IUDINLEX  BLOGGoogle Page Rank

IUDINLEX  BLOGIUDINLEX BLOG



RSS posts

Juridic


Comenteaza






Comunicatul de presă al Curții Supreme de justiție cu privire la publicarea deciziilor judecătoreştiPrin decizia Centrului Naţional Pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal din 09.10.2013 s-a dispus suspendarea operaţiunilor de prelucrare a datatelor cu caracter personal prin metoda publicării hotărârilor judecătoreşti personalizate pe pagina oficială în internet www.csj.md de către Curtea Supremă de Justiţie a Republicii Moldova, în calitatea sa de operator neînregistrat de date cu caracter personal.Curtea Supremă de Justiţie a solicitat anularea deciziei Centrului Naţional Pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal, din următoarele motive.În primul rând, decizia menţionată porneşte de la premiza falsă despre “inexistenţa prevederilor legale ce ar justifica publicarea hotărârilor judecătoreşti personalizate pe site-ul www.csj.md”.Conform art. 117 al Constituţiei Republicii Moldova, întitulat “CARACTERUL PUBLIC AL DEZBATERILOR JUDICIARE”, în toate instanţele judecătorești ședinţele de judecată sunt publice, iar judecarea proceselor în ședinţă închisă se admite numai în cazurile stabilite prin lege, cu respectarea tuturor regulilor de procedură.Acest principiu este consacrat în art. 23 al Codului de procedură Civilă şi în art. 18 al Codului de procedură penală.Conform principiului menţionat, orice şedinţă de judecată în Republica Moldova, cu excepţia şedinţelor declarate închise, se desfăşoară în prezenţa publicului şi orice persoană străină procesului poate asista la ea, lua notiţe şi obţine o copie a hotărârii adoptate. Orice încercare de ascundere, fie ea si parţială, a şedinţelor de judecată publice şi/sau a hotărârilor adoptate în cadrul lor ar contraveni principiului publicităţii dezbaterilor judecătoreşti.Mai mult decât atât, obligativitatea publicităţii şi transparenţei actului de justiţie decurge şi din obligaţiile internaţionale asumate de Republica Moldova in cadrul Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului. Astfel, Articolul 6 al CEDO prevede: "1. Orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale […] în mod public […]. Hotărârea trebuie să fie pronunţată în mod public [..]…"În conformitate cu art. (1) din Codul de procedură civilă, procedura de judecare a cauzelor civile în instanţele judecătoreşti de drept comun şi în cele specializate este stabilită de Constituţia Republicii Moldova, de prezentul cod şi de alte legi organice. Normele de drept procedural civil din alte legi trebuie să corespundă dispoziţiilor fundamentale ale Constituţiei Republicii Moldova şi prezentului cod.În conformitate cu prevederile art. 440 alin. (11) CPC, încheierea privind inadmisibilitatea recursului se plasează pe pagina web a Curţii Supreme de Justiţie la data emiterii şi se transmite tuturor participanţilor la proces şi reprezentanţilor acestora.Art. 445 alin. (3) din CPC, stabileşte că, în urma examinării recursului, instanţa de recurs emite o decizie care rămâne irevocabilă din momentul emiterii. Decizia se consideră a fi emisă din momentul plasării acesteia pe pagina web a Curţii Supreme de Justiţie.În conformitate cu art. 23 alin. (3) din CPC, instanţa de judecată poate dispune judecarea pricinii în şedinţă secretă pentru a preveni divulgarea unor informaţii care se referă la aspectele intime ale vieţii, care lezează onoarea, demnitatea sau reputaţia profesională ori la alte circumstanţe care ar putea prejudicia interesele participanţilor la proces, ordinea publică sau moralitatea.În conformitate cu art. 18 alin. (2) din CPP, accesul în sala de şedinţă poate fi interzis presei sau publicului, prin încheiere motivată, pe parcursul întregului proces sau al unei părţi din proces, în interesul respectării moralităţii, ordinii publice sau securităţii naţionale, când interesele minorilor sau protecţia vieţii private a părţilor în proces o cer, sau în măsura considerată strict necesară de către instanţă când, datorită unor împrejurări speciale, publicitatea ar putea să prejudicieze interesele justiţiei.Conform art. 10 alin. (4) şi (5) din Legea privind organizarea judecătorească, hotărârile judecătoriilor, ale curţilor de apel şi ale Curţii Supreme de Justiţie se publică pe pagina web din internet, iar modul de publicare a hotărârilor judecătoreşti este stabilit prin Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor judecătoreşti, aprobat de către Consiliul Superior al Magistraturii.Din textele legale menţionate supra rezultă următoarele aspecte de principiu cu privire la publicarea deciziilor judecătoreşti pe paginile web ale instanţelor:- publicarea deciziilor derivă din principiul caracterului public al dezbaterilor judiciare, consfinţit în Constituţie şi CEDO;- publicarea deciziilor depinde de desfăşurarea procesului de judecată în şedinţă închisă sau deschisă publicului;- publicarea deciziilor este parte componentă a procedurii judiciare, or, legea condiţionează intrarea în vigoare a unor decizii anume de publicarea lor pe pagina web a instanţei;- publicarea deciziilor, fiind prevăzută de lege, de regulă, urmează a fi efectuată fără schimbarea textului acestora, chiar şi în privinţa datelor personale a participanţilor în proces;- publicarea deciziilor nu poate fi reglementată de alt cadru normativ decât Constituţia, CEDO, Codul de procedură civilă, alte legi organice cu caracter procesual;- legislaţia procesuală asigură protecţia datelor cu caracter personal la publicarea deciziilor. Astfel, părţilor în proces li se acordă dreptul de a se opune publicării deciziilor judecătoreşti prin solicitarea examinării cauzelor în şedinţă închisă, invocând prevenirea divulgării unor informaţii care se referă la aspectele intime ale vieţii, care lezează onoarea, demnitatea sau reputaţia profesională, protecţia vieţii private ori alte circumstanţe ce ar putea prejudicia interesele participanţilor la proces. Or, din start, participanţii la proces cunosc că toate deciziile urmează a fi publicate, iar publicarea prin înlocuirea datelor personale este posibilă doar în cazul deciziilor pronunţate în şedinţe închise;- ţine de discreţia instanţei de judecata de a stabili dacă un anume caz poate aduce o atingere serioasă vieţii private a părţilor şi, pe cale de consecinţă, dacă procesul trebuie să fie unul închis. În restul cazurilor, precum am menţionat mai sus, se aplică principiul publicităţii.Nu este un secret pentru nimeni că şi Curtea Europeana a Drepturilor Omului publică numele integral al reclamanţilor în hotărârile sale, chiar şi în cazurile de natură penală. În baza de HUDOC a Curţii Europene sunt reflectate cazuri precum, Dan v. Moldova, Becciev v. Moldova, Boicenco v. Moldova, Popovici v. Moldova, Sarban v. Moldova şi multe altele. În toate aceste hotărâri sunt date numele complete ale reclamanţilor şi alte informaţii precum data naşterii şi locul de trai. Într-un număr foarte limitat de cazuri, Curtea Europeană ascunde identitatea reclamanţilor. Un astfel de caz contra Moldovei a fost, de exemplu, cazul I.G. v. Moldova care se referea la violul reclamantei.Curtea Europeana nu este unica instituţie care publică integral hotărârile sale. De fapt, principiul publicităţii şi transparenţei justiţiei este respectat în toate ţările democratice. Bunăoară, pe site-ul Curţii Supreme din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, una din ţările cu tradiţie democratică din cele mai vechi de pe continentul european, ( http://www.supremecourt.gov.uk/current-cases/) numele părţilor nu sunt secretizate.Este adevărat ca mulţi justiţiabili, părţi în procese de judecată, ar prefera să nu-şi aibă numele publicate pe internet. Este la fel de adevărat că publicarea numelor constituie o ingerinţă în dreptul lor la viaţă privată. Însă, o astfel de ingerinţă este prevăzută de lege (CEDO, Constituţie, Cod Civil/Penal), urmăreşte un scop legitim (buna funcţionare a justiţiei), este necesară într-o societate democratică şi este proporţională cu scopul legitim urmărit. Prin alte cuvinte, interesul general de a avea o justiţie publică şi transparentă înclina balanţa în defavoarea intereselor individuale ale persoanelor ale căror nume apare publicate pe internet în hotărârile judecătoreşti. Prin urmare, nu este posibil de vorbit despre o încălcare a dreptului la viaţa privată atunci când numele cuiva apare pe internet într-o hotărâre de judecată.Precum am menţionat mai sus, legislaţia naţională prevede garanţii pentru cazurile în care hotărârile de judecată se referă la chestiuni foarte delicate, chestiuni care odată făcute publice pot afecta într-un mod grav intimitatea şi dreptul la viaţa privată. Astfel de cazuri sunt cele referitoare la adopţii, infracţiuni de natură sexuală, chestiuni referitoare la tratamentul medical psihiatric şi altele.Curtea Supremă de Justiţie menţionează că, în fiecare caz, la publicarea deciziilor judecătoreşti pe site-ul instanţei, judecătorii decid individual reieşind din prevederile art. 6 şi 8 al Convenţiei şi contrapunând interesul general pentru o justiţie transparentă într-un proces public şi dreptul persoanei la respectarea vieţii private şi de familie.          În acelaşi timp, Curtea consideră că mediatizarea de către CPDCP a iniţiativelor sale, doar după contestarea lor în contenciosul administrativ, reprezintă o încercare regretabilă de intimidare a instanţelor judecătoreşti la luarea deciziilor asupra cazului.Link la sursaBest regards,Gheorghe Iudinwww.avocati.md

Recomandarea nr. 12Privind cuantumul taxei de stat la depunerea cererii de chemare în judecată în litigiile de reparare a prejudiciului moralÎn conformitate cu art. 83 CPC, taxa de stat reprezintă o sumă care se percepe, în temeiul legii, de către instanţa judecătorească în beneficiul statului de la persoanele în ale căror interese se exercită actele procedurale de judecare a pricinii civile sau cărora li se eliberează copii de pe documente din dosar. În acţiunile patrimoniale, taxa de stat se determină în funcţie de caracterul şi valoarea acţiunii, iar în acţiunile nepatrimoniale şi în alte cazuri prevăzute de lege, în proporţii fixe, conform Legii taxei de stat.Conform art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea taxei de stat nr. 1216-XII din 03.12.1992 pentru cererile de chemare în judecată privitor la litigiile cu caracter patrimonial, cererile de contestare a unui titlu executoriu sau a unui alt document prin care încasarea se produce în mod incontestabil, taxa de stat se stabileşte în cuantumul 3% din valoarea acţiunii sau suma încasată, dar nu mai puţin de 150 lei şi nu mai mult de 25000 lei de la persoanele fizice şi nu mai puţin de 270 lei şi nu mai mult de 50000 lei de la persoanele juridice.Totodată, referitor la aplicarea art. 3 pct. 1) din Legea taxei de stat, Plenul Curţii Supreme de Justiţie prin Hotărîrea nr. 25 din 28.06.2004 „Cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei despre încasarea cheltuielilor de judecată în cauzele civile”, în pct. 24 lit. b) a explicat că, la stabilirea valorii acţiunii, instanţa de judecată va lua în considerare dispoziţiile art. 87 alin. (1) CPC în dependenţă de care urmează să fie stabilit cuantumul taxei pentru acţiunile cu privire la încasarea unei sume de bani – reieşind din suma solicitată, cu excepţia situaţiei cînd suma de bani reprezintă mărimea compensaţiei pentru prejudiciul moral, cînd acţiunea se va califica ca nepatrimonială şi se va încasa cuantumul de 500% din salariul minim. Conform modificărilor operate la Legea taxei de stat prin Legea nr. 148-VI din 08.06.2006, cotele procentuale fixe sunt calculate în unităţi convenţionale. Unitatea convenţională este egală cu 20 de lei.Însă, potrivit art. 19 alin. (2) din Legea cu privire la libertatea de exprimare nr. 64 din 23.04.2010, pentru pretenţiile cu privire la repararea prejudiciului moral şi material cauzat prin defăimare se achită o taxă de stat în mărimea prevăzută la art. 3 pct. 1) din Legea taxei de stat.Astfel, la încasarea prejudiciului moral pe această categorie de pricini, taxa de stat se va percepe în cuantum de 3% din valoarea totală a acestei revendicări, prejudiciul moral fiind asimilat pretenţiilor cu caracter patrimonial şi nu celor cu caracter nepatrimonial.Întrucît, conform art. 2, alin.(2) CPC „în caz de discordanţă între normele prezentului cod şi cele ale unei alte legi organice, se aplică reglementările legii adoptate ulterior”, atenţionăm instanţele de judecată despre necesitatea calculării taxei de stat pentru pretenţiile cu privire la repararea prejudiciului moral şi material cauzat prin defăimare în mărimea a 3% din valoarea totală a prejudiciului solicitat, ţinînd cont de limitele impuse de lege: nu mai puţin de 150 lei şi nu mai mult de 25000 lei de la persoanele fizice şi nu mai puţin de 270 lei şi nu mai mult de 50000 lei de la persoanele juridice.Best regards,Gheorghe Iudinwww.avocati.md
Rata de baza stabilita de BNM incepind cu 27 iunie 2013
Conform hotaririi Consiliului de administratie al BNM, incepind cu data de 27 iunie 2013, rata de bază va constitui 3,5% anual.Calculatorul dobînzii de intirziere, conform art. 585 si 615 din Codul civil, cu rata de bază actualizată, poate fi gasit aici.Best regards,Gheorghe Iudinwww.avocati.md

LISTAArbitrajelor create în conformitate cuLegea nr. 129-XIII  din  31.05.94  cu privire la judecata arbitrală (arbitraj) (Monitorul Oficil al RM nr.2, art. 12 din 25.08.1994)şi Legea nr. 23-XVI   din  22.02.2008 cu privire la arbitraj(Monitorul Oficil al RM nr.88-89, art. 314 din 20.05.2008)Nr.DenumireaData creăriiAdresa juridicăTelefon/Fax/e-mail1.Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional  de   pe lîngă Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova28.12.1994MD-2004, Republica Moldova, mun. Chişinăubd. Ştefan cel Mare, 151(373 22)022 23 52 28Fax: 23 44 25e-mail:arbitration@chamber.md2.“Народное Согласие”28.10.2003MD – 6104, Republica Moldova,UTA Gagauzia, or. Ceadîr-Lunga, str. Karl Marx,72(373)91  2  28  7091  2 30 61e-mail:mgt@mail.ru3.Arbitrajul Permanent pe lîngă  Bursa de Valori a Moldovei16.12.2003Republica Moldova, mun.Chişinău, bd. Ştefan cel Mare, 73(373 22)022 27 75 94 Fax:     27 73 564.Arbitrajul pe lîngă Centrul de Cercetări Juridice şi Integrări09.01.2004Republica Moldova, mun. Chişinău, str. Romană, 19/1, of. 18nu este indicat5.Judecată arbitrală permanentă în sectorul agrar  pe lîngă Organizaţia Obştească “AGRO – CONS”nu este indicatRepublica Moldova, or. Drochia, bd.Independenţii, 60(252)  2 70 326.Arbitrajul Permanent în Sfera Agrară pe lîngă Asociaţia Obştească “Agroinfo Service Orhei”23.04.2004Republica Moldova, or. Orhei, str.Mihai Eminescu,9(235)  2 78 467.Arbitrajul Permanent pe lîngă Asociaţia Regională din Stînga Nistrului pentru Drepturile Omului23.04.2004Republica Moldova, r.Dubăsari, s. Coşniţa, str. Păcii (Consiliul Raional Dubăsari)(248) 4 30 22e-mail:ars-ando@mail.ru8.Arbitrajul Permanent în Sfera Agrară pe lîngă Asociaţia obştească “Asistenţa, Spijin şi Instruire în Agricultură”(ASIA)26.04.2004Republica Moldova, or. Cahul, bd. Victoriei, 18(299)  3 36 179.Arbitrajul Permanent în Sfera Agrară pe lîngă Asociaţia Obştească “Centrul Teritorial de extensiune NGO”10.06.2004Republica Moldova, or. Ocniţa, bd.Independenţii, 47, bir. 401(271) 2 30 88;         2 17 7810.Arbitrajul pe lîngă Asociaţia Obştească Uniunea Republicană de drept27.12.2204MD – 6104, Republica Moldova, mun. Chişinău, str. 31 August 1989, of. 151(373 22)022 23 23 24     Fax:  23 51 8611.Arbitrajul Permanent pe lîngă Asociaţia Obştească   “Criul – Fermier”22. 06.2005Republica Moldova, or. Criuleni,bd. Biruinţei,10(248) 2 04 90          2 06 44e-mail:criulf@mtc-cr.md12.Curtea de Arbitraj de pe lîngă Asociaţia Internaţională a Transportatorilor Auto din Moldova  (AITA)23.12.2005Republica Moldova, mun.Chişinău, bd. D.Cantemir, 3/1(373 22)022 27 88 44(373 22)022 27 88 38(373 22)022 27 88 3713.Arbitrajul Permanent pe lîngă  Bursa Universală de Mărfuri a Moldovei08.11.2006MD-2001, Republica Moldova, or.Chişinău, bd. Ştefan cel Mare, 73(373 22)022 50 08 33(373 22)022 50 08 32Fax:       27 75 9014.Curtea de Arbitraj de pe lîngă Asociaţia Obştească  “Camera Arbitrilor din Moldoiva”08.05.2007Republica Moldova, mun.Chişinău, str. Bucureşti, 88nu este indicat15.Curtea Aeronautică de Arbitraj din Republica Moldova de la Administraţia de Stat a Aviaţiei Civile21. 02.2008Republica Moldova, mun.Chişinău, bd. Dacia, 80/3(373 22)022 52 50 4316.Curtea de Arbitraj Sportiv pe lîngă Federaţia Moldovenească de Fotbal19.06.2008MD-2012, Republica Moldova, mun.Chişinău,Str. Tricololui, 39(373 22)022 21 04 13Fax: 21 04 3217.Arbitrajul Internaţional de pe lîngă Asociaţia Lichidatorilor şi Administratorilor din Republica Moldova08 mai 2009MD-2005, Republica Moldova,mun.Chişinău, Ivan Zaichin, 60(373 22)022 92 54 14Fax: 29099118.Сurtea de Arbitraj din comunicaţii27 mai 2009Republica Moldova,mun.Chişinău, str. Bulgară, 39(373 22)022 25 12 01Fax: 24 36 6019.Curtea de Arbitraj Economic de pe lângă Asociaţia Obştească „Femida”22 iulie 2011Republica Moldova, mun. Chişinău, Str. Anestediade 3, of. 2(373 22)022 83 57 77(373) 6813737720.Curtea de Arbitraj pentru Proprietatea Intelectuală a RM17 octombrie 2011Republica Moldova, mun. Chişinău, str. Munceşti, 801(373 22)022 41 40 89(373) 6938280321.Asociaţia Obştească  „Femida”28 octombrie 2011Republica Moldova, mun. Bălţi, str. Bulgară 50 A / 59(373 23) 17 23 22(373) 68137377e-mail:femida_balti@mail.md22.Asociaţia obştească „Asociaţia de arbitraj din Republica Moldova”19 decembrie 2011Republica Moldova, mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare, 200, of. 7A(373 22)022 22 97 47e-mail:info@arbitration.md23.Curtea Internaţională de Arbitraj de pe lîngă Asociaţia Obştească„SOLUŢII MODERNE”11.11.2012Republica Moldova,mun. Chişinău, str.Columna, 60 C, of.33+(373) 68726397e-mail:modernsolutions@mail.ru

Recomandarea Curtii Supreme de Justitie nr. 9Privind punerea în aplicare a normelor de procedură civilă1. Potrivit art.II, pct.(1) al Legii nr.155 din 05.07.2012, aceasta se va pune în aplicare la expirarea termenului de 3 luni de la data publicării, adică din 31.08.2012.2. Astfel, începînd cu 01 decembrie 2012, toate instanţele judecătoreşti din RM vor aplica Legea nr.155 din 05.07.2012.3. Începînd cu 01.12.2012 justiţiabilii, dar şi instanţele de judecată vor ţine cont de modificarea normelor de competenţa jurisdicţională materială, potrivit căreia toate cauzele civile, cu excepţia insolvabilităţii, se vor examina de către judecătorii (art.33 1 şi 429 CPC, în redacţia Legii nr.155 din 05.07.2012).4. Potrivit art.II, alin. (2 şi 3) al Legii 155 „În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cererile de chemare în judecată depuse pentru examinarea de fond la curţile de apel se vor transmite instanţelor judecătoreşti competente.” Adică de la 01.12.2012, pînă la 15.12.2012, curţile de apel vor transmite judecătoriilor cererile de chemare în judecată depuse la acestea pînă la 01.12.2012 pentru care nu a fost stabilită data şedinţei de judecată (pct.4, alin.II Legea nr.155 din 05.07.2012). În acest sens curţile de apel vor ţine cont de competenţa jurisdicţională teritorială a judecătoriilor conform art. 38, 39 şi 40 CPC în redacţia Legii 155 din 05.07.2012.5. Pentru a evita posibilele conflicte de competenţă, curţile de apel vor ţine cont mai întîi de prevederile imperative prevăzute de art.40 CPC (de ex, acţiunile referitoare la dreptul asupra terenurilor, subsolurilor, fîşiilor forestiere, plantaţiilor perene, resurselor acvatice izolate, asupra unor case, încăperi, construcţii, altor obiective fixate de pămînt, precum şi acţiunile în ridicare a sechestrului de pe bunuri, se vor transmite la judecătoria de la locul aflării acestor bunuri sau acţiunile în reparaţie a prejudiciului cauzat mediului înconjurător se vor transmite la judecătoria de la locul instalării utilajului), precum şi de prevederile art. 286, alin.(2) CPC (cererile cetăţenilor Republicii Moldova domiciliaţi în străinătate şi cetăţenilor străini sau apatrizilor care vor să adopte un copil cetăţean al Republicii Moldova se vor transmite spre examinare la judecătoria de la domiciliul (locul de aflare) al copilului).6. Dacă cererile depuse pînă la 01.12.2012 spre examinare în fond la curţile de apel, pentru care nu a fost stabilită data şedinţei de judecată, vor cădea sub incidenţa art. 39 CPC (competenţa alternativă la alegerea reclamantului), atunci curţile de apel vor solicita opinia reclamanţilor înaintea transmiterii cererilor către judecătorii. Aceasta rigoare se impune deoarece instanţa de judecată nu poate exercita un drept care aparţine unui reclamant, nu poate decide în locul acestuia fără a-şi pierde independenta şi imparţialitatea.7. Curţile de apel vor restitui cererile de chemare în judecată conform art. 170, alin.1, lit. (b) CPC dacă acestea au fost depuse după 01.12.2012 pentru examinare în fond.8. Conform art.II, pct.(5) al Legii nr.155 din 05.07.2012 „Recursurile depuse la curţile de apel împotriva hotărîrilor primei instanţe pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi se vor examina în apel.” Atenţionăm curţile de apel că Legea nr.155 din 05.07.2012 nu se va aplica retroactiv. Pînă la 01.12.2012 recursurile împotriva hotărîrilor judecătoriilor ca instanţe de contencios administrativ se vor examina în ordinea prevăzută de secţiunea 1, capitolul XXXVIII al Codului de Procedură Civilă. Adică participanţilor la proces li se vor impune limitele prevăzute de art.410 CPC. Dacă pînă la 01.12.2012 nu a fost pronunţată decizia curţii de apel în ordine de recurs, atunci examinarea va continua în ordine de apel. În acest sens părţilor li se va explica schimbarea impusă de punerea în aplicare a legii procesuale noi şi în privinţa acesta se vor aplica toate normele procesuale privind examinarea cauzelor în apel, în special posibilitatea administrării altor mijloace de probă decît înscrisurile. După 01.12.2012 curţile se apel vor pronunţa decizii în apel, valorificînd împuternicirile prevăzute de art.385 CPC. În aceste cazuri legea nouă oferă justiţiabililor dreptul exercitării recursului la Curtea Supremă de Justiţie.9. Hotărîrile curţilor de apel pronunţate ca instanţe de fond pînă la 01.12.2012 se vor contesta cu recurs la Curtea Supremă de Justiţe în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii motivate. (art.II, pct.(8) al Legii nr.155 din 05.07.2012). În acest sens legea nouă nu impune obligaţii noi, nu anulează şi nici nu reduce din drepturile procedurale ale participanţilor la proces, nu limitează exercitarea unor drepturi ori nu stabileşte sancţiuni procedurale noi sau suplimentare (art.3, alin.3 CPC) de aceea, considerăm acceptabilă îmbunătăţirea situaţiei justiţiabililor înainte chiar înainte de 01.12.2012. Or, termenul de recurs potrivit legii actuale este mult mai scurt – 15 zile pentru hotărîrile pronunţate în contencios administrativ şi 20 zile pentru hotărîrile pronunţate în fond de curţile de apel ca instanţe de drept comun. Totodată atenţionăm că această prevedere nu se aplica asupra hotărîrilor curţilor de apel pronunţate ca instanţe de fond pînă la 31.08.2012 – data publicării Legii nr.155 din 05.07.2012.10. Însă Curtea Supremă de Justiţie abia începînd cu 01.12.2012 va examina după aceleaşi norme procesuale recursurile împotriva deciziilor curţilor de apel şi împotriva hotărîrilor curţilor de apel ca instanţe de fond pronunţate pînă la 01.12.2012.11. În consecinţă pct.6 şi pct.8, alin.II din Legea nr.155 din 05.07.2012 trebuie coroborate. Pînă la 01.12.2012 CSJ va examina recursurile împotriva hotărîrilor curţilor de apel ca instanţe de fond după regulile cap.XXXVIII, secţiunea 1 al CPC, cu excepţia termenului de declarare prevăzut de art.402 CPC.12. Totodată atenţionăm curţile de apel să nu transmită judecătoriilor spre examinare cauzele civile pentru care a fost stabilită data şedinţei de judecată, conform art. 190 CPC.13. Curţile de apel ca instanţe de fond vor transmite judecătoriilor începînd cu 01.03.2013 cauzele civile în privinţa cărora nu s-a soluţionat fondul, adică nu au fost pronunţate hotărîri, precum şi dacă procesul nu a fost terminat fără adoptarea hotărîrii, adică prin încheieri de scoatere a cererilor de pe rol sau încetare a procesului. Alte acte de dispoziţie pronunţate de către curţile de apel pe parcursul examinării cauzelor civile în fond nu vor determina continuarea examinării şi soluţionării acestora mai mult de 3 luni de la intrarea în vigoare a Legii nr.155 din 05.07.2012.14. Potrivit Legii nr.153 din  05.07.2012 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, începînd cu 31.08.2012, hotărîrile Consiliului Superior al Magistraturii pot fi contestate, la Curtea Supremă de Justiţie, de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la data comunicării, doar în partea ce se referă la procedura de emitere/adoptare. (art.IV, pct.18 al Legii nr.153 din  05.07.2012)15. Începînd cu 06.10.12 cererile privind constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti şi repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare se vor depune la judecătoria Buiucani, mun. Chişinău, întrucît organul care reprezintă statul în instanţă de judecată pe această categorie de cauze este Ministerul Justiţiei.16. Cererile depuse pînă la 06.10.2012 la judecătoria Rîşcani, mun.Chişinău, vor continua să fie examinate de către această instanţă, iar interesele statului vor continua să fie reprezentate de Ministerul Finanţelor (art.IV, pct. (3) al Legii Nr. 96 din  03.05.2012 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative).Best regards,Gheorghe Iudin www.avocati.md

Recomandarea Curţii Supreme de Justiţie nr. 20privind scutirea de taxa de stat în cauzele de contencios administrativŢinând cont de mai multe deficienţe apărute la aplicarea legislaţiei privind taxa de stat în cauzele de contencios administrativ, Curtea Supremă de Justiţie oferă următoarele recomandări, elaborate cu concursul profesorilor Facultăţii Drept a Universităţii de Stat din Moldova.Potrivit prevederilor  art.4, alin.(1), pct. 7 al Legii taxei de stat Nr. 1216  din  03.12.1992  şi  art.85, alin.1, lit. a) CPC(1) De taxă de stat pentru judecarea pricinilor civile se scutesca) reclamanţii în acţiunile:- născute din raporturi de contencios administrativ;Respectiv, la depunerea cererilor de chemare în judecată formulate de către reclamanţi în  contencios administrativ taxa de stat nu se va achita niciodată.Taxa de stat, de a cărei plată reclamantul a fost scutit, se încasează de la reclamat, (adică pîrît n.a.)  proporţional cu partea pretenţiilor satisfăcute (art.4, alin.(1), ultima propoziţie Legea taxei de stat).În contencios administrativ (art.3 al Legii contenciosului administrativ nr.793 din  10.02.2000)  calitatea de  pîrît poate reveni: a) autorităţilor publice şi autorităţilor asimilate acestora în sensul prezentei legi; b) subdiviziunilor autorităţilor publice;c) funcţionarilor din structurile specificate la lit.a) şi b).Potrivit prevederilor  art. 4, alin.(1),  pct. 13) al Legii taxei de stat Nr. 1216  din  03.12.1992  şi  art.85, alin.1, lit. i) CPC(1) De taxă de stat pentru judecarea pricinilor civile se scutesc:i) autorităţile publice centrale, organele centrale de specialitate ale administraţiei publice, Curtea de Conturi şi organele subordonate lor, finanţate de la bugetul de stat, precum şi autorităţile administraţiei publice locale - la înaintarea acţiunilor şi la contestarea hotărîrilor instanţelor judecătoreşti, inclusiv în cauzele examinate în procedură de contencios administrativ, indiferent de calitatea lor procesuală;Ţinînd cont de modul de distribuire  a  cheltuielilor de judecată (art.94 CPC) şi de încasare a taxei  de stat (art.4, alin.(1), ultima propoziţie Legea taxei de stat) reiterăm următoarele: ·   în cazul scutirii reclamantului de la plata taxei de stat, în situaţiile prevăzute de lege, taxa de stat se va încasa de la pîrît, prin hotărîrea pronunţată (art.98 alin.(1) C.P.C.), dacă pîrîtul nu este scutit de plata cheltuielilor de judecată. (Hotărîrea Plenului  Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei  despre încasarea cheltuielilor de judecată în cauzele civile  nr.25 din 28.06.2004, modificată de  Hotărîrea Plenului Curţii Supreme de Justiţie d Republicii Moldova nr.10 din 22.12.2008)·   dacă pretenţiile reclamantului au fost admise, pîrîtul care a pierdut procesul,  va fi scutit prin efectul legii de achitarea taxei de stat, numai dacă este autoritate publică centrală, organ central de specialitate a administraţiei publice, Curtea de Conturi şi organele subordonate lor, finanţate de la bugetul de stat, precum şi autorităţile administraţiei publice locale. ·                   autorităţile asimilate celor publice, precum şi funcţionarii autorităţilor publice şi autorităţilor asimilate celor publice, dacă sunt chemaţi în judecată ca pîrîţi  în contencios administrativ şi pierd procesul, instanţa din oficiu va trebui să încaseze de la aceştia taxa de stat, iar în eventualitatea exercitării căilor de atac respectivii subiecţi vor trebui să achite taxa de stat în cuantumul stabilit de lege. ·   cuantumul taxei de stat care urmează a fi încasată în contencios administrativ de la pîrîţi care au pierdut procesul nu este expres specificat într-o normă specială. ·   dilema legislativă, cînd pe de o parte urmează a se încasa taxa de stat de la unele categorii de pîrîţi, iar pe de altă parte legea nu prevede expres care este mărimea acesteia, se va soluţiona ţinîndu-se cont de art.3, alin.(1), lit.i) Legea taxei de stat „Tarifele taxei de stat se stabilesc la următoarele cuantumuri: l)pentru  cererile agenţilor economici privitor la considerarea actelor organelor administraţiei publice, ale organelor cooperatiste şi obşteşti, ale întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor şi ale persoanelor  cu funcţii de răspundere ale acestora ca fiind nule - 1000%”, adică 200 lei.  ·   deşi legea se referă în paradoxală aparenţă la cuantumul unei taxe de stat  de care toţi reclamanţii în contencios administrativ sunt scutiţi din oficiu, totuşi este unicul reper bănesc care se va încasa de la pîrîţii nescutiţi de taxa de stat în contencios administrativ. Justificarea acestei soluţii rezultă din obiectul contenciosului administrativ care este specificat şi în art.3, alin.(1), lit.i) Legea taxei de stat „anularea, în tot sau în parte, a actului administrativ”. Contestarea unei inacţiuni a pîrîtului nescutit de taxa de stat în contencios administrativ  se va solda cu încasarea taxei de stat în acelaşi cuantum - 200 lei, dacă pîrîtul pierde procesul. ·  în contencios administrativ se poate solicita nu doar anularea, în tot sau în parte, a actului administrativ, dar şi repararea pagubei cauzate (art.16, 18, 25, alin.(3) şi (4) Legea contenciosului administrativ), adică prejudicii materiale şi morale. Prejudiciile pe care le poate pretinde un reclamant în contencios administrativ derivă şi depind nemilocit de soarta juridică a pretenţiei principale. În consecinţă, aceste pretenţii nu poartă caracter de sine stătător, respectiv nu se vor aplica prevederea art.87, alin.1, lit.k) CPC. Nici reclamanţii, nici pîrîţii nu vor suporta careva taxe de stat în asemenea cazuri.·    însă în virtutea disponibilităţii reclamanţii pot pretinde prejudicii care rezultă din raporturi de contencios administrativ ulterior, într-un proces separat. „În cazul în care adjudecarea pagubei nu a fost solicitată concomitent cu anularea actului administrativ, cererea de despăgubiri este adresată instanţei de drept comun competente în termenul general de prescripţie, prevăzut de Codul civil.” (art.18, alin.2 Legea contenciosului administrativ). ·   în aceste cazuri reclamanţii oricum vor fi scutiţi de taxa de stat conform art.85, alin.(1) CPC şi pct.46 Hotărîrea Plenului CSJ cu privire la practica aplicării de către instanţele de contencios administrativ a unor prevederi ale Legii contenciosului administrativ nr.10 din  30 octombrie 2009.·  dacă reclamanţilor în procese separate li s-au adjudecat prejudicii materiale cauzate în raporturi de contencios administrativ de la pîrîţii nescutiţi de taxa de stat, aceasta se va încasa în cuantum de 3%  din din suma încasată, dar nu mai puţin de  150 lei şi nu mai mult de 25 000 lei de la persoanele  fizice şi nu mai puţin de 270 lei şi nu mai mult de 50 000 lei  de la persoanele juridice. ·   dacă reclamanţilor în procese separate li s-au adjudecat prejudicii morale cauzate în raporturi de contencios administrativ de la pîrîţii nescutiţi de taxa de stat, aceasta se va încasa în cuantum de 500% din salariul minim, adică 100 lei. (pct.24, lit.b) Hotărîrea Plenului  Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei  despre încasarea cheltuielilor de judecată în cauzele civile  nr.25 din 28.06.2004) ·  atenţionăm că cheltuielile de judecare a pricinii, inclusiv cheltuielile de asistenţa juridică  nu  fac obiectul scutirilor. Art.85 CPC şi art. 4 al Legii taxei de stat se referă doar la taxa de stat. Cheltuielile de asistenţă juridică pot fi diminuate de către instanţă în condiţiile art.96 CPC. ·  astfel dacă reclamantul în contencios administrativ a luat cîştig de cauză, pârâtul, indiferent de calitatea acestuia, va trebui să achite cheltuielile de judecare a cauzei,  doar dacă reclamantul a cerut expres acest lucru în cererea de chemare în judecată şi a concretizat cuantumul respectivelor cheltuieli în susţineri orale. (art.94 CPC).Best regards, Gheorghe Iudin www.avocati.md
Recomandarea Curtii Supreme de Justitie nr. 9 privind punerea în aplicare a normelor de procedură civilă
Recomandarea nr. 9Privind punerea în aplicare a normelor de procedură civilă1. Potrivit art.II, pct.(1) al Legii nr.155 din 05.07.2012, aceasta se va pune în aplicare la expirarea termenului de 3 luni de la data publicării, adică din 31.08.2012. 2. Astfel, începînd cu 01 decembrie 2012, toate instanţele judecătoreşti din RM vor aplica Legea nr.155 din 05.07.2012. 3. Începînd cu 01.12.2012 justiţiabilii, dar şi instanţele de judecată vor ţine cont de modificarea normelor de competenţa jurisdicţională materială, potrivit căreia toate cauzele civile, cu excepţia insolvabilităţii, se vor examina de către judecătorii (art.33 1 şi 429 CPC, în redacţia Legii nr.155 din 05.07.2012). 4. Potrivit art.II, alin. (2 şi 3) al Legii 155 „În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cererile de chemare în judecată depuse pentru examinarea de fond la curţile de apel se vor transmite instanţelor judecătoreşti competente.” Adică de la 01.12.2012, pînă la 15.12.2012, curţile de apel vor transmite judecătoriilor cererile de chemare în judecată depuse la acestea pînă la 01.12.2012 pentru care nu a fost stabilită data şedinţei de judecată (pct.4, alin.II Legea nr.155 din 05.07.2012). În acest sens curţile de apel vor ţine cont de competenţa jurisdicţională teritorială a judecătoriilor conform art. 38, 39 şi 40 CPC în redacţia Legii 155 din 05.07.2012. 5. Pentru a evita posibilele conflicte de competenţă, curţile de apel vor ţine cont mai întîi de prevederile imperative prevăzute de art.40 CPC (de ex, acţiunile referitoare la dreptul asupra terenurilor, subsolurilor, fîşiilor forestiere, plantaţiilor perene, resurselor acvatice izolate, asupra unor case, încăperi, construcţii, altor obiective fixate de pămînt, precum şi acţiunile în ridicare a sechestrului de pe bunuri, se vor transmite la judecătoria de la locul aflării acestor bunuri sau acţiunile în reparaţie a prejudiciului cauzat mediului înconjurător se vor transmite la judecătoria de la locul instalării utilajului), precum şi de prevederile art. 286, alin.(2) CPC (cererile cetăţenilor Republicii Moldova domiciliaţi în străinătate şi cetăţenilor străini sau apatrizilor care vor să adopte un copil cetăţean al Republicii Moldova se vor transmite spre examinare la judecătoria de la domiciliul (locul de aflare) al copilului).6. Dacă cererile depuse pînă la 01.12.2012 spre examinare în fond la curţile de apel, pentru care nu a fost stabilită data şedinţei de judecată, vor cădea sub incidenţa art. 39 CPC (competenţa alternativă la alegerea reclamantului), atunci curţile de apel vor solicita opinia reclamanţilor înaintea transmiterii cererilor către judecătorii. Aceasta rigoare se impune deoarece instanţa de judecată nu poate exercita un drept care aparţine unui reclamant, nu poate decide în locul acestuia fără a-şi pierde independenta şi imparţialitatea. 7. Curţile de apel vor restitui cererile de chemare în judecată conform art. 170, alin.1, lit. (b) CPC dacă acestea au fost depuse după 01.12.2012 pentru examinare în fond. 8. Conform art.II, pct.(5) al Legii nr.155 din 05.07.2012 „Recursurile depuse la curţile de apel împotriva hotărîrilor primei instanţe pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi se vor examina în apel.” Atenţionăm curţile de apel că Legea nr.155 din 05.07.2012 nu se va aplica retroactiv. Pînă la 01.12.2012 recursurile împotriva hotărîrilor judecătoriilor ca instanţe de contencios administrativ se vor examina în ordinea prevăzută de secţiunea 1, capitolul XXXVIII al Codului de Procedură Civilă. Adică participanţilor la proces li se vor impune limitele prevăzute de art.410 CPC. Dacă pînă la 01.12.2012 nu a fost pronunţată decizia curţii de apel în ordine de recurs, atunci examinarea va continua în ordine de apel. În acest sens părţilor li se va explica schimbarea impusă de punerea în aplicare a legii procesuale noi şi în privinţa acesta se vor aplica toate normele procesuale privind examinarea cauzelor în apel, în special posibilitatea administrării altor mijloace de probă decît înscrisurile. După 01.12.2012 curţile se apel vor pronunţa decizii în apel, valorificînd împuternicirile prevăzute de art.385 CPC. În aceste cazuri legea nouă oferă justiţiabililor dreptul exercitării recursului la Curtea Supremă de Justiţie. 9. Hotărîrile curţilor de apel pronunţate ca instanţe de fond pînă la 01.12.2012 se vor contesta cu recurs la Curtea Supremă de Justiţe în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii motivate. (art.II, pct.(8) al Legii nr.155 din 05.07.2012). În acest sens legea nouă nu impune obligaţii noi, nu anulează şi nici nu reduce din drepturile procedurale ale participanţilor la proces, nu limitează exercitarea unor drepturi ori nu stabileşte sancţiuni procedurale noi sau suplimentare (art.3, alin.3 CPC) de aceea, considerăm acceptabilă îmbunătăţirea situaţiei justiţiabililor înainte chiar înainte de 01.12.2012. Or, termenul de recurs potrivit legii actuale este mult mai scurt – 15 zile pentru hotărîrile pronunţate în contencios administrativ şi 20 zile pentru hotărîrile pronunţate în fond de curţile de apel ca instanţe de drept comun. Totodată atenţionăm că această prevedere nu se aplica asupra hotărîrilor curţilor de apel pronunţate ca instanţe de fond pînă la 31.08.2012 – data publicării Legii nr.155 din 05.07.2012. 10. Însă Curtea Supremă de Justiţie abia începînd cu 01.12.2012 va examina după aceleaşi norme procesuale recursurile împotriva deciziilor curţilor de apel şi împotriva hotărîrilor curţilor de apel ca instanţe de fond pronunţate pînă la 01.12.2012. 11. În consecinţă pct.6 şi pct.8, alin.II din Legea nr.155 din 05.07.2012 trebuie coroborate. Pînă la 01.12.2012 CSJ va examina recursurile împotriva hotărîrilor curţilor de apel ca instanţe de fond după regulile cap.XXXVIII, secţiunea 1 al CPC, cu excepţia termenului de declarare prevăzut de art.402 CPC.12. Totodată atenţionăm curţile de apel să nu transmită judecătoriilor spre examinare cauzele civile pentru care a fost stabilită data şedinţei de judecată, conform art. 190 CPC. 13. Curţile de apel ca instanţe de fond vor transmite judecătoriilor începînd cu 01.03.2013 cauzele civile în privinţa cărora nu s-a soluţionat fondul, adică nu au fost pronunţate hotărîri, precum şi dacă procesul nu a fost terminat fără adoptarea hotărîrii, adică prin încheieri de scoatere a cererilor de pe rol sau încetare a procesului. Alte acte de dispoziţie pronunţate de către curţile de apel pe parcursul examinării cauzelor civile în fond nu vor determina continuarea examinării şi soluţionării acestora mai mult de 3 luni de la intrarea în vigoare a Legii nr.155 din 05.07.2012.14. Potrivit Legii nr.153 din  05.07.2012 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, începînd cu 31.08.2012, hotărîrile Consiliului Superior al Magistraturii pot fi contestate, la Curtea Supremă de Justiţie, de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la data comunicării, doar în partea ce se referă la procedura de emitere/adoptare. (art.IV, pct.18 al Legii nr.153 din  05.07.2012) 15. Începînd cu 06.10.12 cererile privind constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti şi repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare se vor depune la judecătoria Buiucani, mun. Chişinău, întrucît organul care reprezintă statul în instanţă de judecată pe această categorie de cauze este Ministerul Justiţiei.16. Cererile depuse pînă la 06.10.2012 la judecătoria Rîşcani, mun.Chişinău, vor continua să fie examinate de către această instanţă, iar interesele statului vor continua să fie reprezentate de Ministerul Finanţelor (art.IV, pct. (3) al Legii Nr. 96 din  03.05.2012 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative).Best regards,Gheorghe Iudin www.avocati.md
Pozitia Uniunii Avocatilor la initiativa legislativa privind nemotivarea hotaririlor judecatoresti
Aprobat prin decizia ConsiliuluiUniunii Avocaţilor din RMdin 29 iunie 2012UNIUNEA AVOCAŢILOR DIN REPUBLICA MOLDOVAREACŢIEîn legătură cu iniţiativa recentă privind schimbarea modului de motivare a hotărârilor judecătoreşti civileChişinău, 29 iunie 2012Procedura actuală de examinare a pricinilor civile are multe carenţe. Modificarea Codului de procedură civilă este absolut necesară în vederea asigurării unei proceduri mai eficiente. Din acest motiv, în anul 2011, Ministerului Justiţiei a creat Grupul de lucru pentru elaborarea modificărilor la Codulde procedură civilă, din care au făcut parte şi exponenţi ai avocaturii, care a lucrat asupra proiectului de modificare a acestui Cod mai mult de un an. Grupul de lucru a propus excluderea posibilităţii existente la moment de pronunţare doar a dispozitivului hotărârii, judecătorilor revenindu-le sarcina să pronunţe hotărârile doar după ce le vor motiva integral în scris. Proiectul de lege elaborat de Grupul de lucru a fost aprobat de Guvern şi de Parlament pentru lectură întâi. În procesul pregătirii proiectului pentru lectura a doua, a fost introdusă iniţiativa legislativă prin care se menţine sistemul existent de pronunţare a hotărârilor, iar motivarea hotărârilor judecătoreşti pronunţate de prima instanţă se reduce doar la situaţiile în care părţile vor cere acest lucru după pronunţarea dispozitivului hotărârii sau în caz de contestare a hotărârii judecătoreşti. Argumentul principal invocat pentru justificarea iniţiativei date este reducerea volumului de muncă al judecătorilor. Această iniţiativă nu a fost discutată în prealabil şi pune în pericol accesul cetăţenilor la o justiţie transparentă, responsabilă şi echitabilă. Regretăm faptul că nu au fost organizate dezbateri cu privire la această iniţiativă, care este fundamentală pentru sistemul justiţiei civile. În acelaşi timp, suntem frapaţi de faptul că această iniţiativă, care este una conceptuală şi în disonanţă cu proiectul de lege aprobat în prima lectură, a fost introdusă în a doua lectură, deşi acest lucru nu este consistent cu practica parlamentară existentă. Mecanismul propus de motivare a hotărârilor judecătoreşti nu se regăseşte nici în una din ţările cu o democraţie avansată. În Germania există un mecanism de pronunţare a hotărârilor în formă sumară (art. 313 a) al Codului de procedură civilă), însă acesta poate fi aplicat doar dacă persoana, până la pronunţarea hotărârii, renunţă în mod expres la motivare. Dacă acest lucru se întâmplă, persoana este decăzută din dreptul de a contesta hotărârea judecătorească. Prin urmare, sistemul German este foarte diferit de cel propus. În Germania regula este că hotărârea trebuie motivată, până la solicitarea contrarului - iniţiativa propusă pleacă de la prezumţia inversă. În Germania renunţarea la motivare are loc până la pronunţarea hotărârii – iniţiativa propusă prevede că solicitarea hotărârii motivate va avea loc după pronunţarea dispozitivului hotărârii. În Germania renunţarea la motivare înseamnă şi renunţarea la dreptul de a contesta hotărârea - iniţiativa propusă oferă dreptul de a contesta hotărârea.  Un mecanism de motivare a hotărârilor judecătoreşti similar celui propus a existat în Republica Moldova până în anul 1998. Cu susţinerea corpului de judecători, s-a renunţat la acest mecanism, care era unul deosebit de greoi şi genera foarte multe probleme practice. Revenind la problemele practice, sistemul propus creează o situaţie absurdă în care părţile vor fi impuse să conteste hotărârea judecătorească fără a cunoaşte motivele din cuprinsul ei; se complică examinarea cauzei de apel, deoarece în toate cauzele vor fi depuse cereri de apel nemotivate, iar instanţa de apel va fi constrânsă să acorde termen suplimentar părţilor pentru redactarea cererilor, fapt ce necesită timp şi resurse suplimentare, puse în sarcina justiţiabililor; va fi îngreunată unificarea practicii judecătoreşti, problemă gravă pentru sistemul judecătoresc moldovenesc, precum şi evaluarea judecătorilor; mecanismul propus va impune judecătorii să studieze repetat materialele dosarului, o dată la pronunţarea dispozitivului şi o dată la motivarea hotărârii; va fi practic imposibil de a obţine revizuirea hotărârii judecătoreşti; nemotivarea hotărârii judecătoreşti ar putea genera probleme serioase în procesul de executare a hotărârii; motivarea proastă a hotărârilor judecătoreşti este o problemă recunoscută în Republica Moldova şi reprezintă una din cauzele încrederii atât de joase a cetăţenilor în justiţie, iar acceptarea iniţiativei va alimenta şi mai mult atitudinile negative faţă de sistemul judecătoresc; iniţiativa creează spaţiu enorm pentru abuz, cum ar fi atacuri raider, care, spre regret, este un fenomen frecvent în sistemul de drept moldovenesc. Iniţiativa nu soluţionează problemele existente, ba chiar le acutizează. Sistemul actual de pronunţate separată a dispozitivului şi de redactare ulterioară a hotărârii motivate, similar inițiativei în discuție, generează probleme grave în ceea ce priveşte înmânarea hotărârii motivate şi calcularea termenelor de atac, probleme care au dus la mai multe condamnări a Moldovei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Grupul de lucru creat de Ministerul Justiţiei a recomandat renunţarea la practica de pronunţare a dispozitivului hotărârilor judecătoreşti, pentru a introduce ordine în sistemul căilor de atac şi pentru a ordona participanţii la proces. Iniţiativa doar vine să acutizeze problemele existente. Fiind discutată în cadrul Grupului de lucru, ultimul nu a acceptat iniţiativa.Conceptul motivării integrale a hotărârii judecătoreşti a fost deja acceptat pentru procedurile penale. Modificările adoptate deja la Codul de procedura penală obligă judecătorul care adopta hotărâri unipersonal să pronunţe integral hotărârea. Motivarea unei sentinţe penale necesită, în mod obişnuit, mult mai multe eforturi decât motivarea unei hotărâri pronunţate în cauze civile. Iniţiativa propusă vine în contradicţie cu însăşi noţiunea şi esenţa actului de justiţie şi a procesului judiciar care trebuie să fie unul solemn iar judecătorul trebuie să fie imparţial, independent, competent şi responsabil. Nici unul din aceste puncte de reper ale actului de justiţiei nu poate fi garantat în lipsa motivării integrale în formă scrisă a tuturor hotărârilor emise de judecători.Promotorii iniţiativei susţin că prin aceasta se va reduce volumul de lucru al judecătorilor şi, prin urmare, calitatea celorlalte hotărâri va fi mai bună. Acest argument ni se pare insuficient şi, în oricare caz, absolut inacceptabil. Probleme de administrare şi management judiciar nu pot fi soluţionate din contul şi în detrimentul standardelor unui proces echitabil. Pe de altă parte, în anii 2010 şi 2011 numărul cauzelor examinate de instanţele judecătoreşti s-a redus. Deşi sarcina judecătorilor din anumite localităţi rămâne ridicată, în prezent, Parlamentul examinează mai multe proiecte de legi care vin să soluţioneze problema suprasolicitării judecătorilor. Astfel, se propune simplificarea substanţială a procedurii de judecare a cauzelor civile; limitarea dreptului instanţei de apel de a trimite cauza la rejudecare; angajarea asistenţilor judiciari pentru fiecare judecător; introducerea funcţiei de administratori de instanţă, care va contribui la reducerea volumului de lucru administrativ al preşedinţilor de instanţă şi concentrarea acestora asupra judecării cauzelor. Sarcina judecătorilor va scădea şi ca urmare a unificării practicii judecătoreşti şi folosirii mijloacelor alternative de soluţionare a disputelor, promovate prin Strategia de Reformare a Sectorului de Justiţie pentru anii 2011-2016. Mai mult, sarcina judecătorilor este sporită doar în câteva localităţi din ţară, în special în Chişinău. Această sarcină va fi adusă mai aproape de media pe sistem prin optimizarea hărţii judecătoreşti, optimizare propusă prin aceiaşi Strategie.Din considerentele de mai sus, Consiliul Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova consideră iniţiativa în cauză drept una deosebit de periculoasă şi nejustificată şi cheamă Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova, Parlamentul Republicii Moldova și Președintele Republicii Moldova să o respingă. Persoana de contact:Mihai LUPU, membru al Consiliului, mob. + 69110683Publicata aici. Anterior un grup de asociatii obstesti au expus opinii similare.Best regards,Gheorghe Iudinwww.avocati.md
Recomandări onorarii avocaţi
APROBATConsiliul Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova Decizia nr. 2 din 30.03.2012Recomandăriprivind cuantumul onorariilor avocaţilor şi compensareade către instanţele de judecată a cheltuielilor de asistenţă juridicăI. Recomandarea privind cuantumulonorariilor orare şi fixe1. Prezenta Recomandare se va aplica împreună cu prevederile Legii cu privire la avocatură şi cele ale Statului profesiei de avocat, care reglementează remunerarea muncii avocaţilor.  Drept izvor de referinţă în materie de metodologie la stabilirea formelor de asistenţă juridică şi a modalităţilor de remunerare a avocaţilor se va aplica şi Regulamentul cu privire la mărimea şi modul de remunerare a avocaţilor pentru acordarea asistenţei juridice calificate garantate de stat, aprobat de Consiliul Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat, dar cu excluderea prevederilor referitoare la calculul onorariilor în „unităţi convenţionale”.  2. Contractele de asistenţă juridică trebuie să fie întocmite în formă scrisă şi înregistrate în modul stabilit.  3. Avocaţilor li se recomandă să stabilească tarife orare sau fixe proprii, care să fie practicate constant pe parcursul anumitor perioade de timp.  De asemenea, se recomandă revizuirea periodică (de ex., anuală) a tarifelor proprii, ţinând cont de experienţa acumulată în ariile proprii de practică, precum: rata inflaţiei, creşterea coşului minim de consum, alte circumstanţe economice şi criterii obiective.  4. Se recomandă ca tarifele orare sau fixe să fie comunicate clienţilor din timp, în aşa mod ca, atunci când se negociază tariful forfetar, să se poată face referinţă la acel orar pentru a explica suma onorariului.  Mai mult, dacă se va conveni cu clientul (şi) asupra unui onorariu de succes, avocatul i-ar putea acorda clientului anumite reduceri la onorariul orar sau fix.  5. Un diapazon rezonabil şi recomandabil pentru mărimea tarifelor orare ale avocaţilor din Republica Moldova este între 50 şi 150 euro/oră, deşi avocaţii sunt absolut liberi să-şi stabilească tarifele orare şi în afara diapazonului menţionat.  Stabilirea unor tarife orare mai mari de 150 euro/oră sau mai mici de 50 euro/oră va depinde exclusiv de înţelegerea părţilor.  6. În cazul în care se optează pentru un tarif orar, avocaţii vor ţine evidenţa strictă a timpului şi vor prezenta clienţilor rapoarte privind numărul de ore lucrate.  Rapoartele vor conţine o descriere a acţiunilor de asistenţă juridică întreprinse de avocat, precum evidenţa timpului de lucru aferent.  Un model de raport se conţine în Anexa 1.  7. În cazul în care se optează pentru tarife fixe, avocaţii vor coordona cu clienţii mărimea acestora pentru fiecare acţiune în parte.  Un exemplu de abordare a opţiunii tarifelor fixe este prezentat în Anexa 2.  8. În cazul în care acordarea asistenţei juridice calificate implică deplasarea avocatului în altă localitate, acestuia i se compensează cheltuielile confirmate de deplasare. II. Recomandarea privind cuantumulonorariilor de succes9. Avocatul va coordona din timp cu clientul noţiunea de „succes” pentru a determina condiţiile de achitare a onorariului de succes.  10. Nu întotdeauna „succes” înseamnă admiterea integrală a cererilor formulate de avocat; noţiunea de „succes” ar putea însemna şi o admitere parţială a cererilor formulate de avocat, atâta timp cât un asemenea rezultat ar plasa clientul într-o situaţie favorabilă.  Extinderea noţiunii de „succes” trebuie să fie descrisă în contracte cât se poate mai clar.  Se recomandă şi includerea unor clauze contractuale în scopul protejării intereselor avocatului de renunţări abuzive ale clienţilor la asistenţa avocatului pe „ultima sută de metri” pentru a evita plata onorariului de succes.  11. Cea mai frecventă metodă de determinare a onorariului de succes este stabilirea unui procent din valoarea acţiunii; deşi pot fi practicate şi orice alte metode.  12. Mărimea onorariilor de succes ale avocaţilor, de regulă, descreşte pe măsura creşterii valorii litigiului.  Deşi avocaţii sunt absolut liberi să-şi negocieze cuantumul onorariilor de succes, un plafon de 17% din valoarea acţiunii pare a fi unul rezonabil.  La negocierea cuantumului onorariilor de succes, mai ales în raport cu persoanele social-vulnerabile, se va acorda o atenţie deosebită concilierii unor asemenea onorarii cu normele deontologice ale profesiei de avocat.  III. Recomandarea privind compensareade către instanţele de judecată a cheltuielilorde asistenţă juridică13. Cheltuielile pentru asistenţa juridică suportate de către părţi fac parte din cheltuielile de judecare a pricinii.  Conform art. 96 CPC, instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părţii care a avut câştig de cauză cheltuielile de asistenţă juridică acordată de avocaţi, în măsura în care acestea au fost reale, necesareşi rezonabile.  Avocaţii trebuie să conştientizeze şi să le explice clienţilor că deciziile judecătoreşti nu pot afecta mărimea onorariilor, ci doar a compensaţiilor pe care le pot primi clienţii lor pentru cheltuielile respective.  14. Legislaţia naţională nu prevede mecanisme clare şi explicite cu privire la determinarea criteriilor de apreciere a caracterului real, necesar şi rezonabil al cheltuielilor de asistenţă juridică.  Totodată, practica instanţelor naţionale nu este uniformă în cazurile de compensare a cheltuielilor de asistenţă juridică. Astfel, în unele hotărâri judiciare sunt descrise motivele admiterii/respingerii pretenţiilor, iar în altele fiind pronunţată admiterea sau respingerea acestora fără un anumit suport justificativ al pretenţiilor.  15. Pornind de la practica CEDO, cheltuielile pentru asistenţa juridică trebuie să fie necesare, realmente angajate şi rezonabile ca mărime. 16. Pentru dovada cheltuielilor suportate, prin prisma practicii CEDO, se evidenţiază necesitatea prezentării de către partea care pretinde compensarea cheltuielilor a următoarelor documente:• dovada achitării onorariilor avocaţilor (copii de pe dispoziţiile de plată prin virament sau bonurile de plată);• copia de pe facturile de strictă evidenţă, emisă pentru clienţi-persoane juridice şi în alte cazuri stabilite de legislaţie;• listă detaliată a actelor/acţiunilor efectuate de avocat şi orarul timpului aferent acestora.17. La determinarea cuantumului compensaţiei acordate, instanţa de judecată, pentru a face o apreciere corectă, va mai ţine cont de:• complexitatea cauzei; noutatea şi dificultatea problemelor juridice ridicate de speţă;• aportul avocatului la soluţionarea cauzei;• timpul şi munca depusă de avocat;• aptitudinile speciale necesare pentru a acorda asistenţa (cunoştinţe tehnice speciale, cunoaşterea profundă a unor reglementări de profil, cunoaşterea limbilor străine, a altor procedee de comunicare cu clienţi specifici etc.);• faptul în ce măsură munca avocatului în cauza respectivă îi limitează capacitatea de a lucra în alte dosare;• rezultatul obţinut;• restricţiile de timp impuse de client şi de circumstanţele cauzei;• natura şi durata relaţiei dintre avocat şi client;• experienţa, reputaţia şi abilitatea avocatului;• justificarea şi ponderea mijloacelor de apărare utilizate în cauză;• suma despăgubirilor pretinse/obţinute în cauză;• alţi factori, la discreţia instanţei. Se recomandă ca avocaţii să-şi încurajeze clienţii să atace cu apel sau recurs (după caz), hotărârile judecătoreşti, atunci când nu sunt de acord cu mărimea compensaţiei, în partea respectivă, chiar şi atunci când clientul este satisfăcut de decizia luată în fond în cauza respectivă.  18. Cheltuielile care vor fi suportate de client după emiterea hotărârii instanţei sau care au fost determinate de succesul obţinut, de regulă, nu sunt adjudecate de instanţe. 19. Se recomandă avocaţilor să explice clienţilor modalitatea de compensare de către instanţele de judecată a cheltuielilor de asistenţă juridică şi să asigure clienţii cu apărare adecvată şi bază probatorie suficientă pentru a convinge instanţele de judecată să acorde compensarea maximă a cheltuielilor suportate.  20. Recomandarea Baroului Avocaţilor din Republica Moldova din 29.12.2005 privind cuantumul onorariilor percepute în diverse categorii de cauze îşi pierde valabilitatea după aprobarea prezentei Recomandări.  21. Consiliul Uniunii Avocaţilor poate revizui prezenta Recomandare privind diapazonul rezonabil şi recomandabil pentru mărimea tarifelor orare ale avocaţilor din Republica Moldova, ţinând cont de rata inflaţiei, de creşterea coşului minium de consum, de alte circumstanţe economice şi în baza  altor criterii obiective.  Anexa 1MODEL DE RAPORT PRIVIND ACTIVITATEA AVOCATULUI ÎN CAUZA_________Anexa la Factura nr. _____ din xx.xx.2011 Onorarii de avocat Data Descrierea activităţilor Ore Rata (MDL) SUMA Total Exemplu: Onorarii de avocat Data Descrierea activităţilor Ore Rata (MDL) SUMA 01.07.2011 Studierea materialelor prezentate de client; discutarea cu  [denumirea organului de stat] privind situaţia clientului Se indică numărul de ore complete (e.g. 2.0) sau fracţionate (e.g. 0.75, 1.25) Se indică suma tarifului orar în lei sau în altă valută Se indică produsul înmulţirii dintre numărul de ore şi rata orară 03.07.2011 Pregătirea proiectului cererii de chemare în judecată 05.07.2011 Coordonarea textului cererii de chemare în judecată cu clientul; modificarea textului cererii 06.07.2011 Depunerea cererii de chemare în judecată 27.07.2011 Pregătirea pentru prima şedinţă în cauză; pregătirea unui demers privind solicitarea unor materiale de la [organul de stat] 28.07.2011 Participarea la prima şedinţă în cauză Total Anexa 2EXEMPLU DE APLICARE DE TARIFE FIXEUn exemplu de abordare a opţiunii tarifelor fixe:1. 1000 lei – tarif fix pentru participare în fiecare şedinţă de judecată în instanţele de orice nivel sau la desfăşurarea fiecărei acţiuni procesuale;2. 750 lei – tarif fix pentru realizarea fiecăreia dintre acţiunile următoare: • prima întâlnire cu beneficiarul asistenţei juridice calificate sau rudele acestuia;• întrevedere cu beneficiarul asistenţei juridice calificate care se află în detenţie, dar nu mai mult de cinci întrevederi în cauză;• studierea materialelor cauzei în faza pregătirilor pentru desfăşurarea acţiunii procesuale sau a şedinţei de judecată; • studierea procesului-verbal al şedinţei de judecată după terminarea acesteia; • formularea obiecţiilor asupra proceselor-verbale ale şedinţelor de judecată;• studierea sentinţei redactate şi explicarea conţinutului sentinţei beneficiarului de asistenţă juridică calificată;3. 1500 lei – tarif fix pentru întocmirea, după caz, a acţiunii sau referinţei la acţiune, întocmirea şi depunerea cererilor legate de desfăşurarea acţiunilor procesuale, pentru întocmirea şi depunerea cererii de apel sau recurs;4. 1750 lei – tarif fix pentru admiterea integrală sau parţială a cererii de apel sau recurs, depuse de avocat;5. 250 lei – tarif fix pentru fiecare oră suplimentară de aşteptare după primele 30 de minute scurse de la ora stabilită pentru şedinţa de judecată sau acţiunea procesuală;6. Avocatul se remunerează cu 350 lei în cazul în care are loc amânarea şedinţei de judecată din motive care nu depind de voinţa avocatului. Această prevedere nu se aplică, dacă amânarea şedinţei de judecată intervine din cauza avocatului.  7. La acordarea asistenţei juridice în cazul unor infracţiuni deosebit de grave sau excepţional de grave, avocatul se remunerează suplimentar cu 250 lei pentru fiecare dintre acţiunile menţionate.  8. Remunerarea avocatului care acordă asistenţă juridică de urgenţă se majorează cu 25%, dacă asistenţa juridică este acordată în zilele de odihnă sau în alte zile desemnate echivalente acestora, sau în zilele de sărbători oficiale. 9. Remunerarea avocatului care acordă asistenţă juridică cu utilizarea unei limbi străine (alta decât limbile menţionate expres în Legea cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldoveneşti) se majorează cu 25%, dacă limba străină respectivă este necesară şi efectiv utilizată de avocat, pentru a comunica cu persoane şi a examina şi/sau întocmi documente în legătură cu acordarea asistenţei juridice în cauza concretă. 10. Dacă cauza încetează drept rezultat al împăcării părţilor, inclusiv prin mediere sau altă modalitate alternativă de soluţionare a litigiilor, remunerarea totală a muncii avocatului se majorează cu 5000 lei. 11. Pot fi prevăzute tarife fixe şi pentru alte situaţii convenite între avocat şi client.Best regards,Gheorghe Iudinwww.avocati.md
Plenul CSJ despre repararea prejudiciului cauzat prin neexecutare
     Pentru cei interesaţi, Hotărîrea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. 9 din 24 decembrie 2010, privind  aplicarea de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei ce reglementează modalităţile de reparare a prejudiciului cauzat prin întîrziere sau executare necorespunzătoare a obligaţiilor pecuniare, cu excepţia celor izvorîte din contractul de credit bancar sau împrumut, o gasiţi aici.     Gasiţi chestii interesante despre clauzele penale, dobînda de întîrziere, etc.Best regards,Gheorghe Iudinwww.avocati.md
Termen de aminare la Curtea de Apel
Astăzi mi s-a amînat un proces la Curtea de Apel Chişinău.Următoarea şedinţă a fost numită pe 06 septembrie 2012, adică peste 6 luni!Cică în legătură cu trecerea în noul sediu, primirea dosarelor de Curtea de Apel Economică ce a fost lichidată şi concediile judecătorilor, dar oricum e foarte mult.Best regards, Gheorghe Iudinwww.avocati.md
Site-ul Judecatoriei Botanica a fost spart de un Hacker
Site-ul Judecatoriei Botanica a fost spart de un Hacker pe nume Black Angel.Interesant la ce i-a trebuit? Si pe cine aplauda Joker?Si oare după această întîmplare vor lucra site-urile judecătoriilor normal, că pînă acum erau "varză".



Iarasi despre "lichidarea" judecatoriilor economice
   Dupa hotarirea Curtii Constitutionale nr. 29 din 06.03.2012, situatia dosarelor "economice" a ramas in stare de suspans, instantele de drept comun refuzind sa le examineze pentru nu era clar care va fi soarta lor, cerindu-se norme de explicare a modului de returnare a dosarelor.   De azi, odata cu intrarea in vigoare a Legii nr. 29 din 06.03.2012, situatia s-a clarificat si nu mai vorbim de modul de returnare a dosarelor ci de incercarea repetata de lichidare a instantelor specializate economice.   De fapt, legislativul a decis nu lichidarea ci reorganizarea sistemului  judecatoriilor economice, deoarece real a fost lichidata doar Curtea de Apel Economica iar Judecatoria Economica de Circumscriptie a fost pastrata si redenumita in Judecatoria Comerciala de Circumscriptie.     Per ansamblu, schimbarile sunt urmatoarele:Colegiul economic al Curţii Supreme de Justiţie a fost comasat cu Colegiul civil si de contensios administrativ. Noul Colegiu civil, comercial şi de contencios administrativ, a preluat competenta fostelor colegii;Curtea de Apel Economica a fost lichidata, iar judecatorilor acestei instante li se va propune sa treaca la alte curti de apel;Curtea de Apel Chisinau isi va muta sediul in incinta "fostei" Curti de Apel Economice, adica pe bd Stefan cel Mare 73;Judecatoria Comerciala de Circumscriptie a ramas, dar va avea dreptul de a examina doar cauzele ce tin de:- contestarea hotărîrilor arbitrale;- eliberarea titlurilor de executare silită a hotărîrilor arbitrale;- pricinile privind reorganizarea sau dizolvarea persoanei juridice;- pricinile privind apărarea reputaţiei profesionale în activitatea de întreprinzător şi în activitatea economică.Contestatiile impotriva actelor judecatoresti emise de Judecatoria Comerciala de Circumscriptie  vor fi examinate de Curtea de Apel Chisinau; Dosarele aflate pe rolul Curtii de Apel Economice si Judecatoriei Economice (comerciale) de circumscriptie vor fi transmise dupa noua competenta la instantele de drept comun. Si invers, daca pe rolul instantelor de drept comun se afla dosare ce deja sunt de competenta Judecatoriei Comerciale de Circumscriptie, acestea vor fi transmise in termen de 15 zile.  De asemenea, prin Legea nr. 29 din 06.03.2012, s-a clarificat si soarta actelor de procedura indeplinite si hotarirlor emise intre timp de instantele de drept comun, fiind declarate legale si expres s-a indicat ca toata incilceala generata de prima tentativa de lichidare nu poate servi drept temei de revizuire.      Best regards,      Gheorghe Iudin      www.avocati.md
Accize la importul autoturismelor in Moldova 2012
    În Moldova pentru importul camioanelor se achită TVA plus taxa vamală de 5%, iar pentru importul autoturismelor se plătesc accize calculate reieşind din capacitatea cilindrică a motorului.    În ultimul timp accizele la importul autoturismelor au crescut constant, logica fiind taxarea tot mai semnificativă a maşinilor cu motor mare, presupunîndu-se că acestea ar fi de lux.   Însăşi accizele sunt prevăzute în anexa la Titlul IV din Codul Fiscal. Mai jos aveţi un extras din anexa sus-indicată. 8703 Autoturisme şi alte autovehicule, în principal concepute pentru transportul persoanelor (altele decît cele de la poziţia tarifară 8702), inclusiv maşinile de tipul "break" şi maşinile de curse: - Alte vehicule cu motor cu piston alternativ cu aprindere prin scînteie  (benzină): 870321 - – Cu capacitatea cilindrică de maximum 1000 cm3 cm3 0,36 euro 870322 - – Cu capacitatea cilindrică de peste 1000 cm3, dar de maximum 1500 cm3 cm3 0,48 euro 870323 - - Cu capacitatea cilindrică de peste 1500 cm3, dar de maximum 2000 cm3 cm3 0,73 euro - - Cu capacitatea cilindrică de peste 2000 cm3, dar de maximum 3000 cm3 cm3 1,21 euro 870324 - – Cu capacitatea cilindrică de peste 3000 cm3 cm3 3,50 euro - – Alte vehicule cu motor cu piston cu aprindere prin compresie (diesel sau semi-diesel): Autoturisme cu motor cu piston prin aprindere prin compresie (diesel sau semi-diesel): - – Alte vehicule (autoturisme) cu motor cu piston, cu aprindere prin compresie (diesel sau semi-diesel): 870331 - – Cu capacitatea cilindrică de maximum 1500 cm3 cm3 0,48 euro 870332 - - Cu capacitatea cilindrică de peste 1500 cm3, dar de maximum 2500 cm3 cm3 1,21 euro 870333 - - Cu capacitatea cilindrică de peste 2500 cm3 cm3 3,50 euro Suplimentar, cota accizelor se majorează pentru autoturismele cu termenul de exploatare:- de la 3 la 5 ani cu 0,02 euro pentru fiecare cm3- de la 5 la 7 ani cu 0,03 euro pentru fiecare cm3Best regards,Gheorghe Iudinwww.avocati.md
Informatia din registrul Bunurilor imobile (cadastru)
Pentru functionarii OCT care nu elibereaza informatia decit proprietarilor si cer copia contractului de vînzare-cumpărare pe un bun imobil:Articolul 6 din Legea cadastrului bunurilor imobile: “organul care efectuează înregistrarea este obligat să elibereze, în termen de 7 zile lucrătoare sau într-un alt termen stabilit de lege, oricărei persoane fizice care s-a legitimat şi a depus o cerere scrisă şi oricărei persoane juridice care l-a sesizat oficial informaţiile solicitate despre toate drepturile înregistrate asupra oricărui bun imobil”.Articolul 290 din Codul civil: Înregistrarea de stat a drepturilor asupra bunurilor imobile este publică. Organul care efectuează înregistrarea de stat este obligat să elibereze oricărei persoane informaţii despre toate drepturile şi grevările înregistrate asupra oricărui imobil. Best regards,Gheorghe Iudinwww.avocati.md
Ratele de baza BNM actualizate
După cum spuneam într-o postare anterioară, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod civil a fost introdusă o nouă instituţie: ”DOBÎNDA DE ÎNTÎRZIERE” denumită şi DOBÎNDA LEGALĂ.Normele legale relevante sunt art. 619 şi 585 din Codul civil.Însă multă lume încă întîmpină dificultăţi la acest capitol, nefiind clar ce este ”rata de refinanţare” şi unde poate fi găsită. Confuzia mai este alimentată şi de faptul că BNM nu vorbeşte despre Rata de refinanţare ci despre Rata de bază.În orice caz, rata de refinanţare (rata de bază) o putem găsi pe situl oficial al Băncii Naţionale a Moldovei http://bnm.md/ro/content/ratele-dobanzilor.Pentru comoditate însă, prezint mai jos un tabel în care sunt arătate : data intrării în vigoare a ratei precum şi rata de refinanţare (de bază) propriu zisă. De regulă, noua rată de refinanţare intră în vigoare din momentul publicării în Monitorul oficial al Republicii Moldova. Data Intrării în vigoare Rata de bază   05.12.2017 6,5 25.10.2017 7 28.08.2017 7,5 28.06.2017 8 27.10.2016 9 29.09.2016 9,5 04.07.2016 10 26.05.2016 13 28.04.2016 15 31.03.2016 17 25.02.2016 19 02.09.2015 19,5 30.07.2015 17,5 25.06.2015 15,5 28.05.2015 14,5 18.02.2015 13,5 29.01.2015 8,5 30.12.2014 6,5 12.12.2014 4,5 29.04.2013 3,5 02.03.2012 4,5 03.02.2012 6,5 06.01.2012 8,5 02.12.2011 9,5 06.09.2011 10 05.08.2011 9 07.01.2011 8 30.03.2010 7 02.02.2010 6 08.09.2009 5 14.08.2009 7 24.07.2009 8 23.06.2009 9 19.05.2009 10 10.02.2009 11 20.01.2009 12,5 23.12.2008 14 02.12.2008 15,5 30.09.2008 17 30.05.2008 18,5 18.03.2008 17 26.09.2007 16 20.04.2007 13,5 08.12.2006 14,5 24.11.2006 14 06.10.2006 13 30.06.2006 12,5 02.09.2005 12,5 18.02.2005 13 01.10.2004 14,5 29.06.2004 14 12.12.2003 14 07.11.2003 13 19.09.2003 12 01.08.2003 11 28.03.2003 10,5 31.10.2002 9,5 PS. În ceea ce priveşte calcularea dobînzii de întîrziere, recomand să utilizaţi calculatorul ce îl găsiţi pe acest link http://ilba.md/calc/calc-dobanda.
Privind regimul fiscal al birourilor de avocaţi
Scrisoarea nr. 13-06/109 din 03.02.2009  adresată de Ministerul Finanţelor către Baroul Avocaţilor   Ministerul Finanţelor a examinat adresarea dvs. privind regimul fiscal al birourilor de avocaţi, parvenită prin scrisoarea nr. 3/0114 din 02.12.2008 şi, în limita competenţei sale, comunică. În conformitate cu prevederile art. 1 alin. (3) al Legii nr. 1260-XV din 19.07.2002 „Cu privire la avocatură" (Monitorul Oficial, 12 septembrie 2002, nr. 126-127) avocatul este liber profesionist, iar activitatea acestuia nu este activitate de întreprinzător. Profesia de avocat se exercită, la discreţia fiecărui avocat, în una din următoarele forme: a)   birou individual de avocaţi; b)   birou asociat de avocaţi. În rezultatul prestării genurilor de asistenţă juridică profesională, avocatul este remunerat din contul onorariilor primite de la persoanele fizice şi juridice, iar aceste onorarii constituie o sursă de venit impozabilă în conformitate cu prevederile art. 18 lit. a) din Codul fiscal nr. 1163-XII din 24 aprilie 1997(republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 8 februarie 2007). Biroul individual de avocaţi (în care îşi exercită profesia un singur avocat-fondatorul biroului) activează şi se prezintă în raporturile juridice ca persoană fizică, iar impozitarea venitului biroului nominalizat se efectuează conform cotelor stabilite la art. 15 lit. a) din Codul fiscal. Obligativitatea prezentării declaraţiei este prevăzută de art. 83 alin. (2) al Codului fiscal, care menţionează expres că formele organizatorice rezidenţi cu statut de persoana fizică, indiferent de existenţa obligaţiei privind achitarea impozitului, sunt obligate să prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe venit. Astfel, biroul individual de avocaţi va depune la finele anului fiscal declaraţia cu privire la impozitul pe venit (forma VEN 04 (VEN 08)). În cazul în care, avocatul fondator al biroului individual de avocaţi, în calitate de persoană fizică-cetăţean obţine venit impozabil din alte surse, decât cea profesională de avocat, şi se regăseşte între persoanele fizice specificate la art. 83 alin. (2) al Codului fiscal, acesta urmează să depună declaraţia persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET04(CET 08)). În partea ce ţine de impozitarea birourilor asociate de avocaţi menţionăm că, în conformitate cu prevederile art. 28 al Legii cu privire la avocatură, biroul asociat de avocaţi este persoană juridică, astfel, cota impozitului pe venit pentru venitul biroului asociat de avocaţi va fi cea prevăzută la art. 15 lit. b) al Codului fiscal. Venitul sub formă de onorarii acumulate pe conturile birourilor asociate de avocaţi de la clienţi în procesul exercitării activităţii de avocat, este contabilizat şi raportat pentru fiecare avocat fondator în mod separat. Onorarea obligaţiei de declarare şi achitare se va executa prin depunerea declaraţiei cu privire la impozitul pe venit (forma VEN04 (VEN 08)), venitul fiind impus la cotele stabilite la art. 15 lit. a) al Codului fiscal. În motivarea dezacordului vis-a-vis de propunerile nr. 1 şi 2 expuse în adresare, menţionăm că, prezentarea declaraţiei cu privire la impozitul pe venit (forma VEN04 (VEN 08)) de către birourile asociate şi individuale de avocaţi, precum şi de către avocaţii fondatori în mod separat, este dictată de necesitatea asigurării unui tratament fiscal egal tuturor persoanelor care practică activitatea profesională, permiţându-le astfel deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare suportate pe parcursul activităţii desfăşurate, precum şi utilizarea drepturilor la facilităţi fiscale. În plus, obligativitatea prezentării formei VEN04 (VEN 08)) este impusă şi de regimul juridic al avocatului stabilit prin Legea cu privire la avocatură, care prevede expres că avocatura este o activitate profesională, practicată doar în prezenţa unei licenţe eliberate în modul corespunzător de Ministerul Justiţiei. Mai mult, în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (2) al Legii contabilităţii nr. 113-XVI din 27.04.2007 birourile individuale de avocaţi şi birourile asociate de avocaţi sînt obligate să ţină contabilitatea şi să întocmească rapoartele financiare în modul prevăzut de legea nominalizată, de standardele de contabilitate, de planul de conturi contabile. Totodată, art. 15 al Legii nr. 113-XVI din 27.04.2007 prevede sistemele de ţinere a contabilităţii şi prezentare a rapoartelor financiare (în partidă simplă, simplificat în partidă dublă, complet în partidă dublă). Reieşind din prevederile Legii nr. 113-XVI din 27.04.2007 birourile individuale de avocaţi şi birourile asociate de avocaţi în politica de contabilitate vor indica conform cărui sistem se va ţine contabilitatea. Conform Standardului Naţional de Contabilitate nr. 18 „Venitul" - venitul cuprinde numai fluxul global de avantaje economice încasate sau care urmează a fi încasate în conturile entităţii. In componenţa venitului nu se includ sumele încasate în numele terţelor persoane. Sumele obţinute din efectuarea operaţiunilor de intermediere în numele proprietarilor şi transmise lui de asemenea nu reprezintă venitul intermediarului. In aceste cazuri venitul intermediarului cuprinde numai comisioanele. Suma comisionului pentru serviciile de intermediere trebuie să fie stipulată în contractul încheiat între ei (par. 10 al Comentariului cu privire la aplicarea SNC 18). Ulterior, dacă birourile doresc să achiziţioneze ceva - o pot face din venitul său. Viceministru  Viorel Dandara Textul scrisorii a fost preluat de pe site-ul contabilsef.md
CEDO şi “jocul de gleznă” a autorităţilor moldoveneşti
Sătui de atîtea condamnări la CtEDO, în marea majoritate pe neexecutarea în termen rezonabil a hotărîrilor judecatoreşti, legiuitorii moldoveni au decis să scape Curtea un volum de lucru, să înbunătăţească statistica condamnăilor la CtEDO, dar şi din buget sa fie plătiţi mai puţini bani. După cum se ştie, una din condiţiile admiterii spre examinare a plîngerilor la CtEDO este epuizarea căilor de atac naţionale. La data de 01.07.2011 a intrat în vigoare Legea Nr. 87 din 21.04.2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti. Păi iată, această lege anume că permite persoanelor ce consideră că li s-au încălcat dreptul la examinare sau executare în termen rezonabil, ca mai întîi să se judece în instanţele naţionale. Iar acestă permisiune înseamnă de fapt, obligaţia de a le urma pînă a înainta plîngerea la CtEDO. Şi avînd în vedere că CtEDO nu intră în esenţa litigiului naţional, este suficient ca istanţele moldoveneşti să constate încălcarea dreptului. Sau nu. Să decidă compensarea prejudicului. Sau nu. Important e să examineze. CtEDO s-ar putea implica doar dacă instanţele naţionale constant şi în mod vădit neîntemeiat vor respinge cerinţele petiţionarilor.
Instructiuni utilizare Calculator zile
Link la Calculatorul de zileARGUMENTAREÎn practica zilnică a juristului de multe ori apare necesitatea calculării unui anumit termen, de depunere a unei contestaţii, de intrare în vigoare a unui act. În aceste cazuri, de regulă, se recurge la un calendar iar numărarea de multe ori se repetă.Iată de ce am realizat un calculator de zile, care ne ajută să numărăm numărul de zile între două date, inclusiv zilele lucrătoare sau nelucrătoare, sau să deteminăm care este data expirări sau împlinirii unui termen. Utilizarea pas cu pasI. Începutul şi sfîrşitul perioadei de calculIn geamul din stinga marcaţi începutul perioadei (click dreapta) iar în geamul din dreapta sfîrşitul perioadei (click dreapta).In partea de jos automat vor aparea: numarul de zile total numarul de zile lucratoare numarul de zile nelucratoare01 marcare-zile

II. Marcarea/demarcarea zilelor nelucrătoare.In calculator au fost marcate ca nelucratoare zilele de simbata si duminica, precum si zilele de sarbatoare legale: 1, 7 si 8 ianuarie, 8 martie, 1 si 9 mai, 27 si 31 august, a doua zi de Paste si Pastele Blajinilor. Nu au fost introduse ziua Hramului bisericii, pentru ca fiecare localitate îşi are sărbătoarea ei. În schimb a fost prevăzută marcarea ca nelucrătoare a unei zile lucrătoare sau demarcarea unei zile nelucrătoare şi transformarea ei în lucrătoare , în funcţei de circumstanţe şi necesităţi.Marcarea demarcarea se face prin ALT + click dreapta.În imaginea de mai jos toate zilele nelucrătoare din luna august 2003 au fost marcate ca lucrătoare iar cele lucrătoare au fost marcate ca nelucrătoare.02 lucratoare-nelucratoare

III. Luarea în calcul a primei sau ultimei zile.Conform regulei generale, termenul începe să fie calculat începînd cu a doua zi de la producerea unei eveniment. ultima zi se ia în calcul pînă la ora 24.00.Respectiv, dac vom bifa prima zi data de 7 a unei luni, termenul va fi calculat începînd cu data de 8.Totuşi, avîndu-se în vedere multitudinea de situaţii ce pot apărea, am prevăzut modaliattea de include în calcul şi prima zi sau de a exlude din calcul ultima zi. 03 prima-ultima zi

Succes!Best regrards,Gheorghe Iudinwww.avocati.md
Instructiuni utilizare calculator penalitati
Link la Calculator penalitatiARGUMENTARE In cazul in care prin contract a fost stabilita o penalitate de intirziere calculata zilnic in cota procentuala din suma restanta, formula de calculare a este simplă: (A x B) x N, unde A este suma datoriei, B este cota procentuala din suma restanta, iar N este numarul de zile incare debitorul este in intirziere. Însă în cazul în care în perioada de întîrziere este mare, au fost făcute achitări parţiale sau la scadenţă au ajuns mai multe sume la date diferite, atunci urmeaza a efectua mai multe calcule reieşind din datele modificate. Calculatorul penalitatii are menirea de a uşura calculele pe perioade mai lungi, şi utilitatea lui este cu atît mai evidentă cu cît perioada de referinţă este mai mare iar datele de calcul s-au schimbat de mai multe ori. Utilizarea pas cu pas Pasul I. La secţiunile "Marime penalitate” si „Tip penalitate” selectati marimea si tipul sanctiunilor stabilite prin contract. Ar putea fi suma fixa sau procent din suma restanta pe zi. clip_image001

Pasul II. La secţiunea "Dată scadenţă" selectaţi data scadenţei datoriei şi înscrieţi suma (de ex. 10000). clip_image002

Accesaţi „Adăugare”. În partea dreaptă va apărea un tabel cu suma adăugată. clip_image003

Dacă sunt şi alte sume scadente repetaţi procedura. clip_image004

Pasul III. În cazul în care au fost achitări, la secţiunea "Dată achitare" selectaţi data achitării şi înscrieţi suma, de ex. 11000. clip_image005

Accesaţi „Adăugare”, în tabelul din dreapta se vor înscrie şi sumele achitate. clip_image006

În cazul mai multor sume scadente sau plăţi, în tabel acestea vor fi aranjate în ordine cronologică indiferent de succesiunea în care au fost adăugate. În cazul în care doriţi să modificaţi datele deja introduse, accesaţi „creionul” de culoare verde din partea dreaptă, iar în cazul în care doriţi să ştergeţi definitiv înscrierea, accesaţi „x”-ul de culoare roşie. Pasul IV. La secţiunea "Dată calcul penalitate" selectaţi data la care doriţi să fie calculată penalitatea. clip_image008

În cazul în care perioada întîrzierii este mare şi doriţi să calculaţi penalitatea înăuntrul termenului de prescripţie, bifaţi „180 zile”. În acest caz calculul va fi efectuat pe ultimele 180 zile. Pentru efectuarea calculelor accesaţi butonul "Calculare". clip_image010

Informaţia detaliată privind suma datorată şi penalitatea calculată se va deschide într-un geam nou. Informaţia din geamul cu rezultate poate fi printată direct din browser sau exportată în Excel pentru prelucrare ulterioară. Succes! Best regards, Gheorghe Iudin www.avocati.md
Instructiuni utilizare Calculator dobinda intirziere
Link la Calculator Dobinda de intirziere ArgumentareAvind in vedere ca pe parcursul unui an rata refinantare stabilita de BNM variaza, marimea dobinzii urmeaza sa fie calculate pe zi. La rindul ei, dobinda zilnica urmeaza a se inmulti cu numarul de zile de intirziere.Formula de calculare a dobinzii de intirziereeste relativ simpla: (A x B) / 365 x C, unde A este suma datorata, B este rata dobinzii, 365 reprezinta numarul de zile intr-un an, iar C reprezinta numarulde zile pentru care este calculata dobinda. Rata dobinzii (B) se calculeaza reiesind din rata de refinantare stabilita de BNM plus 5% sau 9% dupa caz (conform art. 619, 585 din Codul civil).Insa in cazul in care in perioada de intirziererata BNM a fost modificata, au fost facute achitari partiale sau la scadenta au ajuns sume noi, atunci calculul se intrerupe, urmind a efectua un nou calculreiesind din datele modificate. Ceea ce deja nu este atit de simplu.Calculatorul dobinzii de intirziere are menirea de a usura calculele pe perioade mai lungi, si utilitatea lui este cu atit mai evidenta cu cit perioada de referinta este mai mare iar datele decalcul s-au schimbat de mai multe ori.Utilizarea pas cu pas: Pasul I. La sectiunea "Rata BNM +" selectati5% sau 9% in functie de calitatea debitorului(consumator sau nu). Ratele BNM sunt deja introduse (de administratia site-ului), utilizatorul urmeaza sa selecteze procentul peste Rata BNM.

Pasul II. La sectiunea "Data scadenta"selectati data scadentei datoriei si introduceti suma, de ex. 10000.

Accesati „Adaugare”. In partea dreapta va aparea un tabel cu suma adaugata.

Daca sunt si alte sume scadente, repetati procedura. De ex. inca 10000 lei.

Pasul III. La sectiunea "Data achitare" selectati data achitarii si introduceti suma ( in cazul in care au fost achitari) de ex. 7500.

Accesati „Adaugare”. In tabelul din dreapta se vor inscrie si sumele achitate.

In cazul mai multor sume scadente sau plati, in tabel acestea vor fi aranjate in ordine cronologica indiferent de succesiunea in care au fost adaugate. In cazul in care doriti sa modificati datele deja introduse, accesati „creionul” de culoare verde din partea dreapta, iar in cazul in care doriti sa stergeti definitiv inscrierea, accesati „x”-ul de culoare rosie. Pasul IV. La sectiunea "Data calcul dobinda" selectati data la care doriti sa fie calculata dobinda de intirziere. Pentru efectuarea calculelor accesatibutonul "Calculare".

Informatia detaliata privind suma datorata si dobinda calculata se va deschide un geam nou. Informatia din geamul cu rezultate poate fi printata direct din browser sau exportata in Excel pentruprelucrare ulterioara. Note.a. Calculatorul calculeaza dobinda incepindcu doua zi de la scadenta.b. Daca sunt mai multe sume scadente sau plati, acestea urmeaza a fi introduse toate, calculatorul automat le va ordona cronologic, va face plus/minus si va calcula dobinda din sumele realdatorate.Succes!Best regards,Gheorghe Iudinwww.avocati.md
Cum se obtine un Certificat de cazier judiciar in Republica Moldova
Cererea de eliberare a unui Certificat de cazier judiciar se poate depune la Comisariatele raionale de politie sau direct la Direcţia informaţii şi evidenţe operative din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Termen de executie 1 zi 60 lei10 zile 30 lei Comisariatele de politie elibereaza certificatul doar in 10 zile, Direcţia informaţii şi evidenţe operative atit in 10 zile cit si in regim de urgenta – 1 zi. Direcţia informaţii şi evidenţe operative se gaseste in mun. Chisinau, str. Iacob Hîncu 3. cum a sa ajungeti acolo, vedeti mai jos. Regimul de lucru: Luni-Vineri, cu excepţia zilelor de sărbătoare legale.Pentru 1 zi: Depunerea cererii: orele 08.00 - 12.00 cu eliberare în aceeaşi zi orele 13.00 - 16.00 cu eliberare în ziua următoare Eliberararea certificatelor:orele 16.00 – 17.00 Pentru 10 zile: Depunerea cererii: orele 08.00 - 15.00 Eliberararea certificatelor orele 16.00 – 17.00 Cum sa ajungeţi la locul de destinatie: De pe bd. Ştefan cel Mare, magazinul Gemenii in jos pe Puşkin (sens unic), pe Cosmonautilor la dreapta: Caziere-Gemenii

De la Gara auto (Piata centrala): Caziere-Gara Auto

Citeva sfaturi: 1. In incinta Directiei este un aparat de plati istant, care nu da rest. Aveti grija sa aveti bani marunti. Si mai aveti in vedere ca de multe ori acest aparat nu lucreaza. 2. Inainte de a merge la Directie, achitati suma necesara (30 sau 60 lei) la Banca de Economii de pe str. Puşkin colt cu Alexandru cel Bun (pe prima harta punctul B).
Cazier juridic sau Cazier judiciar?
Foarte des aud expesia “am nevoie de cazier juridic”, “de unde pot sa-mi iau cazier juridic”. O aud chiar si de la unii colegi, adica juristi. Expresia este gresita si, sincer sa fiu, imi “zgirie urechea” tare.Dar le luam pe rind.“Juridic”, tine de drept, de legi, este o notiune foarte generala. “Judiciar”, tine deja de justitie, judecatoresc.La rindul sau, “Cazierul judiciar” este o fişă de evidenţă a antecedentelor penale ale unei persoane (deci tine de justitie).Este evident astfel, ca in situatiile expuse mai sus, vorbim despre un “cazier judiciar” si nu despre un “cazier juridic”.De asemenea, este evident, ca organele competente nu ii vor elibera persoanei insasi cazierul, adica fisa de evidenta, ci o adeverinta sau certificat privind faptul ca in cazier (fişă) sunt inscrise anumite date (existenta sau inexistenta antecedentelor penale).Iata de ce corect este sa spunem ca avem nevoie de un “Certificat de cazier judiciar” si nu de un “cazier judiciar” sau, cu atit mai mult, “cazier juridic”.De altfel, in Romania, se foloseste anume expresia Certificat de cazier judiciar.In Republica Moldova, avind in vedere ca limba oficiala inca este “limba moldoveneasca” reiesind din Hotarirea de Guvern nr. 508 din 11.05.2006 si din cererea-model, se elibereaza insasi “Cazierul judiciar”.Despe cum se obtine un Certificat de cazier judiciar va urma.Best regards, Gheorghe Iudinwww.avocati.md
Justitia – instrument eficient de PR sau cit risca S. Mocanu
De citeva zile, in media moldoveneasca este la ordinea de zi declaratile lui S. Mocanu privind mafia condusa de omul de afaceri V. Plahotniuc. Se aduc acuzatii grave – ca in campanie electorala, dar fara nici o acoperire prin dovezi.  La rindul sau V. Plahotniuc nu se da batut si initiaza un litigiu judiciar, cere despagubiri exorbitante, angajeaza avocat notoriu. Cit de paradoxal nu ar parea, dar din tot acest spectacol vor avea de cistigat toti cei implicati – mai putin spectatorii, care o data in plus vor fi supusi unui val masiv de imbecilizare. Care sunt avantajele fiecaruia? S. Mocanu. Cind a pornit campania impotriva lui Plahotniuc, acesta, ca orice om sanatos la cap, era constient ca s-ar putea pomeni (poate si-a dorit chiar) cu actiune in instanta, ca posibil va pierde si va fi impus la plata unor sume banesti si va suporta cheltuieli de judecata. Insa daca analizam sumele dispuse spre incasarea pina acum de justitia moldoveneasca drept compensatie pentru prejudicii morale, vedem ca acestea nu se ridica mai sus de citeva mii de lei. Cea mai mare suma pe care am gasit-o eu intr-o hotarire judecatoreasca este de 100 000 lei, platita unui tata caruia i-a fost ucis fiul. In rest, sume de 5000-10000-15000 lei sunt o norma, inclusiv pentru tortura sau mutilari. Respectiv, cam asta e plafonul riscului pentru S. Mocanu. Altceva este ca Plahotniuc si-a ales un avocat scump, iar remuneratia acestuia ar putea depasi valoarea compensatiei. Dar oricum, actiunea in instanta a lui Plahotniuc este apa la moara lui Mocanu, care beneficiaza de o campanie sustinuta in toate organele de presa – cu titlu gratuit. In mod normal o asemenea campanie costa bani multi, mult mai multi decit ar plati acesta conform hotaririi judecatoresti. Iar daca sunt adevarate ipotezele ca de fapt Mocanu e propulsat din spate de cineva, atunci campania “antimafie” si “antiPlahotniuc” e o afacere buna pentru el nu doar din punct de vedere mediatic ci si financiar. V. Plahotniuc. In ultimul timp, V. Plahotniuc a intreprins mai multe masuri de a iesi in evidenta si de a-si face o imagine publica buna. Dar nu putea sa iasa acum si sa zica “afirmatia din ziarul cutare din 2008 nu e adevarata, cea din 2009 la fel”, etc. In acuzatiile emise, S. Mocanu nu aduce nimic nou, doar reitereaza lucruri ce demult au fost spuse prin ziare si care fac parte din folclorul nostru contemporan. Lui Plahotniuc chiar ii trebuia un bufon de tipul lui Mocanu care sa actualizeze acuzatiile si sa le reitereze toate gramada, primind astfel posibilitatea de a le combate. Sigur ca Plahotniuc nu este lemn de biserica, dar se pare are sanse mari de succes, pentru ca Mocanu nu vine cu argumente sau dovezi si nici nu va veni pentru ca nu are interes. In cazul de fata cu cit mai aberante sunt acuzatiile cu atit e mai bine – specificul campaniei electorale neanuntate inca. Intr-un final Plahotniuc va iesi calare pe cal balan iar victoria sa va fi mediatizata pe toate canalele media ce ii apartin si poate pe altele concurente. V. Nagacevschi. Avocatul V. Nagacevschi pina acum a mai dat lovituri de imagine reusite. Mai intii cu Rosca si PPCD, cu cauzele la CEDO, fiind propulsat serios pe aceasta filiera. Apoi a urmat intrarea in rindurile PLDM si accederea in Parlament, comisia Nagacevschi. Reprezentarea lui Plahotniuc posibil este avantajoasa din punct de vedere financiar dar marele avantaj este ca va ajunge in vizorul mass-media, plusand astfel la capitolul imagine. Iar gradul de notorietate influenteaza direct marimea onorariului. Va pierde Nagacevschi din capital politic dar se pare ca acest capital putin il intereseaza. Peste citiva ani gaseste el un alt partid cu care sa promoveze (aici am fost putin rautacios). In concluzie, daca examinam situatia prin prisma impactului mediatic, toata lumea implicata are de cistigat, iar litigiul judiciar este doar un pretext de a ajunge in fata publicului.
Rata BNM pentru calcularea dobînzii de întîrziere
După cum spuneam într-o postare anterioară, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod civil a fost introdusă o nouă instituţie: ”DOBÎNDA DE ÎNTÎRZIERE” denumită şi DOBÎNDA LEGALĂ.Normele legale relevante sunt art. 619 şi 585 din Codul civil.Însă multă lume încă întîmpină dificultăţi la acest capitol, nefiind clar ce este ”rata de refinanţare” şi unde poate fi găsită. Confuzia mai este alimentată şi de faptul că BNM nu vorbeşte despre Rata de refinanţare ci despre Rata de bază.În orice caz, rata de refinanţare (rata de bază) o putem găsi pe situl oficial al Băncii Naţionale a Moldovei http://bnm.md/ro/content/ratele-dobanzilor.Pentru comoditate însă, prezint mai jos un tabel în care sunt arătate : data intrării în vigoare a ratei precum şi rata de refinanţare (de bază) propriu zisă. De regulă, noua rată de refinanţare intră în vigoare din momentul publicării în Monitorul oficial al Republicii Moldova. Data Intrării în vigoare Rata de bază   05.12.2017 6,5 25.10.2017 7 28.08.2017 7,5 28.06.2017 8 27.10.2016 9 29.09.2016 9,5 04.07.2016 10 26.05.2016 13 28.04.2016 15 31.03.2016 17 25.02.2016 19 02.09.2015 19,5 30.07.2015 17,5 25.06.2015 15,5 28.05.2015 14,5 18.02.2015 13,5 29.01.2015 8,5 30.12.2014 6,5 12.12.2014 4,5 29.04.2013 3,5 02.03.2012 4,5 03.02.2012 6,5 06.01.2012 8,5 02.12.2011 9,5 06.09.2011 10 05.08.2011 9 07.01.2011 8 30.03.2010 7 02.02.2010 6 08.09.2009 5 14.08.2009 7 24.07.2009 8 23.06.2009 9 19.05.2009 10 10.02.2009 11 20.01.2009 12,5 23.12.2008 14 02.12.2008 15,5 30.09.2008 17 30.05.2008 18,5 18.03.2008 17 26.09.2007 16 20.04.2007 13,5 08.12.2006 14,5 24.11.2006 14 06.10.2006 13 30.06.2006 12,5 02.09.2005 12,5 18.02.2005 13 01.10.2004 14,5 29.06.2004 14 12.12.2003 14 07.11.2003 13 19.09.2003 12 01.08.2003 11 28.03.2003 10,5 31.10.2002 9,5 PS. În ceea ce priveşte calcularea dobînzii de întîrziere, recomand să utilizaţi calculatorul ce îl găsiţi pe acest link http://ilba.md/calc/calc-dobanda.

Generat în 0.282 secunde. Thumbnail Screenshots by Thumbshots