  |
|
Comenteaza
Ora de catedra se muta pentru vineri ora 10:00
Ora de catedra se muta pentru vineri ora 10:00. Atentie masteranzi: teza de masterat trebuie prezentata la catedra pana pe 5 mai ora 11.
Studiul perceptiei nivelului calitatii activitatii cantinelor din cadrul ASEM.
In perioada 7 februarie 1 martie, impreuna cu studentii de anul II, specializarea BA, am realizat o serie de cercetari. Subiectele cercetarilor au fost propuse de catre studenti iar rolul meu a fost sa-i asist in formularea obiectivelor, ipotezelor si in modalitatea de utilizare a metodelor si tehnicilor de scalare. Tin sa mentionez ca: formularea problemei cercetarii, obiectivelor si ipotezelor si a chestionarului au fost efectuate pe parcursul unei singure perechi. Colectarea si prelucrarea rezultatelor a durat 7 zile. Desi marimea esantionului pentru fiecare cercetare a foste de 100+ respondenti iar marja de eroare nu a fost calculata rezultatele cercetarii prezinta niste tendinte deloc neglijabile.Voi publica cercetarile in ordinea in care au fost executate si va rog sa comentati rezultatele.Cercetarea Nr3.Studiul perceptiei nivelului calitatii activitatii cantinelor din cadrul ASEM. Din numărul total de respondenți 67,44% se alimentează cu frecvența de câteva ori pe lună la cantinele din cadrul ASEM.
Figura Nr. 1.: Frecvența vizitelor studenților la cantinele ASE (exprimat în % ) Ne-a surprins gradul extrem de scazut de alimentare a studentilor la cantinele din cadrul ASEM, in continuare vom elucida si motivele.Observăm că majoritatea celor care au gustat bucatele care se prepara la cantinele din incinta ASEM au afirmat ca apreciaza negativ oferta din meniu calificand pozitiile din meniu drept fiind "mai putin gustoase". Respondentii care au apreciat meniul de la ambele cantine drept "oribil", sunt, in exclusivitate, respondenti de sex feminin, 4% unii din acesti respondeți afirmă că au găsit chiar si obiecte străine in bucatele servite. Tot aici 12% din respondentii care apreciaza negativ meniul cantinelor ASEM, consideră prețul plătit drept fiind „ok”, iar alte 12% consideră că prețul este „inalt”.
Figura Nr. 2.: Nivelul perceperii meniurilor de către studenti la cantinele din blocurile A si B (exprimat in % )2,32% din respondenti consodera meniul din cantina A drept fiind unul foarte gustos, de mentionat ca, cantina din blocul B nu a luat nici un punct la capitolul meniu foarte gustos. De cealalta parte sunt mai mullti cu 2%, respondenti care afirma ca meniul cantinei din blocul B este gustos(13,95) in comparatie cu 11,62% ,aprecieri de acelasi nivel pentru cantina din blocul A.Cei din tabăra ce consideră meniul oferit de cantina drept „foarte gustos”, sunt de sex masculin, care locuiesc in campusul universitar și la gazdă. Tot aceștia afirmă că prețurile percepute de cantinele universitare sunt “ok”, dar in același timp merg la “magazinele din apropiere” atunci când nu vizitează cantinele locale. Per ansamblu putem concluziona ca meniul din blocul A are pozitii, care de catre unii studenti pot sa fie apreciate cu calificativul foarte bune, iar cantina din blocul B este pe gustul majoritatii studentilor si este mai "ok" decat cel de la cantina din blocul A.
Figura Nr. 3.: Opinia respondenților privind atitudinea personalului cantinelor blocurilor univerisatre A și B (exprimat in % din nr total)Din graficul de mai sus putem observa ca personalul cantinei din blocul B nu are nici o apreciere la capitolul atitudine "foarte rea" si pe ansamblu atitudinea personalului cantinei din blocul B este apreciata drept fiind mai buna decat a personalului cantinei din blocul A.Este de menționat faptul că cei 11% din intervievatii ce consideră atitudinea bucătarilor drept rea și foarte rea, in alternativa alimentației zilnice dau preferința cantinei din incinta Curții Supreme de Justiție.38% din intervieivati sunt de părearea că, cozile din cadrul cantinelor universitare, sunt prea mari, comenzile se procesează greu, iar 16% sustin că personalul lipsește des si se intampla sa nu aiba cine procesa comenzile.
Figura Nr. 4.: Elemetele care deranjeaza cel mai mult vizitatorii cantinelor universitare(exprimat in %)Putem intui ca printre cauzele cozilor interminabile la cantinele din incinta ASEM este si absenta deasa a personalului de la post ceea ce si conditioneaza aparitia cozii.Printre alte elemente care deranjeaza clientii cantinelor ASEM se numara si faptul ca personalul cantinelor isi permite sa vorbeasca pe un ton ridicat si obisnuieste sa faca curat in sala in timp ce clientii iau masa, fapt ce incomodeaza enorm.Datele demografice pe intreg setul de respondenți arată o distribuție echilibrată din punct de vedere a sexului, astfel s-au implicat 42,85% barbați și 58,13% femei. Din cei intervievati 7% sunt boboci, 16% din anul III de studii si 76,74% din intreg eșantionul sunt studenti de anul II.
Figura Nr. 5.: Distribuția pe sex
Figura Nr. 6.: Distribuția pe ani de studii
Figura Nr.7.: Distribuția pe crit. de domiciliu 39,54% din intervievati sunt cazati in campusul ASEM, 34,88% locuiesc cu parintii iar16,27% din respondenti stau in chirie sau locuiesc la apartament fara parinti. Concluzii Din rezultatele studiului putem conchide ca din cele doua cantine ale ASEM cel mai bine se pozitioneaza cantina din blocul B. Cu toate acestea studentii manaca rar la cantinele universitatii si ca alternativa prefera cantina din incinta Curtii Supreme. Chiar dacă suntem deacord cu gândul ca fiecare are gusturile și preferințele nutritive, totuși datele studiului demonstrează că studenții frecventează, cu părere de rău “De câteva ori pe lună sau mai rar” în proporție de 67,44% cantinele din cadrul blocurilor “A” și “B”. Tot aici majoritatea care se alimentează la cantinele ASEM califică bucatele servite drept “ok” sau “mai puțin bune”.Este de înțeles faptul că drept alternativă de alimentație studenții aleg magazinele din apropiere sau bucătăria din incinta CSJ, destul de probabil pe motiv ca atitudinea angajatilor cantinelor ASEM este inadecvata servirii clientilor, în topul răspunsurilor aflăndu-se “Cozile mari pentru a face comanda”, apoi “Grăbesc studenții”, și “Vorbesc pe ton ridicat”. Nu putem trece nici peste cei 20,93% de studenți care afirmă ca sunt indignați de faptul ca se face ordine de către personalul responsabil în timpul servirii bucatelor. Ne bucură faptul că 81,39% dintre studenți consideră drept “ok” prețul plătit pentru bucatele servite în cantinele blocurilor A și B. Totuși în condițiile actuale este necesar de atras o atenție sporită managementului acestor două cantini universitare, astfel încât calitatea bucatelor pregătite sa crească, să se elimine discrepanțele de preț dintre cantine, personalul să-și îndeplinească atribuțiile întocmai, de o maniera amabila și ospitalier.Sperăm că schimbările interioare, vor crește încrederea studenților față de bucătăriile locale, astfel încât să frecventeze mai des cantinele, să se alimenteze corect, la timp, la preț accesibil și cu pofta mare!p.s. Recomandam administratiei cantineleor ASEM si administratiei ASEM sa isi revizuiasca atitudinea fata de consumatori, or aceasta va garanta un flux mai mare de clienti si o eficienta mai mare in utlizarea banului public.Daca sunteti la ASEM si vreti sa luati masa cantina din blocul B este preferabila celi din blocul A.
In perioada 7 februarie 1 martie, impreuna cu studentii de anul II, specializarea BA, am realizat o serie de cercetari. Subiectele cercetarilor au fost propuse de catre studenti iar rolul meu a fost sa-i asist in formularea obiectivelor, ipotezelor si in modalitatea de utilizare a metodelor si tehnicilor de scalare. Tin sa mentionez ca: formularea problemei cercetarii, obiectivelor si ipotezelor si a chestionarului au fost efectuate pe parcursul unei singure perechi. Colectarea si prelucrarea rezultatelor a durat 7 zile. Desi marimea esantionului pentru fiecare cercetare a foste de 100+ respondenti iar marja de eroare nu a fost calculata rezultatele cercetarii prezinta niste tendinte deloc neglijabile.Voi publica cercetarile in ordinea in care au fost executate si va rog sa comentati rezultatele.Cercetarea Nr3.Studiul perceptiei nivelului calitatii activitatii cantinelor din cadrul ASEM. Din numărul total de respondenți 67,44% se alimentează cu frecvența de câteva ori pe lună la cantinele din cadrul ASEM.
Figura Nr. 1.: Frecvența vizitelor studenților la cantinele ASE (exprimat în % ) Ne-a surprins gradul extrem de scazut de alimentare a studentilor la cantinele din cadrul ASEM, in continuare vom elucida si motivele.Observăm că majoritatea celor care au gustat bucatele care se prepara la cantinele din incinta ASEM au afirmat ca apreciaza negativ oferta din meniu calificand pozitiile din meniu drept fiind "mai putin gustoase". Respondentii care au apreciat meniul de la ambele cantine drept "oribil", sunt, in exclusivitate, respondenti de sex feminin, 4% unii din acesti respondeți afirmă că au găsit chiar si obiecte străine in bucatele servite. Tot aici 12% din respondentii care apreciaza negativ meniul cantinelor ASEM, consideră prețul plătit drept fiind „ok”, iar alte 12% consideră că prețul este „inalt”.
Figura Nr. 2.: Nivelul perceperii meniurilor de către studenti la cantinele din blocurile A si B (exprimat in % )2,32% din respondenti consodera meniul din cantina A drept fiind unul foarte gustos, de mentionat ca, cantina din blocul B nu a luat nici un punct la capitolul meniu foarte gustos. De cealalta parte sunt mai mullti cu 2%, respondenti care afirma ca meniul cantinei din blocul B este gustos(13,95) in comparatie cu 11,62% ,aprecieri de acelasi nivel pentru cantina din blocul A.Cei din tabăra ce consideră meniul oferit de cantina drept „foarte gustos”, sunt de sex masculin, care locuiesc in campusul universitar și la gazdă. Tot aceștia afirmă că prețurile percepute de cantinele universitare sunt “ok”, dar in același timp merg la “magazinele din apropiere” atunci când nu vizitează cantinele locale. Per ansamblu putem concluziona ca meniul din blocul A are pozitii, care de catre unii studenti pot sa fie apreciate cu calificativul foarte bune, iar cantina din blocul B este pe gustul majoritatii studentilor si este mai "ok" decat cel de la cantina din blocul A.
Figura Nr. 3.: Opinia respondenților privind atitudinea personalului cantinelor blocurilor univerisatre A și B (exprimat in % din nr total)Din graficul de mai sus putem observa ca personalul cantinei din blocul B nu are nici o apreciere la capitolul atitudine "foarte rea" si pe ansamblu atitudinea personalului cantinei din blocul B este apreciata drept fiind mai buna decat a personalului cantinei din blocul A.Este de menționat faptul că cei 11% din intervievatii ce consideră atitudinea bucătarilor drept rea și foarte rea, in alternativa alimentației zilnice dau preferința cantinei din incinta Curții Supreme de Justiție.38% din intervieivati sunt de părearea că, cozile din cadrul cantinelor universitare, sunt prea mari, comenzile se procesează greu, iar 16% sustin că personalul lipsește des si se intampla sa nu aiba cine procesa comenzile.
Figura Nr. 4.: Elemetele care deranjeaza cel mai mult vizitatorii cantinelor universitare(exprimat in %)Putem intui ca printre cauzele cozilor interminabile la cantinele din incinta ASEM este si absenta deasa a personalului de la post ceea ce si conditioneaza aparitia cozii.Printre alte elemente care deranjeaza clientii cantinelor ASEM se numara si faptul ca personalul cantinelor isi permite sa vorbeasca pe un ton ridicat si obisnuieste sa faca curat in sala in timp ce clientii iau masa, fapt ce incomodeaza enorm.Datele demografice pe intreg setul de respondenți arată o distribuție echilibrată din punct de vedere a sexului, astfel s-au implicat 42,85% barbați și 58,13% femei. Din cei intervievati 7% sunt boboci, 16% din anul III de studii si 76,74% din intreg eșantionul sunt studenti de anul II.
Figura Nr. 5.: Distribuția pe sex
Figura Nr. 6.: Distribuția pe ani de studii
Figura Nr.7.: Distribuția pe crit. de domiciliu 39,54% din intervievati sunt cazati in campusul ASEM, 34,88% locuiesc cu parintii iar16,27% din respondenti stau in chirie sau locuiesc la apartament fara parinti. Concluzii Din rezultatele studiului putem conchide ca din cele doua cantine ale ASEM cel mai bine se pozitioneaza cantina din blocul B. Cu toate acestea studentii manaca rar la cantinele universitatii si ca alternativa prefera cantina din incinta Curtii Supreme. Chiar dacă suntem deacord cu gândul ca fiecare are gusturile și preferințele nutritive, totuși datele studiului demonstrează că studenții frecventează, cu părere de rău “De câteva ori pe lună sau mai rar” în proporție de 67,44% cantinele din cadrul blocurilor “A” și “B”. Tot aici majoritatea care se alimentează la cantinele ASEM califică bucatele servite drept “ok” sau “mai puțin bune”.Este de înțeles faptul că drept alternativă de alimentație studenții aleg magazinele din apropiere sau bucătăria din incinta CSJ, destul de probabil pe motiv ca atitudinea angajatilor cantinelor ASEM este inadecvata servirii clientilor, în topul răspunsurilor aflăndu-se “Cozile mari pentru a face comanda”, apoi “Grăbesc studenții”, și “Vorbesc pe ton ridicat”. Nu putem trece nici peste cei 20,93% de studenți care afirmă ca sunt indignați de faptul ca se face ordine de către personalul responsabil în timpul servirii bucatelor. Ne bucură faptul că 81,39% dintre studenți consideră drept “ok” prețul plătit pentru bucatele servite în cantinele blocurilor A și B. Totuși în condițiile actuale este necesar de atras o atenție sporită managementului acestor două cantini universitare, astfel încât calitatea bucatelor pregătite sa crească, să se elimine discrepanțele de preț dintre cantine, personalul să-și îndeplinească atribuțiile întocmai, de o maniera amabila și ospitalier.Sperăm că schimbările interioare, vor crește încrederea studenților față de bucătăriile locale, astfel încât să frecventeze mai des cantinele, să se alimenteze corect, la timp, la preț accesibil și cu pofta mare!p.s. Recomandam administratiei cantineleor ASEM si administratiei ASEM sa isi revizuiasca atitudinea fata de consumatori, or aceasta va garanta un flux mai mare de clienti si o eficienta mai mare in utlizarea banului public.Daca sunteti la ASEM si vreti sa luati masa cantina din blocul B este preferabila celi din blocul A.
Studiul incadrarii tinerilor in campul muncii
In perioada 7 februarie 1 martie, impreuna cu studentii de anul II, specializarea BA, am realizat o serie de cercetari. Subiectele cercetarilor au fost propuse de catre studenti iar rolul meu a fost sa-i asist in formularea obiectivelor, ipotezelor si in modalitatea de utilizare a metodelor si tehnicilor de scalare. Tin sa mentionez ca: formularea problemei cercetarii, obiectivelor si ipotezelor si a chestionarului au fost efectuate pe parcursul unei singure perechi. Colectarea si prelucrarea rezultatelor a durat 7 zile. Desi marimea esantionului pentru fiecare cercetare a foste de 100+ respondenti iar marja de eroare nu a fost calculata rezultatele cercetarii prezinta niste tendinte deloc neglijabile.Voi publica cercetarile in ordinea in care au fost executate si va rog sa comentati rezultatele. Cercetarea Nr2.Continui publicarea cercetarilor de marketing realizate de studenti si va propun rezultatele cercetarii realizate de studentii BA 101. Problema cercetata de ei a fost: "Studiul incadrarii tinerilor in campul muncii". Obiectivele cercetarii au fost: identificarea gradului de angajare a tinerilor in campul muncii, indentificarea intentiei tinerilor de a ramane in tara dupa finisarea studiilor si stabilirea asteptarilor tinerilor in ceea ce priveste salariul care i-ar determina sa ramana in tara dupa finisarea studiilor.
Analizind rezultatele obtinute in urma prelucrarii chestionarelor putem observa ca majoritatea studentilor nu sunt angajati in campul muncii, respondentii de sex masculin sunt angajati in proportie de 34,15%, fata de respondentii de sex feminin , care sunt incadrate in cimpul muncii in proportie de 19,5% .
Figura nr 1In cazul barbatilor cele mai frecvente locuri de munca sunt “servicii (altele decat cele indicate in grafic)” cu 12,20% si “servicii restaurant” cu 9,76% . Si femeile sunt incadrate in “servicii (altele)” cu o pondere de 7,3% din numarul total de respondenti de sex feminin interogate..png)
figura nr 2Figura de mai sus descrie rezultatele obtinute la intervievarea respondentilor despre intentia lor de a se angaja. Astfel din numaurl total de respondenti intervievati 50% sunt in cautarea unui loc de lucrul. Respondentii de sex feminin in proportie de 53,7% sunt in cautarea unui loc de lucru conform preferintelor ilustrate in graficul de mai sus. Respondentii de sex masculin sunt in cautarea unui loc de munca in proportie de 43,9% iar preferintele de angajare a acestora sunt ilustrate in acelasi grafic..png)
Figura nr. 3Un alt obiectiv al studiului a fost identificarea intentiei studentilor ciclulul licenta de a se angaja sau de a-si continua studiile. Conform rezultatelor obtinute respondentii de sex feminin sunt tentati se se incadreze in campul muncii decat sa-si continue studiile, in proportie mai mare decat respondentii de sex masculin, acestia din urma manifestand o inclinatie spre carte mai mare decat respondentii de sex feminin..png)
Figura nr. 4Intervievatii au mai fost intrebati daca vor sa ramana in tara sau sa plece peste hotare dupa ce finiseaza stgudiile. Rezultatele sunt dupa cum urmeaza: 39,02% din intervievatii de sex masculin au intentia sa plece peste hotare dupa finisarea studiilor si 58,5% din respondentii de sex feminin. Prin urmare fetele sunt mai predispuse sa plece peste hotare dupa finisarea studiilor. Pentru ca sa confirmam fenomenul in chestionar a mai fost elaborata o intrebare test cu modalitatea de scalare de tip Likert. Astfel intervievatii au fost intrebati daca sunt deacord cu afirmatia ca: Oricine se poate realiza cu usurinta in Republica Moldova. Astfel 43,9% din respondetii de sex feminin si 21,9% de sex masculin au raspuns ca nu sunt deacord cu aceasta afirmatie.La intrebare “ Pentru ce salariu minim ar ramine in RM sa lucreze am obtinut ca majoritate studentilor sunt gata sa ramina in tara pentru un salariu intre 6000-10000 (ceea ce presupune si mai mare). Din toti respondentii interogati , 81,9 % sunt de accord sa lucreze pentru un salariu inclus in intervalul de mai sus. Femeile sunt in proportie de 90,7 % gata sa lucreze pentru salariul dat, fata de barbati care doar in proportie de 73,17 % ar fi gata sa ramina in tara pentru salariul de mai sus. Astfel daca am reusi sa garantam tinerilor un salar de peste 6000 lei atunci am reusi sa temperam exodul fortei de munca active peste hotare. Consider ca avem ce invata din aceasta cercetare.
In perioada 7 februarie 1 martie, impreuna cu studentii de anul II, specializarea BA, am realizat o serie de cercetari. Subiectele cercetarilor au fost propuse de catre studenti iar rolul meu a fost sa-i asist in formularea obiectivelor, ipotezelor si in modalitatea de utilizare a metodelor si tehnicilor de scalare. Tin sa mentionez ca: formularea problemei cercetarii, obiectivelor si ipotezelor si a chestionarului au fost efectuate pe parcursul unei singure perechi. Colectarea si prelucrarea rezultatelor a durat 7 zile. Desi marimea esantionului pentru fiecare cercetare a foste de 100+ respondenti iar marja de eroare nu a fost calculata rezultatele cercetarii prezinta niste tendinte deloc neglijabile.Voi publica cercetarile in ordinea in care au fost executate si va rog sa comentati rezultatele. Cercetarea Nr2.Continui publicarea cercetarilor de marketing realizate de studenti si va propun rezultatele cercetarii realizate de studentii BA 101. Problema cercetata de ei a fost: "Studiul incadrarii tinerilor in campul muncii". Obiectivele cercetarii au fost: identificarea gradului de angajare a tinerilor in campul muncii, indentificarea intentiei tinerilor de a ramane in tara dupa finisarea studiilor si stabilirea asteptarilor tinerilor in ceea ce priveste salariul care i-ar determina sa ramana in tara dupa finisarea studiilor.
Analizind rezultatele obtinute in urma prelucrarii chestionarelor putem observa ca majoritatea studentilor nu sunt angajati in campul muncii, respondentii de sex masculin sunt angajati in proportie de 34,15%, fata de respondentii de sex feminin , care sunt incadrate in cimpul muncii in proportie de 19,5% .
Figura nr 1In cazul barbatilor cele mai frecvente locuri de munca sunt “servicii (altele decat cele indicate in grafic)” cu 12,20% si “servicii restaurant” cu 9,76% . Si femeile sunt incadrate in “servicii (altele)” cu o pondere de 7,3% din numarul total de respondenti de sex feminin interogate.
figura nr 2Figura de mai sus descrie rezultatele obtinute la intervievarea respondentilor despre intentia lor de a se angaja. Astfel din numaurl total de respondenti intervievati 50% sunt in cautarea unui loc de lucrul. Respondentii de sex feminin in proportie de 53,7% sunt in cautarea unui loc de lucru conform preferintelor ilustrate in graficul de mai sus. Respondentii de sex masculin sunt in cautarea unui loc de munca in proportie de 43,9% iar preferintele de angajare a acestora sunt ilustrate in acelasi grafic.
Figura nr. 3Un alt obiectiv al studiului a fost identificarea intentiei studentilor ciclulul licenta de a se angaja sau de a-si continua studiile. Conform rezultatelor obtinute respondentii de sex feminin sunt tentati se se incadreze in campul muncii decat sa-si continue studiile, in proportie mai mare decat respondentii de sex masculin, acestia din urma manifestand o inclinatie spre carte mai mare decat respondentii de sex feminin.
Figura nr. 4Intervievatii au mai fost intrebati daca vor sa ramana in tara sau sa plece peste hotare dupa ce finiseaza stgudiile. Rezultatele sunt dupa cum urmeaza: 39,02% din intervievatii de sex masculin au intentia sa plece peste hotare dupa finisarea studiilor si 58,5% din respondentii de sex feminin. Prin urmare fetele sunt mai predispuse sa plece peste hotare dupa finisarea studiilor. Pentru ca sa confirmam fenomenul in chestionar a mai fost elaborata o intrebare test cu modalitatea de scalare de tip Likert. Astfel intervievatii au fost intrebati daca sunt deacord cu afirmatia ca: Oricine se poate realiza cu usurinta in Republica Moldova. Astfel 43,9% din respondetii de sex feminin si 21,9% de sex masculin au raspuns ca nu sunt deacord cu aceasta afirmatie.La intrebare “ Pentru ce salariu minim ar ramine in RM sa lucreze am obtinut ca majoritate studentilor sunt gata sa ramina in tara pentru un salariu intre 6000-10000 (ceea ce presupune si mai mare). Din toti respondentii interogati , 81,9 % sunt de accord sa lucreze pentru un salariu inclus in intervalul de mai sus. Femeile sunt in proportie de 90,7 % gata sa lucreze pentru salariul dat, fata de barbati care doar in proportie de 73,17 % ar fi gata sa ramina in tara pentru salariul de mai sus. Astfel daca am reusi sa garantam tinerilor un salar de peste 6000 lei atunci am reusi sa temperam exodul fortei de munca active peste hotare. Consider ca avem ce invata din aceasta cercetare.
Interviu acordat portalului de stiri Bizmedia.
Recent numit şi omul fără chip, într-o carte-surpriză care a fost scoasă pe piaţă cu doar câteva zile înainte de alegerile prezidenţiale, Vladimir Putin a redevenit președintele Rusiei, obţinând victoria cu ajutorul unor promisiuni ce valorează sute de miliarde de dolari. Putin a reușit să obțină 64 la sută din voturi promițând bani pentru orice, de la rachete nucleare la grădinițe, ducând la dependența bugetului de prețurile petrolului mai mult decât oricând.Aspectul politic al Rusiei se va schimba totul şi în acelaşi timp nimic. Putin niciodată nu plecase de la putere. De pe postura de Prim-ministru V. Putin continua să controleze verticala puterii. Trebuie menţionat faptul că Putin a devenit mai matur şi actiunile sale vor fi mult mai inteligente şi inspirate decât până acum. V. Putin revine la Kremlin pentru o perioadă nu de 4 ani şi nici 6 ani ci pentru o perioada de 12 ani. Acest termen va constitui premiza pentru schimbări radicale, de sistem, în direcţia modernizării Rusiei pentru a o readuce la statutul de super putere. Vom fi martorii unei încercări de repoziţionare a Rusiei pe plan geopolitic şi economic, vom vedea un alt fel de Putin o alt fel de Rusie şi un alt spaţiu post-sovietic, a declarat pentru bizmedia analistul economic Vitalie Rapcea.Cu siguranţă vom asista şi la efectele politicii liderului de la Kremlin asupra R. Moldova, iar în acest caz multe din acţiuni vor depinde şi liderii politici de la Chişinău.În privinţa R. Moldova, este de aşteptat că se vor schimba accentele privind reglementarea conflictului transnistrean, în sensul în care Putin va încerca să forteze evenimentele în sprijinul regiunii separatiste, spune expertul în politologie Roman Mihăeş.R. Moldova va fi pusă iarăşi să aleagă între est şi vest, iar nedeterminarea va avea un preţ greu de suportat. Va fi o perioadă în care politica Moldovei se va expune testelor de rezistenţă şi de abilităţi.Dacă vom decide să acordăm prioritate pieţei U.E. vom fi pedepsiţi prin resurse energetice mai costisitoare. Dacă vom decide în favoarea Estului am putea pierde orice speranţă de integrare europeană. Daca vom decide în favoarea unei politici de “ţară neutră” vom ieşi perdanţi indiferent de politicile Kremlinului sau Bruxelului. Putin va fi mult mai hotărât şi mult mai incisiv în politica sa externă, vom fi nevoiţi să luăm decizii corecte, nu ne vom mai putea permite luxul unei politici externe nedeterminate, afirmă Vitalie Rapcea.Federaţia Rusă este cel mai mare şi important partener comercial al R. Moldova. Exportul şi importul de mărfuri cu Rusia a crescut în anul 2011 cu peste 54 la sută şi respectiv peste 40 la sută.Pe timpul preşedinţiei lui Putin, produsele agroalimentare şi vinurile moldoveneşti au fost supuse unor blocaje, şi au pierdut foarte mult din piaţa rusească. Există puţine şanse ca să fie demarcate proiecte mari de investiţii, ne comunică Roman Mihăeş.Vladimir Putin intenționează să creeze o uniune economică, pe modelul Uniunii Europene, care să reunească, în principal, fostele state din componenta Uniunii Sovietice. Iar dacă acest lucru va deveni realitate, întrega lume ar trebui să se “împrietenească” rapid cu noua structură, având în vedere că va deține o treime din rezerva mondială de gaze naturale, comentează revista americană Forbes.Ideea Uniunii Eurasiatice, așa cum a fost denumită, a fost adusă în discuție pentru prima dată în octombrie anul trecut de către premierul Vladimir Putin, mai ales în condițiile în care Rusia a încheiat acorduri de colaborare în domeniul comerțului cu unele dintre fostele republici sovietice (Armenia, R. Moldova, Ucraina, Kirgistan și Tadjikistan).Mă aştept la mişcări inteligente din partea administraţiei lui Putin şi mai exact consider că vom vedea concesii economice din partea Rusiei pentru Republicii Moldova. Aceste concesii vor avea drept scop creşterea gradului de dependenţă a economiei moldoveneşti de piaţa Estică. Nu exclud avansarea Rusiei în crearea uniunilor vamale cu fostele state member ale Uniunii Sovietice. Fezabilitatea unei Uniuni asiatice poate fi desluşită încă de acum. O eventuală integrare a Republicii Moldova în uniunea Euroasiatică se poate face mult mai rapid şi mai uşor şi este mult mai probabilă decât mult râvnita integrarerare europeană, declară Vitalie Rapcea.Roman Mihăeş susţine că este de aşteptat ca Putin să pună presiune pe R.M . pentru a se integra în Uniunea vamală şi Uniunea Eurasiatica. Insă U. Eurasiatică este deocamdată doar un proiect şi nu se ştie dacă va fi creat şi cum va arata. Iar R. Moldova trebuie să continue calea integrării în Uniunea Europeană.preluat de pe: http://bizmedia.md
Recent numit şi omul fără chip, într-o carte-surpriză care a fost scoasă pe piaţă cu doar câteva zile înainte de alegerile prezidenţiale, Vladimir Putin a redevenit președintele Rusiei, obţinând victoria cu ajutorul unor promisiuni ce valorează sute de miliarde de dolari. Putin a reușit să obțină 64 la sută din voturi promițând bani pentru orice, de la rachete nucleare la grădinițe, ducând la dependența bugetului de prețurile petrolului mai mult decât oricând.Aspectul politic al Rusiei se va schimba totul şi în acelaşi timp nimic. Putin niciodată nu plecase de la putere. De pe postura de Prim-ministru V. Putin continua să controleze verticala puterii. Trebuie menţionat faptul că Putin a devenit mai matur şi actiunile sale vor fi mult mai inteligente şi inspirate decât până acum. V. Putin revine la Kremlin pentru o perioadă nu de 4 ani şi nici 6 ani ci pentru o perioada de 12 ani. Acest termen va constitui premiza pentru schimbări radicale, de sistem, în direcţia modernizării Rusiei pentru a o readuce la statutul de super putere. Vom fi martorii unei încercări de repoziţionare a Rusiei pe plan geopolitic şi economic, vom vedea un alt fel de Putin o alt fel de Rusie şi un alt spaţiu post-sovietic, a declarat pentru bizmedia analistul economic Vitalie Rapcea.Cu siguranţă vom asista şi la efectele politicii liderului de la Kremlin asupra R. Moldova, iar în acest caz multe din acţiuni vor depinde şi liderii politici de la Chişinău.În privinţa R. Moldova, este de aşteptat că se vor schimba accentele privind reglementarea conflictului transnistrean, în sensul în care Putin va încerca să forteze evenimentele în sprijinul regiunii separatiste, spune expertul în politologie Roman Mihăeş.R. Moldova va fi pusă iarăşi să aleagă între est şi vest, iar nedeterminarea va avea un preţ greu de suportat. Va fi o perioadă în care politica Moldovei se va expune testelor de rezistenţă şi de abilităţi.Dacă vom decide să acordăm prioritate pieţei U.E. vom fi pedepsiţi prin resurse energetice mai costisitoare. Dacă vom decide în favoarea Estului am putea pierde orice speranţă de integrare europeană. Daca vom decide în favoarea unei politici de “ţară neutră” vom ieşi perdanţi indiferent de politicile Kremlinului sau Bruxelului. Putin va fi mult mai hotărât şi mult mai incisiv în politica sa externă, vom fi nevoiţi să luăm decizii corecte, nu ne vom mai putea permite luxul unei politici externe nedeterminate, afirmă Vitalie Rapcea.Federaţia Rusă este cel mai mare şi important partener comercial al R. Moldova. Exportul şi importul de mărfuri cu Rusia a crescut în anul 2011 cu peste 54 la sută şi respectiv peste 40 la sută.Pe timpul preşedinţiei lui Putin, produsele agroalimentare şi vinurile moldoveneşti au fost supuse unor blocaje, şi au pierdut foarte mult din piaţa rusească. Există puţine şanse ca să fie demarcate proiecte mari de investiţii, ne comunică Roman Mihăeş.Vladimir Putin intenționează să creeze o uniune economică, pe modelul Uniunii Europene, care să reunească, în principal, fostele state din componenta Uniunii Sovietice. Iar dacă acest lucru va deveni realitate, întrega lume ar trebui să se “împrietenească” rapid cu noua structură, având în vedere că va deține o treime din rezerva mondială de gaze naturale, comentează revista americană Forbes.Ideea Uniunii Eurasiatice, așa cum a fost denumită, a fost adusă în discuție pentru prima dată în octombrie anul trecut de către premierul Vladimir Putin, mai ales în condițiile în care Rusia a încheiat acorduri de colaborare în domeniul comerțului cu unele dintre fostele republici sovietice (Armenia, R. Moldova, Ucraina, Kirgistan și Tadjikistan).Mă aştept la mişcări inteligente din partea administraţiei lui Putin şi mai exact consider că vom vedea concesii economice din partea Rusiei pentru Republicii Moldova. Aceste concesii vor avea drept scop creşterea gradului de dependenţă a economiei moldoveneşti de piaţa Estică. Nu exclud avansarea Rusiei în crearea uniunilor vamale cu fostele state member ale Uniunii Sovietice. Fezabilitatea unei Uniuni asiatice poate fi desluşită încă de acum. O eventuală integrare a Republicii Moldova în uniunea Euroasiatică se poate face mult mai rapid şi mai uşor şi este mult mai probabilă decât mult râvnita integrarerare europeană, declară Vitalie Rapcea.Roman Mihăeş susţine că este de aşteptat ca Putin să pună presiune pe R.M . pentru a se integra în Uniunea vamală şi Uniunea Eurasiatica. Insă U. Eurasiatică este deocamdată doar un proiect şi nu se ştie dacă va fi creat şi cum va arata. Iar R. Moldova trebuie să continue calea integrării în Uniunea Europeană.preluat de pe: http://bizmedia.md
Cit de fericiti se simt moldovenii?
In perioada 7 februarie 1 martie, impreuna cu studentii de anul II, specializarea BA, am realizat o serie de cercetari. Subiectele cercetarilor au fost propuse de catre studenti iar rolul meu a fost sa-i asist in formularea obiectivelor, ipotezelor si in modalitatea de utilizare a metodelor si tehnicilor de scalare. Tin sa mentionez ca: formularea problemei cercetarii, obiectivelor si ipotezelor si a chestionarului au fost efectuate pe parcursul unei singure perechi. Colectarea si prelucrarea rezultatelor a durat 7 zile. Desi marimea esantionului pentru fiecare cercetare a foste de 100+ respondenti iar marja de eroare nu a fost calculata rezultatele cercetarii prezinta niste tendinte deloc neglijabile. Voi publica cercetarile in ordinea in care au fost executate si va rog sa comentati rezultatele.Cercetarea Nr 1.problema: Identificarea gradului de fericire a cetatenilor Republicii Moldova (pe plan economic social si politic).gradul de fericire a fost studiata pe mai multe paliere: pe nivelul economic (s-a studiat cat de satisfacuti sunt respondentii de venitul pa care-l au), la nivel social (s-a studiat daca respondentilor le sunt respectate drepturile), la nivel politic (s-a studiat daca respondentii sunt satisfacuti de componenta politica din tara). Chestionarul utiliza mai multe metode si tehnici de scalare gen: Likert, Staple, diferentiala semantica, scala nominala, scala interval e.t.c. Chestionarul propus spre completare arata in felul urmator:
rezultatele cercetariiDin cei care au raspuns la chestionar femei au fost – 54%, barbati - 46%
Distributia respondentilor functie de varsta:.png)
Si dupa mediul de trai :
Intrebarile filtru de mai sus refecta o distributie a membrilor esantionului asemanatoare cu distributia populatiei Republicii Moldova pe medii de trai sex si varsta.Sumele cheltuite de cei intervievati pe saptamaina arata cam asa::
La intrebarea “Cum percepeti venitul Dvs. ?” am obtinut urmatorul rezultat :
Preturile la produsele alimentare si utilitati sunt percepute in felul urmator:
La intrebarea despre respectarea drepturilor, persoanele au raspuns in felul urmator :.png)
Iar la intrebarea cum sunt satisfacuti respondentii de situatia politica din tara, portretul arata astfel :.png)
.png)
In concluzie putem spune ca cetatenii RM sunt nefericiti pe plan material afirmind circa 48 % din mediul rural si 32% din mediu urban ca veniturile sunt mici si 33 % au afirmat ca sunt satisfacatoare si foarte putini ca sunt mari doar 2-4%, iar preturile fiind percepute de majoritatea ca fiind mari si foarte mari. Pe plan familial moldovenii nostri se considera fericiti, astfel incit media inregistrata la aceasta intrebare este +4 puncte din +5 posibile. Referitor la gradul de fericire la nivel social desi circa 45% au afirmat ca li se respecta partial drepturile, doar 2 % spun ca drepturile sunt respectate in totalitate, 36 la suta au afirmat ca drepturile aproape ca nu sunt respectate, 8% au afirmat ca drepturile lor nu sunt respectate deloc, deci putem concluziona ca cetatenii RM sunt doar partial fericiti la nivel social. Reesind din afirmatiile cetatenilor RM precum ca sunt foarte nesatisfacuti si nesatisfacuti cu situatia politica actuala in tara putem spune ca sunt nefericiti la nivel politic. La intrebarea daca sunt deacord cu modificarea constitutie ca alternativa pentru alegerea presedintelui 22% au raspuns ca nici nu au auzit de o astfel de optiune, majoritatea din acestia fiind din mediul urban, 26 % spun ca nu sunt deacord cu modificarea constitutiei si 52% au afirmat ca sunt deacord cu modificarea constitutiei majoritatea fiind din mediul urban. Din cei intervievati 42% au studii superioare, 41% sunt cu studii medii, 13% cu studii medii incomplete si 4% fara studii.p.s. Daca maine ar avea loc alegerile 40% din voturi ar fi acumulate de PLDM.
In perioada 7 februarie 1 martie, impreuna cu studentii de anul II, specializarea BA, am realizat o serie de cercetari. Subiectele cercetarilor au fost propuse de catre studenti iar rolul meu a fost sa-i asist in formularea obiectivelor, ipotezelor si in modalitatea de utilizare a metodelor si tehnicilor de scalare. Tin sa mentionez ca: formularea problemei cercetarii, obiectivelor si ipotezelor si a chestionarului au fost efectuate pe parcursul unei singure perechi. Colectarea si prelucrarea rezultatelor a durat 7 zile. Desi marimea esantionului pentru fiecare cercetare a foste de 100+ respondenti iar marja de eroare nu a fost calculata rezultatele cercetarii prezinta niste tendinte deloc neglijabile. Voi publica cercetarile in ordinea in care au fost executate si va rog sa comentati rezultatele.Cercetarea Nr 1.problema: Identificarea gradului de fericire a cetatenilor Republicii Moldova (pe plan economic social si politic).gradul de fericire a fost studiata pe mai multe paliere: pe nivelul economic (s-a studiat cat de satisfacuti sunt respondentii de venitul pa care-l au), la nivel social (s-a studiat daca respondentilor le sunt respectate drepturile), la nivel politic (s-a studiat daca respondentii sunt satisfacuti de componenta politica din tara). Chestionarul utiliza mai multe metode si tehnici de scalare gen: Likert, Staple, diferentiala semantica, scala nominala, scala interval e.t.c. Chestionarul propus spre completare arata in felul urmator:
rezultatele cercetariiDin cei care au raspuns la chestionar femei au fost – 54%, barbati - 46%
Distributia respondentilor functie de varsta:
Si dupa mediul de trai :
Intrebarile filtru de mai sus refecta o distributie a membrilor esantionului asemanatoare cu distributia populatiei Republicii Moldova pe medii de trai sex si varsta.Sumele cheltuite de cei intervievati pe saptamaina arata cam asa::
La intrebarea “Cum percepeti venitul Dvs. ?” am obtinut urmatorul rezultat :
Preturile la produsele alimentare si utilitati sunt percepute in felul urmator:
La intrebarea despre respectarea drepturilor, persoanele au raspuns in felul urmator :
Iar la intrebarea cum sunt satisfacuti respondentii de situatia politica din tara, portretul arata astfel :
In concluzie putem spune ca cetatenii RM sunt nefericiti pe plan material afirmind circa 48 % din mediul rural si 32% din mediu urban ca veniturile sunt mici si 33 % au afirmat ca sunt satisfacatoare si foarte putini ca sunt mari doar 2-4%, iar preturile fiind percepute de majoritatea ca fiind mari si foarte mari. Pe plan familial moldovenii nostri se considera fericiti, astfel incit media inregistrata la aceasta intrebare este +4 puncte din +5 posibile. Referitor la gradul de fericire la nivel social desi circa 45% au afirmat ca li se respecta partial drepturile, doar 2 % spun ca drepturile sunt respectate in totalitate, 36 la suta au afirmat ca drepturile aproape ca nu sunt respectate, 8% au afirmat ca drepturile lor nu sunt respectate deloc, deci putem concluziona ca cetatenii RM sunt doar partial fericiti la nivel social. Reesind din afirmatiile cetatenilor RM precum ca sunt foarte nesatisfacuti si nesatisfacuti cu situatia politica actuala in tara putem spune ca sunt nefericiti la nivel politic. La intrebarea daca sunt deacord cu modificarea constitutie ca alternativa pentru alegerea presedintelui 22% au raspuns ca nici nu au auzit de o astfel de optiune, majoritatea din acestia fiind din mediul urban, 26 % spun ca nu sunt deacord cu modificarea constitutiei si 52% au afirmat ca sunt deacord cu modificarea constitutiei majoritatea fiind din mediul urban. Din cei intervievati 42% au studii superioare, 41% sunt cu studii medii, 13% cu studii medii incomplete si 4% fara studii.p.s. Daca maine ar avea loc alegerile 40% din voturi ar fi acumulate de PLDM.
Rezultatele pentru reusita curenta Logistica, specializarea Achizitii
Rezultatele pentru reusita curenta Logistica, specializarea AchizitiiComentati rezultatele in rubrica pentru comentarii. Nume prenume Nota Bacaliuc Tatiana 7 Bulat Daniela 10 Deleu Diana 9 Galin Valeria 10 Ghenciu Ana-Maria 10 Gherciu Elena 10 Glijin Alexandru 7 Lazarenco Zorina 9 Magaleas Silvia 8 Peiu Veaceslav 7 Rusu Ana 7 Scortescu Victor 8 Topala Tatiana 10 Taralunga Lucia 6 Tarus Andrei 10 Chitan Ecaterina 10 
Euro, Dolar, Leu si Criza Mondiala.
Daca aveti probleme cu vizualizarea acestui material atunci faceti click aici
De ce cade euro?
Foarte multa lume se intreaba ce se intampla cu euro? De ce cade si de ce creste euro si pana unde va ajunge?In primul rand sa exploatam motivele fluctuatiilor. Printre cauzele ce stau la baza fluctuatiilor majore ale monedelor se numara:1. Initiativele guvernelor de modificare a ratei dobanzii la obligatiuni pe termen scurt mediu sau lung. 2. Initiativele de emisiune a unor cantitati mari de obligatiuni pentru acumularea capitalului necesar.3. Inrautatirea raitngului suveran sau a raitingului celor mai mari corporatii si institutii financiare dintr-o anume tara.4. Situatii de forta majora ce duc la blocaje ale activitatii economico-financiare ale instutiilor importante dintr-o tara.5. Efectul dominoului - statele natiuni sunt interconectate prin corporații și institutii economico-financiare, inrautatirea situatie la o institutie economico-financiara, criza se poate perpetua la alte institutii si in ultima instianta la statele natiuni.6. Alte situatiiEste importanta identificarea cauzelor care stau la baza fluctuatiei valutare.Astfel la baza deprecierii euro din primele zile ale lunii ianuarie stau urmatoarele cauze: deprecierea raitingului Frantei de la AAA la AA+; si scaderea ratei dobanzii pentru obligatiunile pe termen scurt ale Italiei si cresterea ratei dobanzii pentru obligatiunile italiene pe termen lung.Incepand cu data de 15 a lunii ianuarie trendul s-a schibat si am inceput o noua crestere a euro. Desi cresterea este una prudenta cu oscilatii zilnice mici, este totusi o reabilitare a cursului euro in raport cu dolarul american.Euro devine din nou atractiv odata cu restructurarea datoriei publice a Greciei si odata cu initiativele guvernului lui Lucas Papademos de a refinanta datoria publica printr-o noua emisiune de obligatiuni pe termen lung cu o rata a dobanzii atractiva.Daca U.E. nu itreprinde miscari majore pe piata obligatiunilor si nu apare nici una din cele 6 situatii enumarate mai sus asta nu inseamna ca, paritatea euro vs dolar va ramane intacta.Modificarea status-quo-ului pe piata SUA poate duce in mod inevitabil la modificarea valorii euro in raport cu dolarul. Analiza se complica daca simultan pe ambele piete au loc modificari. Schema se complica si mai mult daca modficarile au loc pe alte piete cu efect de repercusiune si pe pietele UE si SUA. Daca e sa luam in calcul toate aceste fenomene indeletnicirea cu prognozele ale diferitor analisti este una foarte subiectiva si trebuie filtrata foarte minutios.Situatia de criza se caracterizeaza prin agonia investitorilor, capitalul poate sa migreze de la o tara la alta si de la un activ la altul chiar si la o modificare nesemnificativa ale uneia din cel 6 situatii enumerate mai sus. Deaceea nu exclud posibilitatea unor fluctuatii mari ale valorii euro si dolarului si nu numai.Important e sa nu intram in panica si sa nu umblam reschimband moneda de tezaurizare de la o zi la alta or asta avantajeaza doar pe cei care traiesc din schimb valutar.
Foarte multa lume se intreaba ce se intampla cu euro? De ce cade si de ce creste euro si pana unde va ajunge?In primul rand sa exploatam motivele fluctuatiilor. Printre cauzele ce stau la baza fluctuatiilor majore ale monedelor se numara:1. Initiativele guvernelor de modificare a ratei dobanzii la obligatiuni pe termen scurt mediu sau lung. 2. Initiativele de emisiune a unor cantitati mari de obligatiuni pentru acumularea capitalului necesar.3. Inrautatirea raitngului suveran sau a raitingului celor mai mari corporatii si institutii financiare dintr-o anume tara.4. Situatii de forta majora ce duc la blocaje ale activitatii economico-financiare ale instutiilor importante dintr-o tara.5. Efectul dominoului - statele natiuni sunt interconectate prin corporații și institutii economico-financiare, inrautatirea situatie la o institutie economico-financiara, criza se poate perpetua la alte institutii si in ultima instianta la statele natiuni.6. Alte situatiiEste importanta identificarea cauzelor care stau la baza fluctuatiei valutare.Astfel la baza deprecierii euro din primele zile ale lunii ianuarie stau urmatoarele cauze: deprecierea raitingului Frantei de la AAA la AA+; si scaderea ratei dobanzii pentru obligatiunile pe termen scurt ale Italiei si cresterea ratei dobanzii pentru obligatiunile italiene pe termen lung.Incepand cu data de 15 a lunii ianuarie trendul s-a schibat si am inceput o noua crestere a euro. Desi cresterea este una prudenta cu oscilatii zilnice mici, este totusi o reabilitare a cursului euro in raport cu dolarul american.Euro devine din nou atractiv odata cu restructurarea datoriei publice a Greciei si odata cu initiativele guvernului lui Lucas Papademos de a refinanta datoria publica printr-o noua emisiune de obligatiuni pe termen lung cu o rata a dobanzii atractiva.Daca U.E. nu itreprinde miscari majore pe piata obligatiunilor si nu apare nici una din cele 6 situatii enumarate mai sus asta nu inseamna ca, paritatea euro vs dolar va ramane intacta.Modificarea status-quo-ului pe piata SUA poate duce in mod inevitabil la modificarea valorii euro in raport cu dolarul. Analiza se complica daca simultan pe ambele piete au loc modificari. Schema se complica si mai mult daca modficarile au loc pe alte piete cu efect de repercusiune si pe pietele UE si SUA. Daca e sa luam in calcul toate aceste fenomene indeletnicirea cu prognozele ale diferitor analisti este una foarte subiectiva si trebuie filtrata foarte minutios.Situatia de criza se caracterizeaza prin agonia investitorilor, capitalul poate sa migreze de la o tara la alta si de la un activ la altul chiar si la o modificare nesemnificativa ale uneia din cel 6 situatii enumerate mai sus. Deaceea nu exclud posibilitatea unor fluctuatii mari ale valorii euro si dolarului si nu numai.Important e sa nu intram in panica si sa nu umblam reschimband moneda de tezaurizare de la o zi la alta or asta avantajeaza doar pe cei care traiesc din schimb valutar.
Buget cu miros de gaze de esapament, evaziune fiscala si naftalina.
An nou buget deja invechit moral. Porteretul de ansablu al bugetului nu s-a modificat. In termeni absoluti avem o crestere a veniturilor si cheltuielilor in termen relativi, calitativi schimbarile sunt mult prea nesemnificative.Astfel la capitolul: principale venituri la buget nu reusim nici in 2012 sa restaratam cel de-al doilea motor al economiei care este sectorul real. Asa se face ca 45,4% din peste 21,3 miliarde lei sunt venituri din TVA platit la marfurile importate. Daca importurile vor continua sa creasca vor creste si veniturile din TVA platit pentru marfurile importate.Toata problema e ca, atunci cand importam produse noi, de fapt, sustinem economiile tarilor din care importam. Plata noastra pentru marfurile importate vine sa creeze locuri de munca, sa asigure cu pensii locuitorii din tarile surse ale importurilor noastre. Daca e sa gandim in prisma costului de oportunitatea tabloul devine foarte sumbru.6,5% din veniturile preconizate pentru 2012 sunt din proiecte finantate din surse externe. Cumulat aceste doua componente formeaza mai mult de jumatate din veniturile estimate. Doar 16% din veniturile bugetului pentru 2012 sunt preconizate sa vina din TVA pentru marfurile, produsele si serviciile prestate pe teritoriul Republicii Moldova.La capitolul venituri se mai daoga si accizele care nu vor conditiona o crestere a incasarilor ci mai curand o diminuare a acestora. Cresterea taxei pentru devamare nu va conditiona o crestere a consumului de autoturisme noi ci mai curand va alimenta o crestere a pretului pentru autoturismele second hand. Vom vedea pe strazile moldovei tot mai multe masini vechi, si cu numere de inmatriculare straine sau cel putin transnistrene. In rezultat are de pierdut bugetul, ecologia si consumatorul. Drept solutie as propune o taxa pentru devamare progresiva, invers proportionala cu vechimea autoturismului importat dar si taxe de drum si inspectie tehnica, e.t.c., mai mici pentru autoturisme noi decat pentru cele vechi.Drept rezultat am avea mai multe masini noi, un mediu mai curat, oraseni fericiti si masini second hand ieftine. Solutia prevazuta in politica bugetar fiscala pentru 2012 este exact pe dos. Rezultatele nu se vor lasa prea mult asteptate, chiar din primele luni ale lui 2012 vom fi martorii unor scaderi spectaculoase ale importurilor de autoturisme in Republica Moldova.Marirea accizelor pentru produsele petroliere si gaz lichefiat vor incuraja si mai mult vanzarea acestor produse la negru fara cec, direct din cisterne s.a.m.d. Ceea ce vom observa va fi o scadere a consumului de produse petroliere si gaz lichefiat, si asta nu pentru ca se va reduce consumul ci mai curand pentru ca petrolistii vor creste cantitatea vanduta fara acte. In ultima instanta in loc de venituri mai mari la buget am putea avea venituri chiar mai mici.Si la capitolul cheltuieli bugetul pentru 2012 arata mult prea sumbru cu iz de naftalina chiar. La capitolul cheltuieli prioritatile sunt puse dupa cum urmeaza: Asigurarea sociala 17.8%, ocrotirea sanatatii 12.3, invatamant 10.3. Prioritatea noastra sunt bolnavii, batranii si copiii. Copii sunt de 3 ori mai neinsemnati in raport cu batranii si bolnavii. Cheltuieli majore in domenii gen dezvolaterea mediului de afaceri, cresterea calitatii vietii, infrastructurii nu sunt semnificative, prioritari sunt pensionarii cu cea mai mare cota de cheltuieli din proiectul bugetului pentru 2012. Cu toate ca deficitul bugetar a devenit mai mic de la 1,9 la 0.9% (797 milioane) din PIB daca e sa analizam din conceptie moderna atunci nici acesta nu e neaparat un lucru bun. Pentru ca daca veniturile bugetare ne ajung doar pentru supravietuirea institutiilor statului si a sectorului bugetar atunci deficitul finantat din surse straine sau din emisiuni de hartii de valoare ar putea fi utilizat pentru investitii.Cele mai dezvoltate state din lume au deficitele cele mai mari, atat deficite bugetare, cat si deficite la balanta de plati, noi insa mergem pe zicala moldoveneasca – sarac da curat (curat oare?)Cam pe de-a-ndoasele sunt toate in tara asta.P.S. Pentru 2012 se preconizeaza o crestere a PIB de 4% si o crestere a indicelui preturilor de consum de 6,5%, deci ne asteapta o contractie de 2,5%.
An nou buget deja invechit moral. Porteretul de ansablu al bugetului nu s-a modificat. In termeni absoluti avem o crestere a veniturilor si cheltuielilor in termen relativi, calitativi schimbarile sunt mult prea nesemnificative.Astfel la capitolul: principale venituri la buget nu reusim nici in 2012 sa restaratam cel de-al doilea motor al economiei care este sectorul real. Asa se face ca 45,4% din peste 21,3 miliarde lei sunt venituri din TVA platit la marfurile importate. Daca importurile vor continua sa creasca vor creste si veniturile din TVA platit pentru marfurile importate.Toata problema e ca, atunci cand importam produse noi, de fapt, sustinem economiile tarilor din care importam. Plata noastra pentru marfurile importate vine sa creeze locuri de munca, sa asigure cu pensii locuitorii din tarile surse ale importurilor noastre. Daca e sa gandim in prisma costului de oportunitatea tabloul devine foarte sumbru.6,5% din veniturile preconizate pentru 2012 sunt din proiecte finantate din surse externe. Cumulat aceste doua componente formeaza mai mult de jumatate din veniturile estimate. Doar 16% din veniturile bugetului pentru 2012 sunt preconizate sa vina din TVA pentru marfurile, produsele si serviciile prestate pe teritoriul Republicii Moldova.La capitolul venituri se mai daoga si accizele care nu vor conditiona o crestere a incasarilor ci mai curand o diminuare a acestora. Cresterea taxei pentru devamare nu va conditiona o crestere a consumului de autoturisme noi ci mai curand va alimenta o crestere a pretului pentru autoturismele second hand. Vom vedea pe strazile moldovei tot mai multe masini vechi, si cu numere de inmatriculare straine sau cel putin transnistrene. In rezultat are de pierdut bugetul, ecologia si consumatorul. Drept solutie as propune o taxa pentru devamare progresiva, invers proportionala cu vechimea autoturismului importat dar si taxe de drum si inspectie tehnica, e.t.c., mai mici pentru autoturisme noi decat pentru cele vechi.Drept rezultat am avea mai multe masini noi, un mediu mai curat, oraseni fericiti si masini second hand ieftine. Solutia prevazuta in politica bugetar fiscala pentru 2012 este exact pe dos. Rezultatele nu se vor lasa prea mult asteptate, chiar din primele luni ale lui 2012 vom fi martorii unor scaderi spectaculoase ale importurilor de autoturisme in Republica Moldova.Marirea accizelor pentru produsele petroliere si gaz lichefiat vor incuraja si mai mult vanzarea acestor produse la negru fara cec, direct din cisterne s.a.m.d. Ceea ce vom observa va fi o scadere a consumului de produse petroliere si gaz lichefiat, si asta nu pentru ca se va reduce consumul ci mai curand pentru ca petrolistii vor creste cantitatea vanduta fara acte. In ultima instanta in loc de venituri mai mari la buget am putea avea venituri chiar mai mici.Si la capitolul cheltuieli bugetul pentru 2012 arata mult prea sumbru cu iz de naftalina chiar. La capitolul cheltuieli prioritatile sunt puse dupa cum urmeaza: Asigurarea sociala 17.8%, ocrotirea sanatatii 12.3, invatamant 10.3. Prioritatea noastra sunt bolnavii, batranii si copiii. Copii sunt de 3 ori mai neinsemnati in raport cu batranii si bolnavii. Cheltuieli majore in domenii gen dezvolaterea mediului de afaceri, cresterea calitatii vietii, infrastructurii nu sunt semnificative, prioritari sunt pensionarii cu cea mai mare cota de cheltuieli din proiectul bugetului pentru 2012. Cu toate ca deficitul bugetar a devenit mai mic de la 1,9 la 0.9% (797 milioane) din PIB daca e sa analizam din conceptie moderna atunci nici acesta nu e neaparat un lucru bun. Pentru ca daca veniturile bugetare ne ajung doar pentru supravietuirea institutiilor statului si a sectorului bugetar atunci deficitul finantat din surse straine sau din emisiuni de hartii de valoare ar putea fi utilizat pentru investitii.Cele mai dezvoltate state din lume au deficitele cele mai mari, atat deficite bugetare, cat si deficite la balanta de plati, noi insa mergem pe zicala moldoveneasca – sarac da curat (curat oare?)Cam pe de-a-ndoasele sunt toate in tara asta.P.S. Pentru 2012 se preconizeaza o crestere a PIB de 4% si o crestere a indicelui preturilor de consum de 6,5%, deci ne asteapta o contractie de 2,5%.
Internetul devine un loc tot mai sigur, e de bine?
Internetul devine un ingredient, din ce in ce, tot mai omniprezent in viata cotidiana.Astazi de-abea daca ne mai putem inchipui existenta, fara internet. Cand se intampla sa pice netul in sufletele noastre se instaoreaza tacerea si un gol imens foarte greu de suplinit.Toti marii specialisti in marketing si comunicare: Kotler, Stanton, Nordstrom, Godin, Pease etc vorbesc despre o ascensiune nemaipomenita a internetului si despre necesitatea orientarii spre acest mediu pentru a face un marketing al secolului XXI. Eu vreau sa va vorbesc nu despre ascensiuni ci despre tendinte ce se cristalizeaza in materie de internet siguranta si marketing.Internetul devine un loc tot mai sigur sau tot mai securizat?Odata cu aparitia e mail-urilor care necesita inregistrare a aparut si termenul de securitate. Username-ul si parola iti garanteaza securitatea accesului la contul de email. Odata cu aparitia retelelor de socializare nevoia de siguranta creste, in joc fiind relatiile personale care se creaza intre membrii aceluias cluster. Vrei sa fii sigur ca nu-ti va intra nimeni in cont si nu-ti va posta nimic provocator pe "perete". Astazi este prezenta tendinta de unificare a adreselor de mail prin sincronizarea adresei si contactelor cu alte adrese de mail, astfel se elimino reduntanta si se poate vedea cu certitudine care, si cate adrese de e mail are persoana.Pentru a-ti crea un cont pe retelele de socializare este nevoie de o adresa de e-mail, astfel adresa ta de e-mail se leaga cu caracterul super personal si intim al tuturor discutiilor care se poarta pe retelele de socializare. Identitatea persoanei si mailul in sfarsit se leaga. Povestea insa nu se termina aici, retelele de socializare au creat quiz-uri, jocuri interactive prin intermediul carora membrii grupului tau updateaza informatia despre tine, care, cu autorizarea ta iti actualizeaza imediat profilul. Astfel, on line, te pomenesti cu un volum imens de informatii despre tine.Este interactiv, amuzant si interesant sa pui poze pe retele de socializare si sa le imparti si comentezi cu prietenii si membrii grupului tau. Retelele de socializre te ajuta sa tag-uesti persoanele din poze, astfel devin interconectate mailul, identitatea si aspectul fizic, exterior al persoanei.Toate like-urile pe care le faceti sunt memorate cu grija de sistem si acesta va pune in bara din dreapta mesaje publicitare cu, content ce ar putea sa va intereseze.Toate paginile pe care navigati de la acelasi IP se memoreaza si functie de vizitele efectuate o sa observati ca aveti senzatia ciudata ca cineva va urmareste, cand o sa intrati a doua oara pe acelasi site el o sa fie customizat functie de preferintele pe care le-ati exprimat in prima vizita. Pentru a te inregistra pe multe din site-uri nu mai trebuie sa-ti crezi un cont poti sa faci log in doar cu, contul tau de retea de socializare sau cu adresa de e-mail iar pe viitor singurul instrument cu care te vei inregistra va fi conturile tale de mail sau f-bk, daca in general va mai fi nevoie de inregistrare.Internetul mobil ridica securizarea la un, cu totul alt nivel, intri pe contul tau de pe o retea sociala si poti adauga locatia la comentariu iar pe "perete" o sa apara neaparat: "posted from a mobile phone". Astfel nu doar ca-ti este expusa identitatea ci si locatia. Imaginativa daca toate elementele astea pot fi urmarite in dinamica - atunci vom avea un portret perfect al persoanei cu toate like-urile, comenturile, locatiile si toata intimitatea care devine o achizitie usor de accesat pentru cei interesati.Din pacate nu exista nici o institutie care sa ne apere identitatea virtuala, argumentele de securitate on line care ni se imputeaza devin tot mai evident niste avocati subtili ai securizarii on line. Securizare care nu are drept scop identificarea hackerilor si a elementelor obscure de pe on line ci urmarirea activitatii tuturor indivizilor.Dreptul la intimitate este unul fundamental, insa acest drept nu mai este garantat odata cu creearea unui cont pe o retea de socializare sau chiar a unui banal e-amil. In secolul XXI nu ai ce cauta fara e-mail pe de alta parte nimeni nu te impune sa o faci, deci renuntarea la intimitate este benevola, dar conditionata.Este Inernetul din ce in ce mai sigur? nu stiu daca sigur, dar securizat - cu certitudine, e de bine?
Internetul devine un ingredient, din ce in ce, tot mai omniprezent in viata cotidiana.Astazi de-abea daca ne mai putem inchipui existenta, fara internet. Cand se intampla sa pice netul in sufletele noastre se instaoreaza tacerea si un gol imens foarte greu de suplinit.Toti marii specialisti in marketing si comunicare: Kotler, Stanton, Nordstrom, Godin, Pease etc vorbesc despre o ascensiune nemaipomenita a internetului si despre necesitatea orientarii spre acest mediu pentru a face un marketing al secolului XXI. Eu vreau sa va vorbesc nu despre ascensiuni ci despre tendinte ce se cristalizeaza in materie de internet siguranta si marketing.Internetul devine un loc tot mai sigur sau tot mai securizat?Odata cu aparitia e mail-urilor care necesita inregistrare a aparut si termenul de securitate. Username-ul si parola iti garanteaza securitatea accesului la contul de email. Odata cu aparitia retelelor de socializare nevoia de siguranta creste, in joc fiind relatiile personale care se creaza intre membrii aceluias cluster. Vrei sa fii sigur ca nu-ti va intra nimeni in cont si nu-ti va posta nimic provocator pe "perete". Astazi este prezenta tendinta de unificare a adreselor de mail prin sincronizarea adresei si contactelor cu alte adrese de mail, astfel se elimino reduntanta si se poate vedea cu certitudine care, si cate adrese de e mail are persoana.Pentru a-ti crea un cont pe retelele de socializare este nevoie de o adresa de e-mail, astfel adresa ta de e-mail se leaga cu caracterul super personal si intim al tuturor discutiilor care se poarta pe retelele de socializare. Identitatea persoanei si mailul in sfarsit se leaga. Povestea insa nu se termina aici, retelele de socializare au creat quiz-uri, jocuri interactive prin intermediul carora membrii grupului tau updateaza informatia despre tine, care, cu autorizarea ta iti actualizeaza imediat profilul. Astfel, on line, te pomenesti cu un volum imens de informatii despre tine.Este interactiv, amuzant si interesant sa pui poze pe retele de socializare si sa le imparti si comentezi cu prietenii si membrii grupului tau. Retelele de socializre te ajuta sa tag-uesti persoanele din poze, astfel devin interconectate mailul, identitatea si aspectul fizic, exterior al persoanei.Toate like-urile pe care le faceti sunt memorate cu grija de sistem si acesta va pune in bara din dreapta mesaje publicitare cu, content ce ar putea sa va intereseze.Toate paginile pe care navigati de la acelasi IP se memoreaza si functie de vizitele efectuate o sa observati ca aveti senzatia ciudata ca cineva va urmareste, cand o sa intrati a doua oara pe acelasi site el o sa fie customizat functie de preferintele pe care le-ati exprimat in prima vizita. Pentru a te inregistra pe multe din site-uri nu mai trebuie sa-ti crezi un cont poti sa faci log in doar cu, contul tau de retea de socializare sau cu adresa de e-mail iar pe viitor singurul instrument cu care te vei inregistra va fi conturile tale de mail sau f-bk, daca in general va mai fi nevoie de inregistrare.Internetul mobil ridica securizarea la un, cu totul alt nivel, intri pe contul tau de pe o retea sociala si poti adauga locatia la comentariu iar pe "perete" o sa apara neaparat: "posted from a mobile phone". Astfel nu doar ca-ti este expusa identitatea ci si locatia. Imaginativa daca toate elementele astea pot fi urmarite in dinamica - atunci vom avea un portret perfect al persoanei cu toate like-urile, comenturile, locatiile si toata intimitatea care devine o achizitie usor de accesat pentru cei interesati.Din pacate nu exista nici o institutie care sa ne apere identitatea virtuala, argumentele de securitate on line care ni se imputeaza devin tot mai evident niste avocati subtili ai securizarii on line. Securizare care nu are drept scop identificarea hackerilor si a elementelor obscure de pe on line ci urmarirea activitatii tuturor indivizilor.Dreptul la intimitate este unul fundamental, insa acest drept nu mai este garantat odata cu creearea unui cont pe o retea de socializare sau chiar a unui banal e-amil. In secolul XXI nu ai ce cauta fara e-mail pe de alta parte nimeni nu te impune sa o faci, deci renuntarea la intimitate este benevola, dar conditionata.Este Inernetul din ce in ce mai sigur? nu stiu daca sigur, dar securizat - cu certitudine, e de bine?
Etapa Finala a Concursului
Etapa finala a concursului "SA" va avea loc in aula 203 bloc F, in data de 1 decembrie 2011, ora 13:00. Sunt invitati toti doritorii (in limita locurilor disponibile). Ne vedem in finala!
Publicitate incredibila imprimata pe nisip (Dudus Elena)
Americanul Patrick Dori (Beach ‘N Billboard) este autorul unei invenţii deosebite: un mega-tambur construit din fier forjat şi cauciuc presat cu ajutorul căruia imprimă pe plaje logo-uri şi mesaje publicitare ale firmelor client. “Utilajul realizează cel mai mare afiş din lume şi, totodată, unicul complet ecologic: dispare după cinci-şase ore de expunere!”-, spune Dori. El a petrecut şase ani punîndu-şi la punct invenţia şi a cheltuit pentru asta aproape 150.000 de dolari, dar şi-a scos banii rapid. O campanie publicitară de o lună îl costă pe client cca 20.000 de dolari, sumă în care intră şi construcţia tamburului.După ce primesc comanda,specialiştii propun un design special pentru logou şi produs,de dimensiuni enorme. Oamenii de pe plajă reprezintă o categorie eterogenă de consumatori, relaxată (deci receptivă) şi amuzată (deci bine dispusă) de această nouă formă de publicitate. Fiecare mesaj publicitar imprimat de tambur conţine şi un mesaj ecologic: “Respectă mediul înconjurător, foloseşte coşul de gunoi" - firma cîştigindu-şi astfel, şi o imagine de implicare socială. (www.beachnbillboard.com)
Între timp, pe lîngă principala sarcină - de a lua bani de la agenţiile de publicitate, compania a a reuşit să înțeleagă că aceste mesaje au un efect pozitiv asupra oamenilor, îndeplinind o importantă funcţie socială, şi anume datorită camioanelor care curăţă gunoiul de pe plajă în fiecare dimineaţă,imprimînd urme prospete de mesaje şi logouri pe nisipul curăţat.Autorităţile publice locale au raportat o reducere cu cca.21% a aruncării deşeurilor pe plaje,deci s-a constatat un efect megapozitiv al campaniei de protejare a mediului şi un impact asupra conştiinciozităţii populaţiei. Zilnic, vizitatorii plajelor din Florida,Texas, Chicago,New York,Israel,Puerto Rico, sunt impresionaţi de,nici mai mult,nici mai puţin, 5000 (4,4 km²) de mesaje publicitare.
Având în vedere că mesajele sunt realizate din nisip şi nu sunt permanente, ecologiştii sunt incantaţi,iar oamenii le consideră plăcute şi inovative.Şi,cu toate că, pînă la miezul zilei, reclamele sunt aproape în întregime “călcate în picioare”,funcţia cea mai impostantă, şi anume de captare a atenţiei, ele totuşi o îndeplinesc cu brio. Mai mult decît atît, fanii înrăiţi ai publicităţii pot face chiar şi un act simbolic de călcare în picioare a publicităţii enervante, în timp ce turiştii cu o mare plăcere pozează pe fundalul logo-urilor unor companii renumite. Cu siguranţă că această modalitate de a face publicitate ar părea puţin invazivă, dar majoritatea o consideră destul de „nice”, mai ales că are un impact major asupra mediului, aşa că, de ce nu, ar putea fi extinsă cu succes şi pe plajele europene, sau plaja de la Ghidihici. material prezentat de Dudus Elena BA 106.
Americanul Patrick Dori (Beach ‘N Billboard) este autorul unei invenţii deosebite: un mega-tambur construit din fier forjat şi cauciuc presat cu ajutorul căruia imprimă pe plaje logo-uri şi mesaje publicitare ale firmelor client. “Utilajul realizează cel mai mare afiş din lume şi, totodată, unicul complet ecologic: dispare după cinci-şase ore de expunere!”-, spune Dori. El a petrecut şase ani punîndu-şi la punct invenţia şi a cheltuit pentru asta aproape 150.000 de dolari, dar şi-a scos banii rapid. O campanie publicitară de o lună îl costă pe client cca 20.000 de dolari, sumă în care intră şi construcţia tamburului.După ce primesc comanda,specialiştii propun un design special pentru logou şi produs,de dimensiuni enorme. Oamenii de pe plajă reprezintă o categorie eterogenă de consumatori, relaxată (deci receptivă) şi amuzată (deci bine dispusă) de această nouă formă de publicitate. Fiecare mesaj publicitar imprimat de tambur conţine şi un mesaj ecologic: “Respectă mediul înconjurător, foloseşte coşul de gunoi" - firma cîştigindu-şi astfel, şi o imagine de implicare socială. (www.beachnbillboard.com)
Între timp, pe lîngă principala sarcină - de a lua bani de la agenţiile de publicitate, compania a a reuşit să înțeleagă că aceste mesaje au un efect pozitiv asupra oamenilor, îndeplinind o importantă funcţie socială, şi anume datorită camioanelor care curăţă gunoiul de pe plajă în fiecare dimineaţă,imprimînd urme prospete de mesaje şi logouri pe nisipul curăţat.Autorităţile publice locale au raportat o reducere cu cca.21% a aruncării deşeurilor pe plaje,deci s-a constatat un efect megapozitiv al campaniei de protejare a mediului şi un impact asupra conştiinciozităţii populaţiei. Zilnic, vizitatorii plajelor din Florida,Texas, Chicago,New York,Israel,Puerto Rico, sunt impresionaţi de,nici mai mult,nici mai puţin, 5000 (4,4 km²) de mesaje publicitare.
Având în vedere că mesajele sunt realizate din nisip şi nu sunt permanente, ecologiştii sunt incantaţi,iar oamenii le consideră plăcute şi inovative.Şi,cu toate că, pînă la miezul zilei, reclamele sunt aproape în întregime “călcate în picioare”,funcţia cea mai impostantă, şi anume de captare a atenţiei, ele totuşi o îndeplinesc cu brio. Mai mult decît atît, fanii înrăiţi ai publicităţii pot face chiar şi un act simbolic de călcare în picioare a publicităţii enervante, în timp ce turiştii cu o mare plăcere pozează pe fundalul logo-urilor unor companii renumite. Cu siguranţă că această modalitate de a face publicitate ar părea puţin invazivă, dar majoritatea o consideră destul de „nice”, mai ales că are un impact major asupra mediului, aşa că, de ce nu, ar putea fi extinsă cu succes şi pe plajele europene, sau plaja de la Ghidihici. material prezentat de Dudus Elena BA 106.
Detalii Concurs
Am promis sa revin cu detalii referitor la concursul planurilor de campanie promotionala, deci:In planurile de marketing ce urmeaza sa le efectuati trebuie sa urmariti urmatorul itinerar:1. Descrierea actiuniii / actiunilor ce se propun a fi realizate (durata actiunii, justificarea actiunii - argumente in favoarea actiunii alese)2. Care este scopul actiunii in raport cu cerintele exprimate de firma (ce se vrea realizat prin actiunea respectiva?)3. Care este presupusul efect pe care ar trebuie sa-l genereze actiunea?Evaluarea planurilor de marketing se va face in conformitate cu urmatorul barem:1. Originalitatea si fezabilitatea ideii2. Impact mare asupra segmentului de piata tinta ce ar perimte realizarea obiectivelor propuse de companie3. Eficienta actiunilor (inscrierea in limitele bugetului)Solutia propusa poate sa fie compusa dintr-o singura actiune sau dintr-un set de actiuni.bugetul campaniei este de 5000 euroiar perioada in care trebuie inscrise actiunile este 25. decembrie 2011 - 1 martie 2012drafturile planurilor de marketing vor fi prezentate pana la data de 24 noiembrie 2011 in format electronic la adresa vitalie.rapcea@gmail.comdrafturile selectate vor fi admise in etapa a II-a a concursului care va avea loc in data de 1 decembrie 2011 si va consta in prezentarea, de catre grup, a planului de campanie.p.s. Rugam toti cei inscrisi in concurs sa vina in pauza dintre ore in bloc A 410 pentru a-si ridica trusele de participare.(Doamne Ajuta, sa luati toti marele premiu 500 USD).
Rezultate testari
Comenteza rezultateleNume prenume BA Nota Belaia Diana 105 5,0 Birca Maria 104 6,0 Berdianu Liudmila 105 5,0 Grutu Alina 105 5,0 Comonac Veaceslav 106 5,5 Cernetcaia cristina 105 5,0 Dontu eugen 104 5,5 Lupan Daniela 104 10,0 Barbu Daniel 105 5,0 Oprea Natalia 105 5,0 Cheptene Victor 105 5,0 Sircu Mihai 105 5,0 Gonta Ana 105 6,0 Gherciu Iuliana 104 7,0 Andreeev Marina 104 9,5 Valcov Nadejda 104 5,0 Ghiorghita Elena 104 5,0 Mura Felici 104 9,0 Cebotari Marina 106 10,0 Saramet Alina 106 9,5 Vladcu Radu 106 9,0 Dovbenco Irina 105 5,0 Onisciuc Ina 104 9,5 Melniciuc Denis 106 5,5 Trelea Catalina 106 6,5 Platon Pavel 104 5,0 Buciscanu Mihail 105 5,0 Bejenaru Daniela 104 10,0 Tizu Valeria 104 6,0 Crucian Vergiliu 104 8,0 Gonta Natalia 104 10,0 Crudu T 105 5,0 Sircbu Livia 105 5,0 Melnicenco Olga 105 5,0 Belicci Livia 104 5,0 Mihailova Olga 105 5,0 Plesca Cristina 105 5,0 Lozovanu Constantin 105 5,0 Enachi Vasile 105 5,0 Postovanu Mihaela 104 5,0 Varemez Alexandru 106 5,0 Cebotari Ian 105 5,0 Cotic A. 104 5,0 Bordei Roman 105 5,0 Ionita Cristina 104 9,0 Cebanu Adela 104 8,5 Leu Ana 104 7,5 Dudus Elena 106 10,0 Eni Eligia 106 6,0 Vrabie Nina 105 5,0 Budei Cornel 106 8,5 Buciuscan 104 10,0 Gutanu Marina 104 9,0 Spoiala Luminita 106 8,5 Bagrin Irina 106 7,0 Cheianu Sabina 106 5,0 Lupan Denis 106 5,0 Nume Prenume MKL Nota Barbos Maxim 299 5,0 Ciocanel Cristina 295 5,0 Guser Mihai 295 5,0 Munteanu Sergiu 294 6,0 Ghereg Mariana 296 6,0 Rata Agnesia 296 6,0 Galaseanu Ana 295 6,0 Bivol Ecaterina 294 6,0 Grigorita Nicoleta 294 6,0 Chihai Mariana 295 8,0 Untila Tatiana 294 6,5 Mocanu Diana 295 8,0 Ceban Victoria 294 7,5 Railean Ana 294 5,0 Arhirii Cristina 295 8,5 Tabun Eugenia 296 6,0 Cozmenco Irina 295 8,0 Gavril Marcela 294 8,0 Cazacu Marina 295 10,0 Platica Lilia 296 9,5 Osadci Elena 296 8,0 Gospodinov Alexandru 295 5,0 Socolic Gabriela 295 7,0 Josan Mihaela 295 7,0 Zdragus Maria 296 9,5 Vlas Corina 294 9,0 Mamaliga Ina 294 8,0 Stanciu Elena 296 7,0 Ovcinicov Anastasia 294 9,0 Focsa Mihail 296 8,5 Cibotari Sergiu 294 5,0 Isaeva Doina 294 9,0 Bilici Daniel 294 8,0 Maxim Romina 296 8,0 Nigai Lucia 295 10,0 Garaba Adriana 294 7,0 Gutanu Diana 294 9,0 Udalov Cristina 294 7,5 Bordianu Olga 295 7,5 Popistas Ion 296 7,5 Mihalache Ion 295 8,0 Sirghi Alexandra 294 8,5 Solonaru Dorina 294 5,0 Voleac Arina 294 5,5 Garabagiu Olga 294 10,0 Cornea Alina 296 8,5 Ursachi Irina 296 9,5 Condratcaia Victoria 296 6,0 Dubit Dana 296 10,0 Bardier Tatiana 294 9,0 Rusetcaia Daria 296 9,0 Ajder Tatiana 295 8,0 Iordache Diana 295 6,0 Castravet Cristina 296 5,0 Ciumacenco Eugenia 296 9,0 Marin Violeta 295 6,0 Marian Olga 295 9,5 Bivol Lucia 294 10,0 Turcan Natalia 294 10,0 Nume Prenume MKL Nota Munteanu Olga 293 6,5 Domenti Irina 292 8,0 Donuta Evgheni 293 5,0 Colibaba E 292 9,5 ChicuIna 293 5,0 Purteanu Stanislav 293 5,0 Cazacu Valentina 292 5,0 Sprincean Victoria 292 5,0 Braniste Olga 292 9,0 Liuft Evgheni 293 5,0 Ungur Doina 292 9,5 Chirilco Denis 293 5,0 Scripnic Ala 292 10,0 Tintaru Grigore 293 5,0 Placinta Ana 292 5,5 Bantus Cristina 293 5,0 Timotin Victor 292 7,0 Golban Vitalie 293 5,0 Tudor Irina 292 10,0 Batog Olga 292 10,0 Hahan Timur 293 8,5 Breabina Ana 293 5,0 Covali Cristina 293 7,5 Siretanu Petru 292 5,0 Cantiru Andriana 293 7,0 Grozav Valeria 293 10,0 Patrascu Mariana 293 9,0 Levinta Cristina 293 7,0 Cazac Victoria 292 10,0 Nume Prenume Con Nota Grosu Mihaela 293 8,0 Iurcu Daniela 292 7,0 Glandaniuc M 292 9,0 Prodan Marc 294 5,5 Zlatan Alina 292 6,0 Diacenco Daniela 293 8,0 Guzun Mariana 292 10,0 Deliu Ecaterina 292 7,0 Voda Vitalie 294 5,0 Bisericanu Marcela 294 5,0 Urechian Marcela 294 10,0 Bogus Natalia 292 10,0 Savcenco Olesea 292 5,0 Rogojinaru M 295 9,5 Fistican Olga 295 10,0 Butnaru Tatiana 293 5,0 Apostol Aurelia 293 10,0 Tarlev Natalia 292 6,0 Tarita Doina 295 5,0 Dontu Aliona 291 5,0 Petrova Anastasia 291 6,0 Ciaglic C 295 8,0 Haidau Iuliana 293 5,0 Stolearenco Valeria 293 6,0 Mazur Xenia 293 6,0 Stresna Elena 296 8,5 Tipa Mihaela 296 10,0 Bivol Mariana 295 8,0 Cotorcea Mariana 294 8,0 Rebeja Natalia 293 7,5 Priscu Daniel 292 7,0 Chirilov Vasilie 292 7,0 Doni Mariana 293 5,0 Puscas Alina 291 9,0 Borta Felicia 291 9,0 Chistrea Rodica 293 5,0 Proca Silvia 293 6,0 Cernalev Victoria 293 10,0 Moiseev Lilia 299 10,0 Ursu Liliana 294 10,0 Motpan Corina 295 9,0 Chilari Dina 296 10,0 Ceban Violeta 296 10,0 Macagon Natalia 292 9,0 Stetiuc Nadejda 291 5,0 Belocosov Elena 291 7,0 Melnic Alexandru 294 7,5 Sclifos Tatiana 291 10,0 Lemni Mihaela 291 10,0 Sevciuc Oxana 294 8,5 Dudnicenco Ina 292 9,0 Moldovau Olga 292 6,0 Tcaciuc Galina 293 7,5 Cernei Mihail 294 6,0 Buzgan C 294 5,0 Bordian Irina 291 8,0 Bovzin Mariana 294 6,0 Stoicev Stela 292 10,0 Otel Corina 292 6,0 Covalciuc Marina 296 10,0 Lazari Anastasia 295 6,0 Plamadeala Natalia 291 6,0 Manole Florin 296 5,0 Tabarta Daniel 295 5,0 Tamataev Alexei 296 5,0 Dragan Oleg 296 5,0 Balan Mihail 296 5,0 Nume BA Nota Dragan Roman 104 5,0 Pricautan Al 106 5,0 Cucos Nicolae 106 5,0 Andreev Dumitru 5,0 Maslov Victoria 101 5,0 Untilov Viorel 6,0 Braniste Doina 102 5,0 Gafenco Galina 102 8,0 Namasco Igor 101 9,0 Oseledcic Anastasia 101 10,0 Bragari Ion 101 9,5 Guler Max 101 8,0 Smantana Nadejda 101 9,0 Ghilascu Alina 101 9,5 Rotaru Maria 102 7,0 Hustiuc Al 101 5,0 Josan Luminita 102 6,0 Mateescu Dmitri 102 5,0 Balanuta Adriana 101 9,0 Sevciuc V 102 9,0 Sirbu Doina 102 7,0 Jomiru Al 101 9,0 Zaporojan Petru 101 8,0 Plamadeala Mariana 102 6,0 Gudumac Tatiana 101 10,0 Armanu Luminita 101 6,0 Grabciuc Doina 101 5,0 Braghis Sergiu 102 5,0 Damian Eugen 101 5,0 Nume Grupa Nota Parfeni Maria 29B 10,0 Cebotari Victoria 297 10,0 Culin Ion 297 9,0 Manascurta Diana 298 10,0 Barbarosie Natalia 298 9,0 Rotari Doina 298 9,5 Mercuta Sergiu 297 9,0 Samocrainii C 297 7,0 Lungu Elena 298 5,0 Verdes Corina 298 7,0 Curca Elena 298 8,0 Turcu Natalia 293 5,0 Vasilita Irina 29B 8,0 Boghiu Stela 297 9,0 Munteanu Iulian 29B 10,0 Mocreac Olga 297 8,0 Cojusnean Anastasia 297 9,0 Lupu Serghei 29B 7,5 Prozorovschi Adrian 29B 9,0 Anischevici Cristina 299 5,0 Istrati Daniela 29B 8,5 Gherciu Liudmila 297 7,0 Ursu Olga 299 8,5 Iesan Nicu 299 5,0 Dascaliuc Z 299 7,0 Gherasimov Ana 299 5,0 Omelianovici A 299 5,0 Mariciuc Alina 299 5,0 Frumusache Doina 29B 5,0 Balic Victoria 29B 6,0 Besarab Diana 29B 7,0 Cozari Silvia 29B 9,0 Tirlea Ecaterina 9,0 Opinca Nina 297 5,0 Olarita Tatiana 298 9,0 Marga Parascovia 298 8,5 Ciachir Aliona 29B 9,8 Darii Elena 29B 10,0 Butnaru Viorica 29B 9,5 Copaciu Vioarica 297 8,5 Soltan Cristina 29B 10,0 Harghel Alexandrina 29B 6,0 Zotea Alina 29B 6,0 Suveica Mihaela 29B 10,0 Vtorenco Eudochia 29B 7,0 Ursu Dan 297 10,0 Stratulat Cristina 297 10,0 Pinzaru Andriana 297 10,0 Istrati Daniela 297 10,0 Ciugureanu Marina 298 8,5 Pirvu Oxana 297 5,0 Dubovicova Iana 297 10,0 Leahu Tatiana 299 9,0 Boz Cristina 299 8,0 Stahi Adrian 299 6,0 Untilov N 297 10,0 Zaica Larisa 10,0 Lisnic Mihaela 297 8,0 Spivacenco Ecaterina 297 10,0 Reveco Dumitru 29B 10,0 Cazacu Grigorii 29B 7,0 Dodon Olimpiada 29B 5,0 Corcoja Doina 29B 8,5 Rosioru Eugeniu 29B 8,5 Nume grupa nota Gagauz Iulia 103 5,0 Muntean Evghenii 103 Untilov Viorel 103 6,0 Leu Dmitrii 103 7,0 Malacili Cristina 103 8,5 Ambroci Nicolae 103 6,0 Cernavca Olesea 103 9,5 Postovan Alexandru 103 7,0 Rotaru Ana 103 5,0 Dobinda Mihaela 103 8,5 Cristina 103 5,0 Temciuc Vadim 103 7,5 Gradinari Elena 103 5,0 Ursu Elena 103 10,0 Cascaval Marcel 103 5,0 Dorovtei Oleg 103 5,0 Bubucea Tatiana 103 10,0 Brighidin Marina 103 6,5 Jardan Cristina 103 8,0 Gorgos Cristian 103 6,0 Gulipescu Ion 103 7,0 Mazur Inesa 103 5,0
Comenteza rezultateleNume prenume BA Nota Belaia Diana 105 5,0 Birca Maria 104 6,0 Berdianu Liudmila 105 5,0 Grutu Alina 105 5,0 Comonac Veaceslav 106 5,5 Cernetcaia cristina 105 5,0 Dontu eugen 104 5,5 Lupan Daniela 104 10,0 Barbu Daniel 105 5,0 Oprea Natalia 105 5,0 Cheptene Victor 105 5,0 Sircu Mihai 105 5,0 Gonta Ana 105 6,0 Gherciu Iuliana 104 7,0 Andreeev Marina 104 9,5 Valcov Nadejda 104 5,0 Ghiorghita Elena 104 5,0 Mura Felici 104 9,0 Cebotari Marina 106 10,0 Saramet Alina 106 9,5 Vladcu Radu 106 9,0 Dovbenco Irina 105 5,0 Onisciuc Ina 104 9,5 Melniciuc Denis 106 5,5 Trelea Catalina 106 6,5 Platon Pavel 104 5,0 Buciscanu Mihail 105 5,0 Bejenaru Daniela 104 10,0 Tizu Valeria 104 6,0 Crucian Vergiliu 104 8,0 Gonta Natalia 104 10,0 Crudu T 105 5,0 Sircbu Livia 105 5,0 Melnicenco Olga 105 5,0 Belicci Livia 104 5,0 Mihailova Olga 105 5,0 Plesca Cristina 105 5,0 Lozovanu Constantin 105 5,0 Enachi Vasile 105 5,0 Postovanu Mihaela 104 5,0 Varemez Alexandru 106 5,0 Cebotari Ian 105 5,0 Cotic A. 104 5,0 Bordei Roman 105 5,0 Ionita Cristina 104 9,0 Cebanu Adela 104 8,5 Leu Ana 104 7,5 Dudus Elena 106 10,0 Eni Eligia 106 6,0 Vrabie Nina 105 5,0 Budei Cornel 106 8,5 Buciuscan 104 10,0 Gutanu Marina 104 9,0 Spoiala Luminita 106 8,5 Bagrin Irina 106 7,0 Cheianu Sabina 106 5,0 Lupan Denis 106 5,0 Nume Prenume MKL Nota Barbos Maxim 299 5,0 Ciocanel Cristina 295 5,0 Guser Mihai 295 5,0 Munteanu Sergiu 294 6,0 Ghereg Mariana 296 6,0 Rata Agnesia 296 6,0 Galaseanu Ana 295 6,0 Bivol Ecaterina 294 6,0 Grigorita Nicoleta 294 6,0 Chihai Mariana 295 8,0 Untila Tatiana 294 6,5 Mocanu Diana 295 8,0 Ceban Victoria 294 7,5 Railean Ana 294 5,0 Arhirii Cristina 295 8,5 Tabun Eugenia 296 6,0 Cozmenco Irina 295 8,0 Gavril Marcela 294 8,0 Cazacu Marina 295 10,0 Platica Lilia 296 9,5 Osadci Elena 296 8,0 Gospodinov Alexandru 295 5,0 Socolic Gabriela 295 7,0 Josan Mihaela 295 7,0 Zdragus Maria 296 9,5 Vlas Corina 294 9,0 Mamaliga Ina 294 8,0 Stanciu Elena 296 7,0 Ovcinicov Anastasia 294 9,0 Focsa Mihail 296 8,5 Cibotari Sergiu 294 5,0 Isaeva Doina 294 9,0 Bilici Daniel 294 8,0 Maxim Romina 296 8,0 Nigai Lucia 295 10,0 Garaba Adriana 294 7,0 Gutanu Diana 294 9,0 Udalov Cristina 294 7,5 Bordianu Olga 295 7,5 Popistas Ion 296 7,5 Mihalache Ion 295 8,0 Sirghi Alexandra 294 8,5 Solonaru Dorina 294 5,0 Voleac Arina 294 5,5 Garabagiu Olga 294 10,0 Cornea Alina 296 8,5 Ursachi Irina 296 9,5 Condratcaia Victoria 296 6,0 Dubit Dana 296 10,0 Bardier Tatiana 294 9,0 Rusetcaia Daria 296 9,0 Ajder Tatiana 295 8,0 Iordache Diana 295 6,0 Castravet Cristina 296 5,0 Ciumacenco Eugenia 296 9,0 Marin Violeta 295 6,0 Marian Olga 295 9,5 Bivol Lucia 294 10,0 Turcan Natalia 294 10,0 Nume Prenume MKL Nota Munteanu Olga 293 6,5 Domenti Irina 292 8,0 Donuta Evgheni 293 5,0 Colibaba E 292 9,5 ChicuIna 293 5,0 Purteanu Stanislav 293 5,0 Cazacu Valentina 292 5,0 Sprincean Victoria 292 5,0 Braniste Olga 292 9,0 Liuft Evgheni 293 5,0 Ungur Doina 292 9,5 Chirilco Denis 293 5,0 Scripnic Ala 292 10,0 Tintaru Grigore 293 5,0 Placinta Ana 292 5,5 Bantus Cristina 293 5,0 Timotin Victor 292 7,0 Golban Vitalie 293 5,0 Tudor Irina 292 10,0 Batog Olga 292 10,0 Hahan Timur 293 8,5 Breabina Ana 293 5,0 Covali Cristina 293 7,5 Siretanu Petru 292 5,0 Cantiru Andriana 293 7,0 Grozav Valeria 293 10,0 Patrascu Mariana 293 9,0 Levinta Cristina 293 7,0 Cazac Victoria 292 10,0 Nume Prenume Con Nota Grosu Mihaela 293 8,0 Iurcu Daniela 292 7,0 Glandaniuc M 292 9,0 Prodan Marc 294 5,5 Zlatan Alina 292 6,0 Diacenco Daniela 293 8,0 Guzun Mariana 292 10,0 Deliu Ecaterina 292 7,0 Voda Vitalie 294 5,0 Bisericanu Marcela 294 5,0 Urechian Marcela 294 10,0 Bogus Natalia 292 10,0 Savcenco Olesea 292 5,0 Rogojinaru M 295 9,5 Fistican Olga 295 10,0 Butnaru Tatiana 293 5,0 Apostol Aurelia 293 10,0 Tarlev Natalia 292 6,0 Tarita Doina 295 5,0 Dontu Aliona 291 5,0 Petrova Anastasia 291 6,0 Ciaglic C 295 8,0 Haidau Iuliana 293 5,0 Stolearenco Valeria 293 6,0 Mazur Xenia 293 6,0 Stresna Elena 296 8,5 Tipa Mihaela 296 10,0 Bivol Mariana 295 8,0 Cotorcea Mariana 294 8,0 Rebeja Natalia 293 7,5 Priscu Daniel 292 7,0 Chirilov Vasilie 292 7,0 Doni Mariana 293 5,0 Puscas Alina 291 9,0 Borta Felicia 291 9,0 Chistrea Rodica 293 5,0 Proca Silvia 293 6,0 Cernalev Victoria 293 10,0 Moiseev Lilia 299 10,0 Ursu Liliana 294 10,0 Motpan Corina 295 9,0 Chilari Dina 296 10,0 Ceban Violeta 296 10,0 Macagon Natalia 292 9,0 Stetiuc Nadejda 291 5,0 Belocosov Elena 291 7,0 Melnic Alexandru 294 7,5 Sclifos Tatiana 291 10,0 Lemni Mihaela 291 10,0 Sevciuc Oxana 294 8,5 Dudnicenco Ina 292 9,0 Moldovau Olga 292 6,0 Tcaciuc Galina 293 7,5 Cernei Mihail 294 6,0 Buzgan C 294 5,0 Bordian Irina 291 8,0 Bovzin Mariana 294 6,0 Stoicev Stela 292 10,0 Otel Corina 292 6,0 Covalciuc Marina 296 10,0 Lazari Anastasia 295 6,0 Plamadeala Natalia 291 6,0 Manole Florin 296 5,0 Tabarta Daniel 295 5,0 Tamataev Alexei 296 5,0 Dragan Oleg 296 5,0 Balan Mihail 296 5,0 Nume BA Nota Dragan Roman 104 5,0 Pricautan Al 106 5,0 Cucos Nicolae 106 5,0 Andreev Dumitru 5,0 Maslov Victoria 101 5,0 Untilov Viorel 6,0 Braniste Doina 102 5,0 Gafenco Galina 102 8,0 Namasco Igor 101 9,0 Oseledcic Anastasia 101 10,0 Bragari Ion 101 9,5 Guler Max 101 8,0 Smantana Nadejda 101 9,0 Ghilascu Alina 101 9,5 Rotaru Maria 102 7,0 Hustiuc Al 101 5,0 Josan Luminita 102 6,0 Mateescu Dmitri 102 5,0 Balanuta Adriana 101 9,0 Sevciuc V 102 9,0 Sirbu Doina 102 7,0 Jomiru Al 101 9,0 Zaporojan Petru 101 8,0 Plamadeala Mariana 102 6,0 Gudumac Tatiana 101 10,0 Armanu Luminita 101 6,0 Grabciuc Doina 101 5,0 Braghis Sergiu 102 5,0 Damian Eugen 101 5,0 Nume Grupa Nota Parfeni Maria 29B 10,0 Cebotari Victoria 297 10,0 Culin Ion 297 9,0 Manascurta Diana 298 10,0 Barbarosie Natalia 298 9,0 Rotari Doina 298 9,5 Mercuta Sergiu 297 9,0 Samocrainii C 297 7,0 Lungu Elena 298 5,0 Verdes Corina 298 7,0 Curca Elena 298 8,0 Turcu Natalia 293 5,0 Vasilita Irina 29B 8,0 Boghiu Stela 297 9,0 Munteanu Iulian 29B 10,0 Mocreac Olga 297 8,0 Cojusnean Anastasia 297 9,0 Lupu Serghei 29B 7,5 Prozorovschi Adrian 29B 9,0 Anischevici Cristina 299 5,0 Istrati Daniela 29B 8,5 Gherciu Liudmila 297 7,0 Ursu Olga 299 8,5 Iesan Nicu 299 5,0 Dascaliuc Z 299 7,0 Gherasimov Ana 299 5,0 Omelianovici A 299 5,0 Mariciuc Alina 299 5,0 Frumusache Doina 29B 5,0 Balic Victoria 29B 6,0 Besarab Diana 29B 7,0 Cozari Silvia 29B 9,0 Tirlea Ecaterina 9,0 Opinca Nina 297 5,0 Olarita Tatiana 298 9,0 Marga Parascovia 298 8,5 Ciachir Aliona 29B 9,8 Darii Elena 29B 10,0 Butnaru Viorica 29B 9,5 Copaciu Vioarica 297 8,5 Soltan Cristina 29B 10,0 Harghel Alexandrina 29B 6,0 Zotea Alina 29B 6,0 Suveica Mihaela 29B 10,0 Vtorenco Eudochia 29B 7,0 Ursu Dan 297 10,0 Stratulat Cristina 297 10,0 Pinzaru Andriana 297 10,0 Istrati Daniela 297 10,0 Ciugureanu Marina 298 8,5 Pirvu Oxana 297 5,0 Dubovicova Iana 297 10,0 Leahu Tatiana 299 9,0 Boz Cristina 299 8,0 Stahi Adrian 299 6,0 Untilov N 297 10,0 Zaica Larisa 10,0 Lisnic Mihaela 297 8,0 Spivacenco Ecaterina 297 10,0 Reveco Dumitru 29B 10,0 Cazacu Grigorii 29B 7,0 Dodon Olimpiada 29B 5,0 Corcoja Doina 29B 8,5 Rosioru Eugeniu 29B 8,5 Nume grupa nota Gagauz Iulia 103 5,0 Muntean Evghenii 103 Untilov Viorel 103 6,0 Leu Dmitrii 103 7,0 Malacili Cristina 103 8,5 Ambroci Nicolae 103 6,0 Cernavca Olesea 103 9,5 Postovan Alexandru 103 7,0 Rotaru Ana 103 5,0 Dobinda Mihaela 103 8,5 Cristina 103 5,0 Temciuc Vadim 103 7,5 Gradinari Elena 103 5,0 Ursu Elena 103 10,0 Cascaval Marcel 103 5,0 Dorovtei Oleg 103 5,0 Bubucea Tatiana 103 10,0 Brighidin Marina 103 6,5 Jardan Cristina 103 8,0 Gorgos Cristian 103 6,0 Gulipescu Ion 103 7,0 Mazur Inesa 103 5,0
Una din putinele campanii publicitare, autohtone, de calitate.
Inspirati de la Coca Cola, cei de la Vitanta creeaza un spot publicitar de mare succes. Vorbesc despre campania "Capitala oamenilor buni".spotulIntreg spotul este ultra pozitiv, codificarea mesajului este efectuata emotional pozitiv. iar scopul mesajului este de a creste brand awareness-ul si de a crea o atitudine pozitiva fata de marca din partea celor care privesc mesajul. Consumatorii au indragit spotul dar in special coloana sonora a acestuia, coloana sonora este un hit si ruleaza si la radiou. efectul de recall est unul extrem de mare. Coloana sonora este reprezentata de piesa "Oameni si locuri dragi" interpretata de cei de la "Furious Snails". Piesa este un hit indiscutabil, ori de cate ori o auzi, te gandesti si la mesajul promotional al celor de la "Vitanta" stfel se aplifica efectul promotionalColoana sonora integral.Si imaginile video ale spotului sunt foarte sugestive si pozitive venind sa sprijine si mai mult mesajul ce se vrea comunicat, consumatorilor.acelasi truc a fost aplicat la 1971 de coca, cu, campania "I'd like to buy the world a coke". In spot este utilizata coloana sonora compusa de Billy Davis si cantata de Hillside Singers pentru spotul Coca Cola din 1971. Melodia poarta amprenta stilului hippy din acea perioada insa cu toate acestea ea ramane actuala si simpatica chiar si in 2011."I'd like to teach the world to sing" in interpretarea celor de la New SeekersDe remarcat este alegerea echipei de marketing de la Coca Cola pe care o consider foarte inspirata iar melodia si mesajul le consider foarte placute si actuale astazi la fel ca in 1971.Acum un an am discutat cu studentii de la BA despre spotul Coca Cola de la 1971 si am mentionat despre calitatea realizarii atat a imaginii cat si a mesajului sonor verbal dar si a celui subliminal iata ca si dupa 40 de ani acest mesaj e tot in voga.spotul Coca Cola de la 1971
Remarketing la BOMBA
Saptamaina trecuta lantul de magazine "Bomba" a finalizat campania de remarketing.In cadrul acestei campanii cei de la bomba au incercat sa se reinventeze, sa-si redefineasca brand-ul si imaginea asociata acestuia. Aceasta campanie de remarketing este a doua, mare, tentativa de redefinire pe piata Republicii Moldova, prima fiind cea a MoldCell-ului.
Daca rebranding-ul Moldcell-ului era un eveniment mult asteptat, despre care s-a vorbit, atunci rebranding-ul la Bomba abea daca a fost observat. Este de inteles ca bugetul celor de la Bomba a fost unul foarte modest in comparatie cu cel al Moldcell-ului, si acesta este unul din motivele pentru care consumatorii nu au observat schimbarea. Un alt motiv pentru care piata autohtona a ramas inerta la rebranding-ul Bombei este calitatea remarketingului aplicat.Astfel Bomba nu a schimbat nici culoarea, nici fontul, nici sloganul si nici modalitatea de abordare a consumatorului.
Pana la rebranding se punea accentul pe litera "M" din numele de marcă, dupa rebranding se pune accentul pe litera "O", ce reprezinta o ținta ce pare a fi o iluzie optica menita sa momeasca consumatorul si sa-i induca o stare de hipnoza.În afara de aceasta, singura modificare relevanta este inclinarea pe care a primit-o intreg numele de marka (inclinarea vine sa aminteasca de turnul din Pisa, gata sa cada). Tote acestea ma fac sa substitui rebrandingul bombei cu termenul de face lifting, s-a incercat reinventarea conceptului de supermarket de electrocasnice dar in esenta au fost doar eliminate cateva riduri care au aparut in mod firesc pe fata brandului. Apreciez efortul marketerilor de la Bomba drept fiind unuil destul de modest cu un impact insignifiant asupra imaginii marcii din mintea consumatorului.
Daca rebranding-ul Moldcell-ului era un eveniment mult asteptat, despre care s-a vorbit, atunci rebranding-ul la Bomba abea daca a fost observat. Este de inteles ca bugetul celor de la Bomba a fost unul foarte modest in comparatie cu cel al Moldcell-ului, si acesta este unul din motivele pentru care consumatorii nu au observat schimbarea. Un alt motiv pentru care piata autohtona a ramas inerta la rebranding-ul Bombei este calitatea remarketingului aplicat.Astfel Bomba nu a schimbat nici culoarea, nici fontul, nici sloganul si nici modalitatea de abordare a consumatorului.
Pana la rebranding se punea accentul pe litera "M" din numele de marcă, dupa rebranding se pune accentul pe litera "O", ce reprezinta o ținta ce pare a fi o iluzie optica menita sa momeasca consumatorul si sa-i induca o stare de hipnoza.În afara de aceasta, singura modificare relevanta este inclinarea pe care a primit-o intreg numele de marka (inclinarea vine sa aminteasca de turnul din Pisa, gata sa cada). Tote acestea ma fac sa substitui rebrandingul bombei cu termenul de face lifting, s-a incercat reinventarea conceptului de supermarket de electrocasnice dar in esenta au fost doar eliminate cateva riduri care au aparut in mod firesc pe fata brandului. Apreciez efortul marketerilor de la Bomba drept fiind unuil destul de modest cu un impact insignifiant asupra imaginii marcii din mintea consumatorului.
CONCURS
Anuntam lansarea unui concurs cu premii banesti - premiul intai 500USD.La concurs pot participa toti studentii ASEM. Concursul consta in elaborarea unui plan de marketing pentru o firma existenta care activeaza pe piata Republicii Moldova.Castigatorii premiului mare vor avea posibilitate sa supervizeze implementarea planului de marketing iar daca vor da dovada de cunostinte bune in marketing vor putea obtine un job la compania cu pricina.In concurs se vor inregistra grupuri de 2 - 3 studenti ASEM. Lista cu numle participantilor si grupa poate fi transmisa direct profesorilor: MELNIC IGOR si RAPCEA VITALIE sau pe mail la: vitalie.rapcea@gmail.com tot pe mail va vom expedia descrierea firmei si modalitatea de evaluare a rezultatelor. Cele mai bune proiecte vor fi prezentate in cadrul ceremoniei festive de inmanare a premiilor.
Anuntam lansarea unui concurs cu premii banesti - premiul intai 500USD.La concurs pot participa toti studentii ASEM. Concursul consta in elaborarea unui plan de marketing pentru o firma existenta care activeaza pe piata Republicii Moldova.Castigatorii premiului mare vor avea posibilitate sa supervizeze implementarea planului de marketing iar daca vor da dovada de cunostinte bune in marketing vor putea obtine un job la compania cu pricina.In concurs se vor inregistra grupuri de 2 - 3 studenti ASEM. Lista cu numle participantilor si grupa poate fi transmisa direct profesorilor: MELNIC IGOR si RAPCEA VITALIE sau pe mail la: vitalie.rapcea@gmail.com tot pe mail va vom expedia descrierea firmei si modalitatea de evaluare a rezultatelor. Cele mai bune proiecte vor fi prezentate in cadrul ceremoniei festive de inmanare a premiilor.
Moldova Energofaga
Despre recentele scumpiri la resursele energetice si despre ineficienta mamutilor gen Termocom am discutat in cadrul emisiunii Banii Tai cu Ion Strelciuc. Tin sa mentionez ca emisiunea este in format nou.
OAMENII FAC DIFERENTA!
Astazi traim timpuri noi.Astazi nu mai este deajuns sa ai produse bune, sa ai preturi joase sau o distributie bine pusa la punct, astazi avem nevoie de oameni care fac diferenta.Consumatorii vor lideri pe care iar urma, vor lideri care ar crea produse cu istorii, consumatorii vor sa vada in spatele brandurilor - personalitati.Steve Jobs este personalitatea care sta in spatele brandurilor gen Pixar si Apple, branduri care au inspirat si continua sa aduca valoare consuamtorilor. Lansarea produsleor apple era urmarita cu sufletul la gura de sute de jurnalisti si milioane de consumatori.Steve Jobs stia sa impresioneze, produsele pe care le lansa veneau sa satisfaca, extrem de bine, nevoile speciale ale consumaotorilor. Consumatorii se indragosteau de produsele lansate si ajungeau sa faca cozi pentru a intra in posesia lor.In spatele acestor produse de succes era un singur om, un om care a reusit sa creeze in jurul sau un "trib".Acest om simplu, a carui tinuta de gala se rezuma la blugi albastri si un tricou negru a revolutionat intreaga lume, aducand pe varful degetelor (la propriu) o traire intima a intregii lumi virtuale.In spatele brandului sta omul iar in spatele omului Steve Jobs stau zeci de ani de munca si pasiune. Steve lucra nu pentru bani ci pentru ca era devotat tribului pe care-l crease. Acest om modest cu o copilarie sfasietoare si o adolescenta zbuciumata a redefinit modul in care asculatm muzica, telefonam prietenii sau navigam pe net.Astazi, ca niciodata, avem nvoie de oameni adevarati, de oameni care sa inspire si sa contribuie la solutionarea problemelor consumatorilor. Azi vrem produse "insufletite"(marketing 3.0), produse care ar purta amprenta pasiunii si daruirii oamenilor care fac diferenta.p.s. O studenta sirguincioasa pe nume Ostrovscaia Iaroslava mi-a trimis un link cu o alocutiune a lui Steve Jobs rostita in fata absolventilor de la Standford. Alocutiunea este geniala si v-o propun si voua.
Astazi traim timpuri noi.Astazi nu mai este deajuns sa ai produse bune, sa ai preturi joase sau o distributie bine pusa la punct, astazi avem nevoie de oameni care fac diferenta.Consumatorii vor lideri pe care iar urma, vor lideri care ar crea produse cu istorii, consumatorii vor sa vada in spatele brandurilor - personalitati.Steve Jobs este personalitatea care sta in spatele brandurilor gen Pixar si Apple, branduri care au inspirat si continua sa aduca valoare consuamtorilor. Lansarea produsleor apple era urmarita cu sufletul la gura de sute de jurnalisti si milioane de consumatori.Steve Jobs stia sa impresioneze, produsele pe care le lansa veneau sa satisfaca, extrem de bine, nevoile speciale ale consumaotorilor. Consumatorii se indragosteau de produsele lansate si ajungeau sa faca cozi pentru a intra in posesia lor.In spatele acestor produse de succes era un singur om, un om care a reusit sa creeze in jurul sau un "trib".Acest om simplu, a carui tinuta de gala se rezuma la blugi albastri si un tricou negru a revolutionat intreaga lume, aducand pe varful degetelor (la propriu) o traire intima a intregii lumi virtuale.In spatele brandului sta omul iar in spatele omului Steve Jobs stau zeci de ani de munca si pasiune. Steve lucra nu pentru bani ci pentru ca era devotat tribului pe care-l crease. Acest om modest cu o copilarie sfasietoare si o adolescenta zbuciumata a redefinit modul in care asculatm muzica, telefonam prietenii sau navigam pe net.Astazi, ca niciodata, avem nvoie de oameni adevarati, de oameni care sa inspire si sa contribuie la solutionarea problemelor consumatorilor. Azi vrem produse "insufletite"(marketing 3.0), produse care ar purta amprenta pasiunii si daruirii oamenilor care fac diferenta.p.s. O studenta sirguincioasa pe nume Ostrovscaia Iaroslava mi-a trimis un link cu o alocutiune a lui Steve Jobs rostita in fata absolventilor de la Standford. Alocutiunea este geniala si v-o propun si voua.
Studentii pun note profesorilor!
Recent a fost lansat un instrument (http://evaluez.eu) de evaluare a profesorilor universitari. Acest instrument permite studentilor sa comunice, sub umbra anonimatului, nazuintele si trairile lor in comunicarea cu profesorii. Odata evaluati profesorii sunt clasificati, descrescator, functie de nota medie acumulata din aprecierile studentilor. Atata timp cat vorbim despre o evaluare obiectiva din partea studentilor, feedback- ul colectat este de nepretuit pentru profesori si poate contribui la perfectionarea lor continua.Este foarte important ca studentii sa nu faca abuz si sa transforme evaluarea intr-o modalitate de razbunare pe profesor. Pervertirea evaluarii va face imposibila utilizarea ei in calitate de unitate de masura a performantelor profesorilor universitari. Asa ca, dragi studenti, intrati si evaluati-va profii, dar faceti-o de o maniera matura si profesionista pentru ca noi profesorii sa putem utiliza acest instrument in evaluarea corecta si impartiala a performantei.
Recent a fost lansat un instrument (http://evaluez.eu) de evaluare a profesorilor universitari. Acest instrument permite studentilor sa comunice, sub umbra anonimatului, nazuintele si trairile lor in comunicarea cu profesorii. Odata evaluati profesorii sunt clasificati, descrescator, functie de nota medie acumulata din aprecierile studentilor. Atata timp cat vorbim despre o evaluare obiectiva din partea studentilor, feedback- ul colectat este de nepretuit pentru profesori si poate contribui la perfectionarea lor continua.Este foarte important ca studentii sa nu faca abuz si sa transforme evaluarea intr-o modalitate de razbunare pe profesor. Pervertirea evaluarii va face imposibila utilizarea ei in calitate de unitate de masura a performantelor profesorilor universitari. Asa ca, dragi studenti, intrati si evaluati-va profii, dar faceti-o de o maniera matura si profesionista pentru ca noi profesorii sa putem utiliza acest instrument in evaluarea corecta si impartiala a performantei.
Master, an II, Logistica Integrata
Rezultatele finale la disciplina "Logistica Integrata", LOG 101, Master an II Nume prenume reusita examen Saratean tatiana 10 8 Fantana Alina 9 9 Bodiu Viorel 9 8 Tamataev Nicolae 8 7 Cirimpei Alexandru 10 10 Bulicanu Svetlana 9 7 Zahaican Irina 8 5 Scortescu Felicia 10 6 Stavenschi Igor 10 7 Besliu Dorin 10 10 Costas Irina 10 10 Ter Igor 10 9 Zgardan Anatolie 10 10 Pepelea Iraida 8 8 Buzin Linda 9 8 Scripnic Mariana 10 10 Doras Irina 10 10 Moraru Mariana 9 10 Rusu Tatiana 10 10 Garabagiu Serghei 10 10 Pasat Ina 10 10 Moraru Vadim 10 10 Guzun Diana 10 10 
Criza mondiala - al doilea val.
Despre al doilea val al crizei mondiale am discutata impreuna cu invitatii emisiunii Publika Report. Va propun aceasta discutie. Spuneti, ce credeti despre posibilitatea celui de-al doilea val? 
Rezultate Examen Master an II (MM- 101)
Au aparut rezultatele examenului la disciplina Marketing Relational MM 101Nume prenume nota Stinca Olga 10 Culeac viorica 10 Manuil Petru 9 Stetchi Svetlana 9 Pavlovscaia A 10 Nicolae Dorina 10 Ogilca Marina 9 Horomneac Doina 10 Rusnac Alina 10 Ichim Iurii 8 Titco Ecaterina 8 Barbalat Natalia 6 tiholaz Diana 9 Rusu Olga 7 Ceban Cristina 10 Carbune Ana 10 Balan Dumitrita 10 Durbala Irina 10 Danila Ana 6 Filipp Victoria 9 Zadorojnaia Natalia 8 Emilian Sergiu 9 Cornovan Nicusor 9 Vintea Ecaterina 7 Tapu Angela 7 Donea Natalia 10 
Atacurile raider sunt in voga la Moldova
La Moldova este hot subiectul atacurilor raider. Tot despre astfel de atacuri am discutat in cadrul emisiunii Publika report din 13.09.2011 va propun si voua aceasta discutie.
Generat în 0.268 secunde. Thumbnail Screenshots by Thumbshots