, mizând pe naivitatea semenilor noștri. Să ne vărsăm frustrările într-o manieră idioată. Stimați români plecați aiurea să vă căutați un trai mai bun... măcar din punct de vedere finaciar, renunțați la ideea tâmpită, care vă mână să credeți că e cool să vă uitați graiul în care v-ați născut, care vă șoptește că dacă faceți paradă de o falsă bunăstare veți stârni admirația... Nu reușiți decât să păreți niște parveniți... În varianta cea mai fericită. 😉 Ca regulă, niciun individ normal, cu capul pe umeri, nu va râde și nu vă va condamna pentru decizia de-a fi plecat... Nici nu va judeca modul în care ați ales să adunați o brumă de "avere" și poate de liniște, atâta vreme cât o faceți cinstit... Și nici măcar nu vă va invidia... pentru că știe că nu-i ușor... Așadar, dragilor... pentru că tuturor ne place treaba cu asumarea, că e la modă... Fiți voi înșivă. Și acolo... Și aici. Că oameni suntem cu toții. Haide bine pa!
Pe șleau!
Neața, dragilor! Știți... pe mine m-au agasat întotdeauna ipocrizia, prostia și răutatea. Și am perioade în care mă scot de-a dreptul din sărite. Ca cum ar fi cea prezentă. 🤣În speță, de fapt în două spețe 😅, am o mare și enervantă problemă cu persoanele care se dau culte-n cap, care au descoperit moda scrierilor de "dezvoltare personală", pe care le sorb cu nesaț fără să înțeleagă nimic... și din care aruncă pe colo pe dincolo citate pompoase, care, în îngustimea minții lor, le fac să pară inteligente. Stimabililor, e mișto să citești! Era o vreme când și eu aveam timp de asta, și de care mi-e dor! Dar știți ce e și mai mișto?!? Normal că nu știți, că n-aveți de unde! Vă spun eu: să gândești! Așa te "dezvolți personal" cel mai bine! 😉 Dacă-ți folosești chestia aia de ne-o arăta Dr. House aseară. Că de copy/paste... e în stare și un puști de grădiniță, emancipat înainte de vreme! Evident, e riscant să spui ce-ți trece prin cap. Mai ales când ești conștient de incapabilitatea ta de a emite idei generatoare de un minim interes, în loc de hohote de râs. Dar așa te mai eliberezi de frustrări. Alea pe care le acumulezi când vezi că nu prea te aplaudă nimeni pentru cuvintele spuse de alții, cu care tu "rezonezi", că-ți place cum sună, dar din care nu înțelegi mare lucru... 😉 Așa că... dacă-ți place lectura, e lăudabil! Dar dacă prestezi activitatea asta doar ca să arăți lumii cât ești de titrat, strecurând în conversații niscaiva ghilimele și vreun nume de autor care crezi tu că te o să lase auditoriul cu gura strâmbă de admirație, mai bine las-o baltă! Vă foarte pup acum. Mă duc să caut pe goagăl niște citate care să mă facă să fac femeia perfectă! Haide bine pa!
Femeia bărbat bine
Hei, dragilor! Îmi amintesc o vreme în care "femeia bărbat bine" însemna cu totul altceva... Era cum s-ar spune femeia salahor, cu nițică mustață și palma cât capacul de veceu. Acum... S-au inversat rolurile. Nu-i muiere mai muiere decât un nene epilat, pensat, care prezintă un picior de căprioară virgină într-un pantofior de Cenușăreasa reloaded... Nu-i doamnă mai cochetă decât domnul cu abonament la salon... Ăl de-ți poate recomanda un șampon bun-bun, care să-ți dea luciu la coamă (cel pentru cai e gigea, să știți 😉), un lac pentru întărire (a unghiilor, nu vă gândiți la altceva) și o manichiuristă care pune gelul cum trebuie, să nu pice la spălat vasele. 😅(...) Da iubitule, ți-am încălzit ceara. 😉Haide bine pa! Doamnelor și, încă mai sper... domnilor. 😉
Femeile
Apoi să-ți dea Dumnezeu sănătate și ebrietate, Al Bundy dragule... că tare "ne-am" mai râs "împreună" de când eram eu tânără și tu... nu erai bătrân... Acum nu-s chiar amuzată, dar măcar pot să strig "Evrika"!!!! Pai tu știi de când mă tăvălesc eu ca-n chinurile facerii (pe care de altfel nu le-am experimentat, din cauză de bisturiu, pupa-l-ar mama pe domnul care l-a manevrat) ca să înțeleg de ce-mi plac bărbații? Că deh... ce-i de plăcut la ei?... 😜 Hai c-am glumit. Malițios. 😉 Știi tu câte procese de conștiință mi-am făcut, câte nopți am petrecut cu întrebările învârtindu-mi-se-n cap mai ceva decât bilele-n rulmenți?... Cât de rușinată am fost eu crezând că-s o golancă misogină, o panaramă care caută compania bărbaților din motive lumești neortodoxe? 😂 Ufff!!! Dar m-ai liniștit, pretenaș! Pupa-te-aș și pe tine!!! Eu înțeleg femeile... Aș pe naiba! Eu nu mă înțeleg nici pe mine. 😉 Dar măcar am priceput acum de ce nu-mi prea-mi plac. 😅😅😅Veața mea, să mor, că am ajuns și la tine!... Promit că nu-ți mai solicit veci să mă-nțelegi! Pe cuvânt de pioner!!! Că încă-mi doresc să mă suporți! Haide bine pa!
Papa
Dragilor, dacă tot a vuit toată suflarea României zilele astea, dacă tot au fremătat codrii și apele curgătoare s-au oprit în loc, dacă Soarele n-a mai apus, dacă... atunci pot eu să nu vorbesc despre Papa, eu... catolica Facebook-ului, (ne)practicantă?... Lăsând asta la o parte totuși... omul mi se pare genial! Prin simplitate și asumare! Și de ce nu?... Prin  comparație! Știți voi... faza virală cu Loganul și Merțanul! Știu, haterii pe care i-am tot văzut în ultima vreme, ăia care au uitat cât de credincioși sunt, care în bigotismul lor complet fățarnic omit că Dunnezeu e unul, și ce să vezi, ACELAȘI, și dacă-i pupi inelul de 24 de karate lui nea Daniel, și dacă te binecuvântează simplu fratele Francisc, vor spune că a fost vorba tot despre politică, interese intergalactice, că și "al nostru" e la fel de putred de bogat ca și "al vostru"... Băi... O fi! Dar, într-o societate atât de strâmbă și de debilă ca a noastră, EU apreciez că cel puțin nu face paradă. Că în timp ce unul povestește cu nesaț despre câte sute de mii de euro l-au costat clopotele de la catedrală, celălalt vorbește cu blândețe despre iubire, unitate, acceptare...Prieteni, o spun din nou: mi-e scârbă de fariseii oripilați de cum a zis Papa că-i "mai bine să trăiești ca un ateu decât să fii un fals creștin"! Huooo!! Blasfemie!!! Au sărit de cur în sus ipocriți slujitori ai unei credințe de paradă!!! Mai bine urăști și hulești, arunci cu pietre și judeci, dar te arunci în genunchi sub icoane, gândind că DOAR ACOLO e Dumnezeu! Că El te vede prin ochii altora ca tine, că trebuie să-ți strigi evlavie în gura mare, NU s-o simți!!! Nu, n-am nimic împotriva Bisericii, așa cum am fost acuzată. N-am "un dinte" contra preoților!!! Am o mare scârbă pentru falsitate și mascaradă!!! Haide bine pa!
Be like you
Ăsta-i cel mai tare sfat pe care l-am primit... Chiar l-am primit. De la un prieten. "Be like you".Abia apoi am căutat poza aferentă. Cred că merită dat mai departe. Pe principiul "Foaie verde mărăcine/Sunt mai proastă decât mine" (p'asta am prins-o aseară la IUmor), e genial de reconfortant să poți să fii tu însuți. Sau însăți. După caz. Pentru cunoscători. 😅S-ar putea să fiu acuzată iar că-s duplicitară (mai ieri mi-a trimis o tanti definiția din Dex, DECÂT că 😂 n-a fost așa asumată să lase comm-ul pe wall, i-a dat rapid cu delete), pentru că în alte rânduri m-am dat cu roțile-n sus spunând că mă înfurie nevoie-mare rezistența la schimbare. Dar e cu nuanțe, nu orice țața Frosa le-nțelege. 😜 Timpul trece, vremurile se schimbă, aparent evoluează... și mi se pare de bun simț să încercăm și noi să ținem pasul. Simplu! Ce nu încurajez este schimbarea propriului eu. Mai ales când faci asta ca să fii pe placul altora. Ca să fii admirat, plăcut, iubit... Maaare prostie, dragilor!! Cea mai mare!!! NIMENI nu merită asta! Și-acum nu vă speriați, că n-am trăit vreo decepție pe care să încerc s-o maschez trimițând săgeți muiate în venin! Au contraire! 😉 Și eu încerc, uneori, să mă schimb. Câteodată îmi și iese. 😅 De dragul lui, de dragul prietenilor, de dragul persoanelor importante din viața mea. Dar fac asta cu mintea limpede. Modificând DOAR comportamente care MIE nu-mi plac la mine. Adică o fac pentru mine. Că stăm zi de zi împreună, 24 din 24, și am ajuns la concluzia că eu cu mine trebuie să ne iubim mult, ca să avem un trai liniștit. Deci daaa!!! Dacă vă uitați în oglindă și imaginea de-acolo vă zâmbește, atunci sunteți fericiți!!! Dar uitați-vă cu ochii voștri, nu cu ai altuia! 😉
Grotesc
Neața, dragilor! Și rugăminte la voi: încercați să citiți cu "ochii" deschiși ce-o să scriu mai jos, înainte să mă alergați cu pietre. 😂 Azi nu mai am chef să fac parte din "turmă". Azi mă transform iarăși în ciudata pe care o va pune la colț majoritatea. Dar știți voi că de-aia mi se rupe mie. Cât încă îmi permit să spun ce gândesc, chiar dacă nu-s în asentimentul celor mai mulți, mă simt liberă și mi-e bine. Băi, dacă ieri am avut un sentiment de mândrie, de bucurie, de speranță... azi mi-a trecut. Pentru că pe unde-mi întorc privirea nu văd decât oameni chiuind și dansând de satisfacție c-a intrat Dragnea la "bulău". Fută-l câinii, ca să zic așa, că nu mi-e drag personajul. L-am vrut dispărut din "scenă", m-am încântat când s-a întâmplat să-i spună România, prin vot, că nu-l mai dorește. Dar să salivez de satisfacție urmărind imaginile cu un nene în drum spre pușcărie, să am orgasme repetate că înfundă ăla pârnaia... ASTA mi se pare trist și din păcate emblematic pentru neamul nostru. Experiențele trecutului nu ne-au învățat NIMIC! Ne căcăm pe noi că vrem schimbare! Vrem o poolă! Ne canalizăm toată ura adunată de atâta amar de vreme asupra unei persoane, ne tăvălim că-i crapă și ăluia capra, mai aruncăm de la unul la altul, pe FB, niște glume de prost gust, și în câteva zile totul o să se stingă. Nenea o să-și ispășească, probabil, pedeapsa și la final o să se-ntoarcă la averile lui dobândite, cu siguranță, pe căi neortodoxe. Și pe noi o să ne găsească la fel de săraci, frustrați și plini de resentimente. Prieteni, nu-s avocatul lui Dragnea... vorbesc acum la modul general. Și mă întreb (și asta mă sperie tare), dacă rezultatul alegerilor ar fi fost altul, dacă "ciuma roșie" ar fi ieșit pe primul loc, ne mai uitam astăzi la televizor la mașina neagră cu deținutul în ea? Mi-e teamă că nu... Despre ASTA e vorba! Dacă, în loc să ne risipim energia în a viziona spectacole grotești, am înțelege și ne-am dori ca justiția să nu fie sinonimă cu vendeta, să nu fie aservită politicului, ca legea să nu se interpreteze și aplice după bunul plac al celui care deține, la un moment dat, puterea... poate am avea o "țară ca afară"...Haide bine pa!
România, trezește-te!
Neața, dragii mei! Eu am mai zis: nu fac politică. De principiu... Dar cum să vorbești azi despre altceva? E un pas mic, mic de tot poate, dar ESTE! Mi-era dor să mă simt mândră că sunt româncă! Și așa mă simt în dimineața asta. Pentru că am senzația plăcută că poporul s-a trezit oleacă. S-a mobilizat. Haștag rezist s-a transformat în haștag votez! Din păcate, mai e muuult până departe! Celor care acuză "analfabeții" care nu știu pentru ce au ștampilat niște foi că sunt doar niște oi care se târâie după turmă, eu, pe persoană fizică, le spun că ACUM sunt încântată că fac parte din turmă. Știu pentru ce-am votat. Și pentru ce NU! N-am decis ieri, atâtea milioane de suflete, nici căderea guvernului, nici modificarea structurii Parlamentului nostru... dar îmi place să cred că a fost un vot de blam. Care, într-o țară civilizată, ar reprezenta un semnal de alarmă... La noi... om vedea. Până una-alta, pare-se că se plătește factura la gaz(e). Aia restantă din 10 august. Haide bine pa!
Motivațional
Neața, dragilor!Păi da! Că geme românul de-atâta cultură, de nu se mai poate exprima decât în citate. Pardon, românca! 😉 Pen'că azi îs misogină. Din nou! Sau... nici măcar! Sunt realistă. Așa c-o să spun: eu nu prea am văzut masculi (am zis masculi, nu fătălăi vulpescieni) care să se smiorcăie pe Facebook când se ceartă cu muierea. Nici când îi înșeală. Nici când nu le calcă pantalonașii și cămășuța. Nici când pleacă de-acasă că i s-a urât de prea mult... ea (nu) știe ce-a fost prea mult. În schimb noi fetele...  Plm! De fată! 🤣 Până nu ne știu toți cunoscuții și necunoscuții, până nu ne plânge de milă toată suflarea... nu suntem împăcate cu Universul. Și culmea e că de fapt căutăm atenția și rugămințile fierbinți de iertare ale "fraierului" care ne-a supărat. Dar cine să-nțeleagă? Că el e deja cu berea-n mână... și bine face! Eu știu, c-am încercat! 🤣 Dar credeți că mi-a ieșit? Aș! Mai rău i-au venit dracii. Până n-am plâns live, până nu m-am tăvălit ca-n chinurile facerii, că imaginile îs mai grăitoare decât cuvintele 😅, NIMIC n-am rezolvat. Așa că, dragelor, lăsați-le-ncolo de lozinci "motivaționale", că-s de râsul curcilor, parol! Și nu fac decât să ne crească nouă gradul de frustrare, că ei le vor da doar cu... flit! 😉 Și încă o dată: BINE FAC! Haide bine pa!
Poligamie
Neața, dragilor! Q&A. 🤣 Întrebarea e lansată de un nene pe care, sper rușinea mea, nu-l cunosc. Răspunsul mi-l ofer eu singură. Există poligamie pentru că bărbatul are, din X motive, nevoie de o femeie în viața lui. Dar e atât de bărbat, adică atât de "sincer", încât nu ratează nicio oportunitate să-i spună acesteia că e la fel ca restul. Și, la naiba, n-o face la modul pozitiv. Ce trebuie să înțelegi tu, femeie, e că ești la fel de curvă, la fel de neevoluată, la fel de enervantă ca oricare alta! Și să-i pupi tălpile fraierului care te-a luat. Și pe tine! 😉 Iar tu, dragă bărbatule, trebuie să înțelegi că NIMIC nu îndepărtează mai rău o femeie decât mostra aceasta a ta de franchețe. Pentru că femeia e femeie! 😉 Și vrea să se simtă specială! Ca prietenă, ca iubită, ca mamă... Iată deci, de ce s-a născut poligamia: pentru că bărbații sunt bărbați, pentru că femeia perfectă, pe care o MERITĂ, n-a fost încă zamislită pe acest pământ, iar dumnealor, cu pragmatismul care-i caracterizează, vor "fabrica" una din "bucăți". 😉Haide bine pa!
Pulică
Neața, dragilor! Chiar așa... de ce n-o distribuim?!? Pentru că mulți nu știu ce e "obectul" din poză și la ce folosește. Pe mine m-a inspirat pentru că tocmai ce-am revenit din punctul în care era cât pe-aici să clachez. De pe tot, cum spuneam în copilărie. Din cauza unui individ fără creier, dar cu un ego care, în viziunea lui strâmtă ca o virgină, poate ține loc de sinapse. Nu c-ar ști el ce sunt alea. EL!!! Milițianul zis... Pulică (prietenii știu de ce), alias Dumnezeu pe pământ, întors oleacă mai devreme ca să împartă dreptatea și să salveze omenirea de la pierzanie. Am avut neplăcerea să-l cunosc pe acest mare "domn" în exercițiul funcțiunii mele de "conductor" de prăvălie, și al lui de ȘEF pe la un serviciu pe-acolo pe la ăia de ne oferă nouă, muritorilor de rând, siguranță și încredere. Pe scurt, nea Pulică, pentru că așa a vrut poola lui și pentru că legea se interpretează după bunul plac al celor care ar trebui să-i garanteze aplicarea, a decis că eu îs nițel penală. Din motive obiective: probabil că funcția pe care o ocup trebuia să fie a mă-sii și i-am suflat-o  în mod fraudulos, și, mai mult, nu sunt nici umilă, așa cum ar trebui să fie orice ființă umană în fața organului! Drept și prin urmare, ca să mă exprim pe înțelesul dânsului, i-ote-mă pe mine infractoarea de la Buzău, care am vrut eu ca să ucid poporul, care le-am băgat la oameni pe gât lumânărele și fântânele de pus pe tortul la copii, care-s totuna cu petardele care ne sparg timpanele și ne mutilează pe la Sărbători, cado de la Moș Crăciun. 😉 Alea, de-s vândute legal la colț de stradă. Cu acte-n "regulă", nu ca la nenorociții de noi, care-am supt p.la, da' nu i-am supt-o și lui Pulică, și-atunci el se pișă pe documentele noastre că la el e puterea și el poate să dea muie. Măcar așa. Obligat-forțat. Ești mare, Pulică! Ești tare! Doi ani m-ai făcut curva ta... doi ani din viață mi-ai mâncat! Dar știi care-i norocul meu și ghinionul tău? Că eu am ce vezi tu-n poză. Matale... NU! Și, într-o țară strâmbă, în care prostia are rang de artă, se întâmplă și minuni! Și când poola se bate cu creierul, s-ar putea ca cel din urmă să câștige. Și știi care mai e avantajul meu și minusul tău? Că eu, ca să ajung unde-am ajuns (departe sau nu, pentru mine e perfect) și să te frustrez pe tine, care crezi că-s plină de "arfe" și stau cu dânsa-n mână și cu biciul pe "sclavi" privind galeș cum îmi intră banii în cont, am muncit ca un câine! Fizic și intelectual! Alte noțiuni care ție-ți sunt străine! Și încă o fac! Știi de ce? Pentru că-mi place! Pentru că eu mă trezesc dimineața și mă duc (și) de plăcere la muncă! Și mai știi de ce? Pentru că eu nu calc pe cadavre!!! Pentru că NU așa îți demonstrezi valoarea! Dacă o ai!Dragilor, eu m-am răcorit! 😅 Și vă dau un sfat: fiți deștepți! NU fiți ca Pulică!Haide bine pa!
Nemulțumire
Hei, dragilor! Am fost admonestată de vreo doi prieteni care mă citesc, pe motiv că trag chiulul. În apărarea mea pot spune că nu trec prin cea mai bună perioadă a vieții mele, deci mă confrunt și cu o oarecare scârbă existențială dublată de o lipsă de inspirație și interes pentru orice... Însă, pe principiul "încercarea moarte (n-)are", let's give it a try.Așa o fi?... Cum zice autorul necunoscut din poză? 🤔 Bărbații nu au voie să răspundă. 😅 Nu c-aș fi vreo dictatoare, dar m-a edificat al meu deja în acest sens. Încă stau să mă gândesc de unde-i vin ideile astea... Și ce dacă mă enervez de dimineață că-mi bate soarele în ochi pentru că nu a tras bine draperia, și dacă plouă încep să plâng? Și ce dacă nu-mi convine să fac eu cafeaua, pentru că o prințesă merită să fie servită, și mă supăr dacă mă trezesc și o găsesc rece? Și ce dacă nu suport să aud voci cu noaptea-n cap (deja am avut un imbold să le rup gâtul "ciripelelor" guralive de la fereastră), și-mi sare totuși țandăra dacă stă momâie lângă mine fără să scoată un cuvânt, de zici c-am fi la priveghi? Și ce dacă sufăr de nebăgare în seamă, și mi s-ar părea firesc să mă sune la fiecare zece minute doar ca să-mi mulțumească din inimă că exist, și dacă mă sună ce-are dacă mă agasează că mă ține din treabă?... Și ce dacă?... Asta îi dă dreptul să spună c-așa-s eu, nemulțumită de toți și de toate?!? Hmmm... dragule, noi doi trebuie s-avem o discuție. Să-ți explic ce nu-mi convine. 😅Haide bine pa!
(NU) Yes la vot!
Neața, dragilor! Azi vă vorbesc din postura actuală corporatistă, viitoare asistată social, după cum par a evolua lucrurile în patria noastră mumă...Încerc să nu fac politică, din simplu motiv că m-aș face și de căcat, în același timp. Și-mi dau cu firma-n cap, că nu-s atât de inteligentă precum par. 😅 Dar nu pot totuși să nu mă-ntreb, oare nu sunt alții și mai proști ca mine? Plm, nu mă caracterizează modestia excesivă, deci o să-mi răspund prompt, singurică: clar sunt!!! 😉  Eu când nu mă uit la "Insula iubirii" 😂, mă uit la "Bravo, ai stil!". 🤣🤣🤣 Hai, că v-am mai zis, nu o mai faceți pe-a șocații. 😁 Fiecare după cât îi permite neuronul. 😜 Al meu și-a atins pragul de sus. În fine. Ideea e că când sunt reclame (care, app, nu tratează despre altceva decât despre tulburări de tranzit intestinal și afecțiuni ale vaginului), îmi mai scot câte-un ochi și-l arunc înspre telejurnal. Așa am făcut și-aseară, cine necuratul m-o fi pus... Că mi s-a dus pulii buna dispoziție dobândită după un stand-up mișto cu Micuțu și ai lui, mi-a sărit somnul și pe cale de consecință și muștarul... Mititei nu am avut așa că l-am luat în primire pe Biți... Pe bune acum însă, am aflat cu stupoare, teamă, scârbă, nervi și alte sentimente la fel de nobile că primul om al țării, împreună cu gașca lui de "patrioți" retarzi ne pregătește ceva. 😉 Ceva prea bun, prea ca la țară. Ceva ce-o să pună pe fugă toți retailerii de pe-aicișa, adică acești sugători ai sângelui poporului nostru asuprit de hoții de alte naționalități, care s-au îmbogățit pe spinarea românului harnic, muncitor și onest!!! N-o să intru în prea multe detalii, cine-i interesat să citească despre viitoarea lege a dublului standard, a cărei încălcare va atrage amenzi de 4% din cifra de afaceri generată. Ceea ce e de porc, parol! Dar NU din motivele pe care le vor invoca imediat cretinii care nu știu să facă altceva în și cu viața lor decât să mănânce rahat despre lucruri pe care nu le cunosc și nu le înțeleg, din cauză că sunt mult prea proști în capetele lor seci! Nu, stimabililor!!! Vă spune Isaura, sclavă la patron francez! 😉 NU suntem atât de infractori pe cât vă place unora să credeți, nici pe cât vi se arată pe la televiziuni și în ziare cărora li s-a atrofiat de tot cerebelul de la atâta pulă suptă de la stăpân! Nu, o să fie de porc din cauză de abuzuri!!! Că la prostime dau bine!!! Arată urmașii lui Decebal cum împart dreptatea și legea-n România noastră "dragă". Mai exact, cum ne dau muie!!! Da da!!! Eu recunosc: am luat atâta în ultima vreme, că nu mai cumpăr nici de mâncare! Că-s plină! Așadar, dragi români, aveți toate șansele să vă hrăniți în curând "bio", din piață de la țărani, că ăștia care-au încercat să ne otrăvească neamul o să cam plece tai-tai! Acum rămâne de văzut cât va rezista și badea Gheorghe la tarabă, că dacă noi o să creștem șomajul cu câteva procente bune, cineva tot va trebui să stea la primire în continuare. Cu gura mare și toate găurile la vedere!!! În concluzie, prieteni, baricadați-vă în case pe 26 mai!!! Să nu care cumva să ne dezicem și să schimbăm Doamne fer ceva!!! "Las-o bă, că merge-așa...!!!" Fi-mi-ar scârbă!Haide bine pa!
Copiii spun lucruri trăsnite
Neața, dragilor. O scurtă anedoctă, tare mi-s obosită în dimineața asta... Ieri un vechi prieten și-a creștinat fetița, să-i trăiască! Ocazie de revedere, de stat la un pahar de vorbă ca între amici... Am zis vorbă?... Mă scuzați, am greșit. Doar revedere, în cel mai pur sens al cuvântului. Pentru că unde se întâlnesc trei familii cu copii relativ mici, nu-i loc de altceva. Orice tentativă de discuție a fost întreruptă la fiecare 10 secunde de strigătele noastre, ale părinților, care ne îndemnam comorile să nu arunce cu pietre, să nu se ascundă sub mesele celorlalți clienți, să nu mai alerge pe scările către bucătărie, pentru că există riscul să se aleagă cu niscaiva farfurii în creștet, să nu se ascundă nici în toalete, că și alea-s puse acolo în scopuri precise și uneori urgente... A-propos de asta, aici voiam să ajung: Tudor, flăcăul meu de 6 ani jumate (detaliu important) a zăbovit la un moment dat, după părerea mea, prea mult pe la baie și m-am dus să-l caut, cu inima puțin strânsă de emoție... Mare greșeală am făcut, pare-se, pentru că mi-a retezat-o scurt: "Mami, tu NU îmi respecți intimitatea?!?"...No comment...
Fumatul
Neața, Mărkuleți! Să mă iertați, astăzi voi plagia. Textul din poză este furat de pe blogul Mihaelei Baran. Dar e genial!!! Dar mi se potrivește mănușă, nu-l puteam ignora. Dragă anturajule, îți dau voie să-mi mulțumești! Îți dau voie ca de ziua mea, de Moș Craciun, de Iepuraș, de sfinți și părinți, să-mi faci cado multe-multe-multe țigări! 🤣 Știu că ți-e teamă nițel că asta nu se va alinia cu pupincurismul proverbial, dar ascultă-mi sfatul, că vine din suflețelul meu plin de empatie. Pune-te pe tine pe primul loc, run for your life!!! Fugi dacă vezi că stă să se golească pachetul! Fugi și nu te-ntoarce decât cu brațele pline! N-o să te iubesc mai mult, nici tu pe mine, dar măcar ai mai câștigat câteva ore de viață! 😉Haide bine pa!
De seară
Eu și asistenta medicului de familie, la cabinet:- Bună ziua! Un aviz pentru Maria se poate, vă rog?- Sigur!!! Ce frumoasă e Maria... și ce seamănă cu tati...Mrrrrrr!!!! 👿👿👿
Fusta scurtă
Neața, dragilor! Și spuneți "Doamne-ajută!", fetelor! Că-i mare lucru! Nu vă mulțumiți să cuceriți un bărbat punându-i p... plapuma-n cap! 😉 Asta o poate face oricine. Toate ieșim din maternitate cu o p... păturică la purtător. Cu cerebelul e altă poveste. Aici împărțeala nu-i egală. Așa că dacă soarta a fost de treabă cu voi, și v-a servit cu o doză suplimentară de neuroni, folosiți-i cu încredere! Că p'ăștia micii inactivitatea îi omoară.Deci bucurați-vă de masculul care vă vrea și îmbrăcate-n trening. Și da, păstrați și niscaiva fuste scurte-n garderobă. Tot pentru el! 😉Haide bine pa!

Generat în 0.229 secunde. Thumbnail Screenshots by Thumbshots